Sebastien Lecornu, fost ministru al Apărării și un apropiat al lui Macron, a fost numit prim-ministru pe 8 septembrie.
Compoziția cabinetului său, anunțată duminică seara, a stârnit însă critici dure din partea întregului spectru politic, fiind considerat fie prea de dreapta, fie insuficient de conservator.
Această reacție a dus la amenințări din partea aliaților și opozanților de a răsturna guvernul, dispută care a culminat cu demisia lui Lecornu.
Demisia, considerată de observatori neașteptată și fără precedent, accentuează și mai mult instabilitatea politică din Franța, care are deja un parlament profund divizat, fără nicio grupare care să dețină majoritatea și cu o societate marcată de proteste de stradă împotriva măsurilor de austeritate.
Decizia lui Macron de a convoca alegeri parlamentare anticipate anul trecut a agravat situația, rezultând într-un legislativ și mai fragmentat decât cel dinainte.
Lecornu este al treilea prim-ministru numit de președintele Emmanuel Macron după alegerile parlamentare din 2024, după Michel Barnier (septembrie 2024 - decembrie 2024) – demis printr-un vot de neîncredere, și François Bayrou (decembrie 2024 - septembrie 2025), demis, de asemenea, după pierderea votului de încredere în Parlament.
Reacții și consecințe imediate
Partidul de extremă dreapta Uniunea Națională (Rassemblement National), condus de Jordan Bardella, a cerut imediat organizarea de noi alegeri parlamentare, afirmând că „nu poate exista o revenire la stabilitate fără dizolvarea Adunării Națională și organizarea de noi alegeri”.
Partidul de extremă stângă, Franța Nesupusă (La France Insoumise) a transmis că însuși președintele Emmanuel Macron trebuie să plece.
Criticii au subliniat că actualul cabinet, în mare parte neschimbat față de cel precedent, nu a reușit să răspundă așteptărilor diverselor facțiuni politice.
Demisia lui Lecornu a avut un impact semnificativ asupra piețelor financiare.
Indicele CAC 40 al bursei de la Paris a scăzut cu 1,5%, la cel mai scăzut nivel printre celelalte burse din Europa. Acțiunile băncilor precum BNP Paribas, Societe Generale și Credit Agricole au înregistrat pierderi între 4% și 5%. Moneda euro a scăzut, de asemenea, cu 0,7%.
Contextul crizei politice
Franța se confruntă cu o situație economică dificilă, pe fondul unei datorii publice care a ajuns la un nivel record.
Raportul datorie-PIB al țării este al treilea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Grecia și Italia, și e aproape dublu față de limita de 60% permisă de reglementările UE.
Lecornu primise misiunea complicată de a obține aprobarea unui parlament divizat pentru un buget de austeritate pentru anul viitor.
Spre deosebire de ultimele trei bugete anuale, care au fost adoptate fără vot, folosind o metodă constituțională controversată, Lecornu promisese săptămâna trecută că va permite parlamentarilor să voteze asupra proiectului de buget.
Criza politică actuală a început să se intensifice după realegerea lui Macron în 2022, în condițiile în care nicio grupare politică nu a reușit să obțină majoritatea în parlament.
De asemenea, alegerile anticipate convocate anul trecut au fost un pariu riscant al președintelui pentru a-și consolida autoritatea, dar rezultatul a fost un parlament și mai fragmentat, care a blocat procesul legislativ.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
