Peste 131.000 de elevi absolvenţi de gimnaziu se înscriseră la examenul de Evaluare Națională din 2021, potrivit statisticilor de la Ministrul Educaţiei.
Ajunși la final de liceu, absolvenții de gimnaziu de acum patru ani s-au împuținat vizibil: doar circa 108.000 candidați au mai ajuns să dea bacalaureatului; dintre aceștia, peste 94.400 de candidați sunt din promoția curentă.
Asta înseamnă că 36.600 de elevi (131.000 câți au intrat la liceu – 94.400 câți s-au înscris) care în 2021 fuseseră admiși la liceu nu au mai susținut examenul de maturitate de anul acesta.
Situația este și mai gravă dacă luăm în considerare numărul de elevi care începeau clasa pregătitoare în anul școlar 2013-2014, adică 163.743 de copii. Ceea ce înseamnă că aproape 70.000 dintre ei s-au pierdut pe drum. O bună parte dintre aceștia îngroașă statisticile abandonului școlar.
Situația este similară cu cea din vara lui 2024, când doar 119.000 de elevi din promoția curentă se înscriseră la bacalaureat, față de cei 189.413 de copiii care începeau școala în anul școlar 2012/2013.
Numărul mic de elevi înscriși la bacalaureat în 2025 l-a făcut pe ministrul Educației, Daniel David, să declare că trebuie schimbat sistemul de învățare.
„Sunt un pic îngrijorat că un număr prea mare de copii care erau înscrişi în clasa a XII-a nu s-au înscris și la bacalaureat. Asta mie îmi arată că ceea ce spun în raportul QX (întrebări și necunoscute, n.red.) este extrem de serios și grav”, a declarat ministrul Educației, săptămâna trecută.
„Noi trebuie cu adevărat să schimbăm ca paradigmă curriculum, metodele de predare, modul în care ne implicăm în procesul educațional pentru copii, modul în care facem învățare remedială, astfel încât copiii care termină clasa a XII-a să se înscrie și la Bacalaureat și să-și testeze competențele, pur și simplu”, a mai spus ministrul.
România, prima în Europa la abandonul școlar
Potrivit unui raport al Eurostat din 2024 pentru anul 2023, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la rata abandonului şcolar timpuriu, cu 16,8%, în vreme ce media din țările europene era 9,4%.
Țările UE cu cea mai mică proporție de persoane care au părăsit timpuriu sistemul de educație au fost Croația, Irlanda, Grecia și Polonia, unde proporția a fost sub 5%.
Cele mai mari rate de abandon școlar au fost înregistrate în România (16%), Spania (14%), Ungaria, Germania şi Italia (fiecare cu 12%).
Ce înseamnă numărul mare de elevi care nu iau diploma de bacalaureat?
Teoretic, cei aproape 70.000 de elevi care s-au pierdut pe parcusul anilor de studiu devin forță de muncă necalificată, susțin experții din domeniu consultați de Europa Liberă.
Ultimele date de la Institutul Național de Statistică arată că rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,2% în 2024, una din cele mai mari din UE, în condițiile în care media șomajului în rândul tinerilor e de 14,5%.
Ana Călugăru, director de comunicare la platforma eJobs, spune pentru Europa Liberă că, în ultimii ani, absolvenții fără diplomă de bacalaureat au intrat în bazele de date ale angajaților necalificați.
„În general sunt mai mulți candidați decât job-uri, este firesc. Dar crește diferența dintre numărul de job-uri și numărul de candidați disponibili pe nivelurile de experiență și nivelurile de studii”, spune ea.
„Faptul că crește această bază de muncitori necalificați este o realitate. Ei își găsesc relativ ușor de muncă, pentru că numărul de joburi entry-level și chiar și pentru cei fără studii superioare este în acest moment cel mai consistent din piață. Deci cele mai multe job-uri cumva lor li se adresează.”
„Dar cu toate astea, faptul că sunt joburi pentru nivelul lor de experiență și de pregătire nu înseamnă că ei vor și face față cu ușurință”, completează Ana Călugăru.
Prin urmare, spune ea, există riscul ca acești angajați să fie mai puțin disciplinați: să respecte programul de muncă, iar productivitatea să aibă de suferit.
Salariile mici duc la schimbarea jobului mai des
Experta spune că în rândul tinerilor necalificați schimbarea joburilor are loc mult mai des.
„Deși ei sunt necalificați, trăiesc într-o lume în care prețurile sunt aceleași pentru toți, la nevoile de bază sau la utilități, iar salariile pe care le primesc sunt la nivelul salariului minim pe economie. Apar în mod evident și frustrări, pentru că ei plătesc utilitățile la același preț la care plătește și cineva care are un salariu mult mai mare”, subliniază Ana Călugăru.
Directoarea de la eJobs mai spune că tinerii necalificați sunt activi pe platformele cu locuri de muncă și au cel mai mare număr de aplicări la un loc de muncă.
„Din datele pe care le vedem noi în platformă, ritmul de angajare este destul de mare, în sensul că sunt multe joburi entry-level, angajatorii nu au cum să pună acest criteriu al vârstei pentru că este ilegal să facă treaba asta”, spune Ana Călugăru.
Ce locuri de muncă există pentru tinerii care nu au bacalaureatul? Lucrători în depozite, ca personal de curățenie în hoteluri, în HoReCa, ajutor de la bucătărie în anumite restaurante etc., spune ea.
Aproximativ 20% dintre locuri de muncă existente pe piață sunt pentru categoria de necalificați.
„Problema este că ei sunt destul de volatili pe piața muncii, adică nu au un factor ridicat de stabilitate, se mută dintr-un loc în altul foarte repede și de aceea ei apar permanent ca fiind neocupați, ca să spun așa. Noi și în platformă îi vedem că aplică destul de mult, sunt a doua categorie după cea de 25-35 de ani”, arată Ana Călugăru.
Doru Șupeală, consultant în employer branding, fost director de marketing în mai multe multinaționale, spune că piața muncii de astăzi arată foarte rău pentru absolvenții de liceu fără bacalaureat, dar nu numai pentru ei, pentru că în general angajările sunt puține.
„Fără BAC, în ziua de astăzi, poți să duci colete pe Glovo și să te bați în salarii cu asiatici, ceea ce înseamnă salarii foarte mici.”
Doru Șupeală mai spune că tinerii în continuare au opțiunea să plece la muncă în străinătate sau să-și deschidă o afacere, dar că aceștia reprezintă cel mai mic procent: „Dacă nu-și iau BAC-ul nu cred că pot să-și facă și un business”.
„Condițiile pe care le pun firmele sunt tot mai dure, adică caută chiar oameni care sunt foarte pasionați și care vor să învețe, dar care au deja o bază, ceea ce până acum nu se întâmplă. Internship-urile pe care firmele le fac pentru studenți sunt la sub 10% din câte erau, locurile sunt tot mai puține”, completează consultantul.
Doru Șupeală spune că, în general, joburile pentru absolvenții de liceu sunt foarte prost plătite și fără o perspectivă de a avea o carieră.
„Anul ăsta și anul viitor cu siguranță va fi greu, pentru că nu se întrevăd șanse să-și revină economia, să creștem iar economic și să trecem iar pe angajări rapide.”
„Piața muncii acum este piața angajatorilor. Iar angajații trebuie să accepte condiții tot mai nașpa. Există zone în care e mai bine, se caută oameni în construcții, de exemplu, dar trebuie să ai o calificare. Or copiii care termină liceul numai experiență n-au și nici nu au cum să facă”, concluzionează Doru Șupeală.
Calendar a doua sesiune de BAC 2025
- 20 iunie 2025 - elevii află primele rezultate la probele scrise;
- 30 iunie 2025 - afișarea rezultatelor finale;
- 14-21 iulie 2025 - înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen;
- 4-5 august 2025 - evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
- 5 august 2025 - evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă;
- 6 august 2025 - evaluarea competențelor digitale;
- 7-8 august 2025 - evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională;
- 11 august 2025 - proba scrisă la Limba și literatura română;
- 12 august 2025 - proba scrisă obligatorie a profilului;
- 13 august 2025 - proba scrisă la alegere a profilului și specializării;
- 14 august 2025 - proba scrisă la Limba și literatura maternă;
- 18 august 2025 - afișarea rezultatelor;
- 26 august 2025 - afișarea rezultatelor finale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
