• „Tehnic, e o catastrofă, pentru că vorbim de o generație care va intra mai târziu în piața muncii, va contribui mai târziu la sistemul de asigurări sociale, la economie și la societate, în general”, explică situația expertul în resurse umane Sorin Faur.
• Se întâmplă și pentru că nu există oportunități de a învăța lucruri practice și de a munci în localitățile mici, spune Alexandru Dănescu, autor al studiului „România care nu muncește: Criza invizibilă a pieței muncii”.
• „Unul dintre motivele pentru care tinerii nu găsesc joburi poate să fie că o jumătate din România are mai puțin acces la educație, deci la mai puțină calificare, deci la mai puține șanse pe piața muncii”, crede Florin Manole, ministrul social democrat al Muncii.

România deține recordul în Uniunea Europeană (UE) în rândul tinerilor care nici nu muncesc, nici nu urmează vreun curs sau merg la vreo școală - peste 19%.

În limba engleză, ei se cheamă NEETS (neither in employment nor in education and training - nici angajați, nici beneficiari de educație sau alt tip de pregătire), iar media lor în UE a fost, în 2024, de 11%.

Cifrele șomajului și abandonului școlar

Și în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor România deține recordul în Uniunea Europeană; în ianuarie-martie 2025 erau șomeri aproape un sfert (24,8%) dintre cei care au între 15 și 24 de ani.

Asta în condițiile în care, la sfârșitul lui iunie, rata şomajului din România era 3,16% – aproape la jumătate față de media din Uniunea Europeană, de 5,9%.

Ceea ce înseamnă că, în iunie 2025, șomajul în rândul tinerilor era de opt ori mai mare decât șomajul la nivel național pe toate categoriile de vârstă apte de muncă.

Statistica privitoare la tinerii români care nu merg școală (inclusiv la facultate) sau sunt șomeri arată aproape la fel cu cea care indică numărul celor care au abandonat studiile.

Conform raportului privind starea învățământului preuniversitar din România 2023 – 2024, în anul școlar 2023/2024, doar 74,9% din cei care ar fi trebuit să meargă la vreun tip de școală (primară, gimnazială, liceu, colegiu, profesională, facultate șamd) urmau cursuri. E vorba despre cei care au între 3 și 23 de ani.

Revenind la șomaj, diferența între tinerii de la sate care nu lucrează și cei din orașe este de 7%: 19,4% dintre cei din mediul urban și 26% dintre cei de la țară nu au joburi/nu merg la școală, arată datele Institutului Național de Statistică.

În Uniunea Europeană, România este urmată, în topul țărilor cu cei mai mulți Neets, de Italia – care are peste 15% dintre tineri neocupați. În Olanda, mai puțin de 5% dintre adolescenți și tineri nu merg la școală sau nu muncesc altfel.

Conform EUROSTAT, în iunie 2025, în Uniunea Europeană, 2,8 milioane de tineri se încadrau în categoria Neets.

Asta înseamnă că cei aproximativ 570.000 de tineri români care nu învață și nu muncesc reprezintă peste 20% din totalul celor din Uniune care nu contribuie în niciun fel la pușculița publică și nici nu se pregătesc să o facă.

Ce înseamnă și ce implică cifrele

Expertul în resurse umane Sorin Faur spune pentru Europa Liberă că, dintre sutele de mii de tineri din România care nu muncesc și nu fac școală, cam 70% nu găsesc un serviciu pe măsura așteptărilor lor, iar restul au deja suficiente resurse de la părinți cât să-și permită să stea fără job.

Sorin Faur crede că asistăm la un paradox: pe de o parte, tinerii au calități obligatorii la muncă astăzi – nativi digitali și vorbitori de limba engleză și, pe de altă parte, angajatorii îi evită pe mulți. De ce?

„Angajatorii evită să-i angajeze pe tineri pentru că trebuie să investească destul de mult în formarea lor (n.r. pentru că nu au experiență). Unii dintre angajatori au făcut asta și s-a întâmplat că tinerii, neavând disciplina muncii și dispoziția interioară de a fi foarte consistenți de la început de drum în viață, abandonează după o lună, două, trei și atunci acești angajatori își văd investițiile irosite, nu-și recuperează banii motiv pentru care ulterior, ezită să angajeze tineri”, explică expertul în resurse umane.

El adaugă că multora dintre tineri le e imposibil să respecte un program fix de la 9 la 17.

Mulți cred că pot trăi din activitățile online, însă influencerii care câștigă suficient dintr-o asemenea activitate sunt cel mult 100, explică Sorin Faur.

Expertul crede că, din moment ce atât de mulți tineri români nu intră pe piața muncii, angajatorii sunt obligați să aducă salariați din alte țări.

„Se va vedea în piramida economică a României că generația asta care intră mai târziu la muncă și care încă își caută drumul va costa foarte mult, pentru că economia între timp are nevoie de resurse, nu le găsește intern, le aduce din afară”, completează specialistul în recrutare.

Cei mai mulți dintre angajații imigranți economic au salarii minime în România, cheltuie puțin în țară și trimit sumele economisite la familii, în țările de origine, unde salariile sunt mici.

Perspectivele nu par bune pentru România: conform Ministerului Educației, în anul școlar 2023/2024 (ultimul pentru care există statistici sistetizate), 82,7% dintre copiii de școală primară și gimnaziu chiar mergeau la cursuri.

Cu alte cuvinte, aproape o cincime dintre copiii de clasele 0-VIII nu mai primeau educație formală încă de acum doi ani. Adică o rată mare de abandon și perspective mult reduse de integrare pe piața muncii odată ce ei ajung la vârsta la care pot munci legal (16 ani).

La sate, în anul școlar 2023/2024, o treime dintre copii nu au mai ajuns să urmeze gimnaziul, față de mai puțin de 5% dintre elevii din orașe.

Numai în anul școlar 2023/2024, peste 19.000 de copii de nivel primar și gimnazial de la țară au abandonat școala.

Cauze - de ce sunt în afara școlii și a pieței muncii 19,4% dintre tinerii români

Lipsa unei infrastructuri eficiente, a oportunităților de a învăța lucruri practice și de a munci în localitățile mici pot fi unele dintre cauze, spune pentru Europa Liberă Alexandru Dănescu, membru fondator al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare (CDBG), autor al studiului „România care nu muncește: Criza invizibilă a pieței muncii”.

Roland Kristo și Alexandru Dănescu scriu în studiul lor, publicat în luna iunie, că România suferă oricum masiv din cauza slabei încadrări pe piața muncii a celor apți de muncă, în general.

Sub 70% dintre românii apți de muncă au un job înregistrat, așa că bugetele de pensii, șomaj și sănătate sunt văduvite de contribuții importante.

„Milioane de persoane rămân complet în afara pieței muncii în România”, arată Alexandru Dănescu și Roland Kristo în studiul publicat pe site-ul Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare.

Astfel, „o parte din problema deficitului public (n.r. din România) se datorează nivelului scăzut de participare la piața muncii”, argumentează cei doi autori tineri, ambii absolvenți de studii universitare la Londra.

Ei mai spun că „dacă rata de participare pe piața muncii ar ajunge la media UE (n.r. peste 75%), România ar putea obține venituri suplimentare de aproape 1% din PIB (n.r. Produsul Intern Brut) doar din impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Această estimare nu include posibilele economii din scăderea cheltuielilor sociale și nici veniturile indirecte, cum ar fi cele din TVA”.

1% din PIB -ul României este echivalentul a aproximativ 37 de miliarde de euro. De exemplu, suma reprezintă costul a cel puțin cinci autostrăzi de tipul Autostrăzii Moldovei.

Alexandru Dănescu lucrează acum ca analist financiar la Londra. El face o comparație între sistemul de transport din România și cel din Marea Britanie, unde tinerii – chiar dacă nu găsesc locuri de muncă în orașele lor – pot ajunge ușor în aglomerările urbane în care sunt mai multe joburi.

„Distanța Oxford-Londra se face în 50 de minute”, explică Alexandru Dănescu, referindu-se la drumul de aproape 100 de kilometri între cele două orașe din Marea Britanie.

„Am inclusiv la locul de muncă colegi care vin de la 40-50 de km, inclusiv eu urmează să mă mut în afara Londrei. (…) Ca să ajung la gară, voi merge 25 de minute. De la gară, mi-ar mai lua încă vreo 30 de minute, deci o oră în total, să ajung la job, la Londra. Lucrurile astea ar fi imposibile în zona București”, povestește Alexandru Dănescu.

El crede că oamenii de afaceri din România care aduc oameni la muncă pe cheltuiala lor ar putea fi sprijiniți cu facilități fiscale de stat. Astfel ar crește încadrarea în muncă, spune Alexandru Dănescu.

O altă cauză pentru care există un număr mare de tineri care nu-și continuă studiile de bază este slabul acces la oportunități de învățare reală aproape de casă.

Elevii care fac naveta către școli gimnaziale sau licee au avut în ultimii ani mari probleme cu decontarea transportului de către stat.

Adeseori, liceele, teoretice sau tehnologice, sunt la zeci de kilometri distanță de casă pentru cei de la sate.

Iar școlile în care se face învățământ dual (acea formă de învățământ în care companii de stat sau private care au nevoie de angajați formează elevii într-o meserie, le acordă burse, chiar și masă și cazare în cei trei ani de studiu, iar apoi îi angajează) sunt puține.

În anul școlar care urmează să înceapă, companiile au cerut Ministerului Educației să le asigure pentru învățământ dual mai puțin de 9.000 de locuri.

În liceele tehnologice vor fi numai în clasa a IX-a aproape 45.000 de elevi. Adică peste 40% dintre elevii care încep liceul pe 8 septembrie.

Statisticile oficiale privind șomajul înregistrat în luna iunie în România arată clar că, între șomeri, cei mai mulți - 34% – au terminat doar gimnaziul și mai puțin de 5% au studii universitare.

Alți aproape 32% dintre șomeri fie nu au studii, fie au terminat numai școala primară.

Coaliția de guvernare a decis recent, potrivit site-ului Edupedu, să renunțe, cel puțin pentru moment, la o investiție majoră pentru reducerea inegalității între elevii din rural și cei din urban - consorții educaționale la sate.

Investiția a fost eliminată de pe lista de obiective care trebuie realizate până în 2026, finanțate de Comisia Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Masa la școală, soluție contra abandonului

Abandonul școlar din România, de 18%, rămâne unul record în Uniunea Europeană.

În Marea Britanie, hrănirea copiilor a avut efecte bune în lanț pentru copii, familie și societate, spune Alexandru Dănescu.

„În Marea Britanie a fost testat și ultra-testat un astfel de program de masă la școală și e foarte de succes, tocmai pentru că produce un efect multiplicator. Adică, sigur, e despre sănătatea copilului în primul rând, că poți să-i asiguri un aport caloric.”

În al doilea rând, poate fi asigurat un nivel de bază tuturor elevilor: „Că nu poți să faci performanță cu stomacul gol. Asta poate să și egalizeze puțin competiția dintre elevi”, spune Alexandru.

„Apoi, dacă oferi copilului masă la școală, atunci gospodăria nu trebuie să mai cheltuie atât de mult pe mesele copilului. Pentru că, în cazurile de sărăcie lucie, poate fi un factor bun: îl trimitem la școală pentru că măcar are masa asigurată, deși în România mai e problema și cu munca de subzistență.”

„Mai e un avantaj foarte mare în rândul mamelor, pentru că îi iei sarcina aceasta de pe umeri, cel puțin în timpul săptămânii, ceea ce le poate oferi mai mult timp să muncească”, rezumă Alexandru Dănescu.

În România, toate programele de guvernare din ultimii ani au cuprins un capitol referitor la creșterea numărului elevilor care primesc mâncare la școală, de la stat. Conform programelor, până în 2026, numărul copiilor hrăniți la școală ar fi trebuit să ajungă la un milion. Însă, și în acest an, din lipsă de bani, termenul de extindere a programului a fost amânat până în 2027.

În 2024 și 2025 au fost incluși în program 522.000 de elevi, din cei 2,9 milioane din învățământul preuniversitar.

Conform notei de fundamentare a Hotărârii de Guvern privind instituirea Programului naţional „Masă sănătoasă” în anul 2025, efectele așteptate ale hrănirii copiilor la școală sunt:

• participarea la educație a tuturor copiilor prin oferirea unei alimentații sănătoase care să susțină învățarea;
• crearea motivării pentru învățare;
• educarea elevilor pentru o igienă și o alimentație sănătoasă prim măsuri/activități educative de formare a unui stil de viață sănătos;
• conștientizarea importanței alimentației sănătoase din perspectiva obiectivelor de dezvoltare durabilă;
• colectarea de date reale privind capacitatea unităților de învățământ în implementarea programelor de acest tip;
• îmbunătățirea considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri;
• creșterea siguranței elevilor și consolidarea relației familie-școală.

Indemnizația de șomaj din România, de 43 de ori mai mică decât media UE

În studiul referitor la piața muncii din România, Alexandru Dănescu și Roland Kristo observă patru mari probleme specifice:

• participarea economică este inegal distribuită în România - femeile, tinerii și locuitorii din zonele rurale sunt excluși în mod disproporționat;
• aproape jumătate dintre femeile de vârstă activă nu sunt prezente pe piața muncii;
• România înregistrează cel mai ridicat procent de tineri Neet din Uniunea Europeană;
• statul alocă resurse minime pentru formarea profesională, intermedierea locurilor de muncă și sprijinirea șomerilor.

Potrivit Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, în iunie 2025, erau în România 252.146 de şomeri înregistrați.

Iar în decembrie 2024, spun Alexandru Dănescu și Roland Kristo, 77,76% din șomerii înregistrați nu primeau indemnizația de șomaj.

„Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot solicita indemnizația de șomaj prin depunerea unei cereri la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Totuși, mulți aleg să nu facă acest demers.

Valoarea și durata indemnizației sunt stabilite în funcție de veniturile salariale anterioare. Pentru a obține indemnizația timp de 12 luni, șomerul trebuie să fi fost salariat timp de zece ani.

Mai mult, dacă beneficiarul indemnizației refuză să accepte un curs de formare profesională ori un loc de muncă pe care ANOFM îl consideră adecvat pregătirii sale, atunci acesta își poate pierde dreptul la întreaga indemnizație”, descriu situația Alexandru Dănescu și Roland Kristo.

Pe de altă parte, în România indemnizația de șomaj este foarte mică.

„Să luăm exemplul unei persoane cu un salariu mediu brut de 9.415 de lei și o vechime în muncă de 10 ani.

Pentru această persoană, cuantumul indemnizației ar fi în jur de 1.300 lei/lună, timp de cel mult 12 luni - o sumă modestă, raportată la venitul anterior și la costul vieții.

Acest exemplu individual reflectă o realitate mai largă: România oferă un sprijin financiar foarte redus pentru persoanele aflate în șomaj. Alocăm doar 0,049% din PIB pentru indemnizații de șomaj - de 43 de ori mai puțin decât media europeană”, se arată în cercetarea pieței muncii din România publicată de Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare.

De asemenea, o analiză a organizației neguvernamentale Friedrich-Ebert spune că șomajul masiv în rândul tinerilor români „arată că este nevoie de o politică socială și economică la nivel național special dedicată tinerilor, care să adreseze atât problemele de abandon școlar și de calitate a învățământului”.

Organizația susține că guvernul trebuie să adopte „măsuri de susținere financiară a elevilor și cadrelor didactice acolo unde este nevoie”, dar și să adapteze programa școlară la nevoile pieței muncii.

„În paralel, este nevoie și de o campanie de comunicare publică care să combată reticența angajatorilor de a recruta tineri sub 25 de ani”, cred analișii Friedrich-Ebert-Stiftung.

Cum îi ajută statul, cu bani de la UE, pe tinerii care vor să muncească

Statul le acordă mai multe facilități atât tinerilor care se angajează pentru prima dată, cât și angajatorilor care plătesc un debutant – de la bani până la consiliere și formare profesională, precizează Ministerul Muncii pentru Europa Liberă.

Tinerii trebuie însă se înregistreze în baza de date a Agențiilor Județene de Ocupare și Formare Profesională (AJOFM).

„Tinerii Neets înregistrați în baza de date a AJOFM beneficiază, în mod gratuit, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de servicii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale. Accesul la serviciile gratuite de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale se face în urma activităţii de informare şi consiliere profesională sau de mediere”, explică Agenția Naționale de Ocupare și Formare.

Statul finanțează și ucenicia la locul de muncă.

Însă, din 2020 până la finalul primului trimestru din 2025, doar 512 tineri români sub 30 de ani au intrat în acest program.

Alexandru Dănescu și Roland Kristo spun că sprijinirea uceniciei este o măsură bună mai ales că „în prezent, firmele românești depun eforturi semnificative în pregătirea angajaților, în comparație cu statul român”.

„Totuși, pentru a garanta competitivitatea la nivel internațional și pregătirea față de automatizarea locurilor de muncă, va fi nevoie de creșteri semnificative ale educației formale și informale. În acest context, ne îngrijorează propunerile de reducere a burselor școlare”, scriu Alexandru Dănescu și Roland Kristo.

„Subvenții acordate angajatorilor care încheie un contract de ucenicie, la cerere, în cuantum de 2.250 lei/lună se plătesc pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie.

Contractul de ucenicie este un contract individual de muncă de tip particular, încheiat pe durată determinată, în temeiul căruia o persoană fizică, denumită ucenic, se obligă să se pregătească profesional şi să muncească pentru şi sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumite angajator, care se obligă să îi asigure plata salariului şi toate condiţiile necesare formării profesionale”.

Sursa: Ministerul Muncii

Potrivit ANOFM, în 2024, peste 180.000 de tineri români care au între 15 și 30 de ani s-au angajat în urma primirii unui ajutor de la stat. Peste 80.000 s-au angajat astfel în primul trimestru din 2025; aproape 14.000 dintre ei au fost tineri Neet, completează ANOFM.

În ultimii ani, ANOFM a luat de la Uniunea Europeană prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020, peste 1 miliard de euro din Fondul Social European (FSE) pentru sprijinirea celor care își caută un loc de muncă și a angajatorilor. Are în plan să atragă alte 800 de milioane de euro.

Într-un interviu acordat Europei Libere pentru acest articol, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, pune procentul masiv de tineri români care nu învață și nu muncesc pe seama inechității între mediul rural și cel urban.

„Unul dintre motivele pentru care tinerii nu găsesc joburi poate să fie că o jumătate din România are mai puțin acces la educație, deci la mai puțină calificare, deci la mai puține șanse pe piața muncii”, explică ministrul social democrat al Muncii.

El pune recordul de Neets din România în context politic, deși subliniază că toate ajutoarele acordate pentru sprijinirea tinerilor români fără loc de muncă vin din fonduri europene, care nu s-au redus în timpul actualei crize bugetare a țării.

Florin Manole susține că, dacă actuala coaliție de guvernare ar fi pus în practică impozitarea progresivă a veniturilor, România ar fi avut șanse să-și reducă inechitățile sociale masive.

„Din păcate, nu s-a acceptat varianta impozitării progresive, care ar fi distribuit povara fiscală mai mult către cei care au resurse mai multe și mai puțin către cei care au resurse mai puține. Faptul că nu s-a adoptat politica asta, da, am făcut ca povara să fie purtată de toată lumea. De exemplu, atunci când crești TVA-ul”, consideră ministrul Muncii.

Reducerea inechității sociale, formarea de noi competențe și elaborarea unei politici de locuire decentă sunt o parte dintre competențele comisarului român din Guvernul Uniunii Europene, afirmă comisarul european Roxana Mînzatu.

Într-un interviu scris acordat Europei Libere, Roxana Mînzatu spune că, deși tinerii din România lucrează și învață mai puțin decât media Uniunii, situația s-a îmbunătățit recent.

„Situația diferă mult de la o țară la alta, dar sunt câteva exemple relevante. România are deja un program de modernizare a Serviciului Public de Ocupare, finanțat cu 183 de milioane de euro, care adaugă 600 de consilieri specializați și servicii mai bune pentru tineri și angajatori”, explică Roxana Mînzatu.

Ea mai spune că Guvernul UE recomandă României să aplice în continuare programul european „Garanția pentru Tineret”, finanțat din bani comunitari.

„Este un program prin care tinerii primesc, în maximum patru luni după ce și-au terminat studiile sau au rămas fără job, o ofertă concretă – fie de muncă, fie de stagiu, fie de educație continuă.”

Actualul guvern a prevăzut de altfel în programul de guvernare, o investiție dedicată tinerilor - „Garanția consolidată pentru tineret” care constă în înființarea unei rețele de centre pentru informare, consiliere, orientare profesională pentru tineri 16–30 ani”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.