România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și construirea unui stat mai suplu, arată ministrul într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.
El spune că în ultimele patru luni veniturile au crescut atât ca valoare, cât și ca pondere în PIB, ajungând la 200 de miliarde de lei. În aprilie, veniturile bugetare au fost de 59 de miliarde de lei, cu 16% mai mult față de aprilie 2024. Această creștere se datorează inclusiv unei colectări mai bune a TVA-ului.
În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile – care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei – au avut un impact major asupra bugetului, arată ministrul.
El spune că a reușit să reducă „risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat”.
Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%”, cifre care „demonstrează că avem o economie capabilă să genereze venituri substanțiale, chiar și într-o perioadă marcată de provocări”, spune ministrul.
„Totuși, este nevoie de un angajament mai ferm pentru pentru atingerea unui echilibru sustenabil între venituri și cheltuieli. Noul guvern va trebui să implementeze măsuri de consolidare a veniturilor, concomitent cu o reducere mai semnificativă a cheltuielilor”, conchide Tánczos.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avertizat luni că reducerea deficitului bugetar nu poate fi făcută numai prin reducerea cheltuielilor și că nu poate fi evitată creșterea taxelor și impozitelor.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3%, pe care își propune să îl reducă în următorii ani.
Pe 19 mai, Comisia Europeană a înrăutăţit, în prognoza de primăvară, estimarea privind creşterea economică a României în acest an, la 1,4% din PIB, precum şi estimarea referitoare la deficitul bugetar, anticipat să ajungă la 8,6% din PIB, ca urmare a incertitudinilor economice generate de impunerea tarifelor americane, dar şi de creşterea nivelului intern de volatilitate politică şi fiscală.
Odată cu estimarea, Comisia a spus că Guvernul a evitat să facă reforma fiscală la care s-a angajat şi care ar contribui la reducerea deficitului bugetar.
România și-a asumat, prin planul fiscal semnat cu Comisia Europeană, o ţintă de deficit bugetar de 7% din PIB pentru acest an. Deficitul bugetar în termeni ESA (standardul UE) de 9,3% din PIB de anul trecut este cel mai ridicat din UE.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
