CCR arată că protecţia datelor este reper constituţional esenţial, mai ales în contextul dezvoltării inteligenței artificale.
„Textul Constituției se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal prin publicarea declarațiilor de avere cu consecința expunerii persoanei unei nejustificate atenții publice. Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, se arată în motivarea Curții.
Judecătorii CCR mai arată că publicarea declarațiilor de avere „relevă o expunere și o diseminare în masă a datelor cu caracter personal pentru un număr considerabil de cetățeni, creând o vulnerabilitate din perspectiva protecției dreptului la viață privată al acestora”.
„În aceste condiții, Curtea apreciază că dispozițiile criticate nu asigură un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență. Astfel, nevoia de informare a publicului și necesitatea controlului averilor nu pot conduce la o ingerință disproporționată în viața privată a persoanelor asupra cărora poartă obligația de declarare a averilor, în contextul mai sus arătat fiind justificat să primeze obligația constituțională a autorităților statale de a nu aduce atingere vieții private”, se mai arată în motivarea Curții.
Potrivit motivării, trei judecători ai CCR, Iulia Scântei, Livia Stanciu și Mihaela Ciochină au avut opinii separate.
Decizia a fost luată de CCR cu majoritate.
Reamintim că în urmă cu două săptămâni. judecătorii CCR au admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. CCR a arătat atunci că o persoană nu poate fi trasă la răspundere pentru ce declară o altă persoană. Și astfel, declarația de avere nu ar mai fi trebuit să conțină bunurile deținute de familie ( soție, copii etc.)
De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând „concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia „autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.
Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Oficialii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au transmis că decizia CCR referitoare la declaraţiile de avere şi interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică.
De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE şi progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO)”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
