Imediat ce se deschide poarta metalică vopsită verde kaki, la ora opt dimineața, zeci de mașini încep să intre sau să iasă dintr-o fabrică de la marginea drumului național din Apahida, la șapte kilometri est de Cluj-Napoca.

Culoarea porții și a gardului i-ar putea induce în eroare pe cei care trec întâmplător prin zonă. Nu este o unitate militară, ci una medicală, în care se produc dispozitive, consumabile și echipamente de profil.

La câteva sute de kilometri depărtare, Spitalul de Urgență Bacău primește catetere sau materiale pentru dializa renală; cel din Buzău – truse de administrare; Spitalul de Psihiatrie Titan din Capitală – pompe de perfuzie; Spitalul Clinic Municipal din Craiova – consumabile hematologice; Institutul Clinic Fundeni București – catetere cu balon. Lista poate continua cu zeci de alte exemple.

Din 2012, Kapamed International, compania care deține fabrica din Apahida, livrează unităților medicale produse de ultimă generație, respectiv consumabile pentru terapie intensivă, nefrologie, dializă, oncologie și hematologie. În plus, oferă și mobilier medical sau sisteme automatizate, dedicate sectorului sanitar.

Când România i-a devenit prea mică, Kapamed s-a extins în Bulgaria și Republica Moldova.

De un an, câteva dintre mașinile care ies pe poarta verde kaki urcă spre nord, trec de Suceava, lasă în urmă granița și se opresc la noul depozit Kapamed, deschis în Cernăuți, în Ucraina.

„În ciuda condițiilor potrivnice de război, ne ocupăm și acolo de zona de distribuție a consumabilelor medicale”, spune Vasile Ruscovan, fondatorul și administratorul Kapamed, pentru Europa Liberă.

Printre domeniile vizate sunt oncologia sau dializa. „Nu poți să aștepți pacea ca să-i asiguri un tratament cronic unui pacient care suferă de așa ceva”, explică Ruscovan.

Din cifra de afaceri de 8 milioane de euro de anul trecut, un sfert de milion îl reprezintă activitatea din Ucraina. Anul acesta, compania a încheiat contracte care o fac să spere la o cifră dublă: 500.000 de euro.

Aceasta este însă doar o părticică din visul managerului Ruscovan pentru Ucraina.

Dronele Kapamed și implicarea în reconstrucția Ucrainei

„Suntem în contact cu parteneri ucraineni și avem identificate câteva proiecte, în diferite stadii tehnice”, mai spune managerul Kapamed pentru Europa Liberă.

La capitolul reabilitare a spitalelor, își propune să contribuie la echiparea și digitalizarea lor. Nu se va întâmpla însă în viitorul imediat.

„N-o să se apuce nimeni să construiască acum spitale noi, cât timp Rusia bombardează țara cu 700 de drone pe noapte”, recunoaște el.

Proiectul de care vorbește Vasile Ruscovan ar urma să fie construit în parteneriat public-privat, în zona Kievului și extins apoi în partea de vest a Ucrainei, inclusiv în zona Odesei.

Până va ajunge să contribuie la refacerea unităților sanitare cu paturi din Ucraina, Kapamed International are o nouă misiune. De această dată, în calitate de lider al unui consorțiu format din nouă firme din opt țări europene, cărora li s-au alăturat și ministerele Apărării din România, Slovenia și Cipru.

Finanțat cu 11,5 milioane de euro de Fondul European de Apărare, proiectul vizează dezvoltarea unei flote de sisteme aeriene mici, fără pilot, greu de detectat. Aeronavele sunt propulsate fie de motoare pe hidrogen, fie de motoare hibride cu baterii avansate, ceea ce le face mai silențioase și mai eficiente în misiuni.

Au la dispoziție patru ani pentru a finaliza prototipurile.

„Avem parteneriat și cu o companie din Ucraina și rolul lor este de a testa în mediu real prototipul pe care îl dezvoltăm”, spune Vasile Ruscovan. Scopul dronei va fi de monitorizare, spune el, dar va avea și capabilități militare, în caz de nevoie.

În paralel, compania sa se pregătește să contribuie la reconstrucția infrastructurii medicale pornind de la proiecte „la cheie” (spitale moderne, funcționale), la dotarea și echiparea acestora și până la deschiderea de unități de producție locală care să asigure o distribuție rapidă și eficientă de consumabile și echipamente.

Implicarea ucraineană în economia românească

Pe o străduță liniștită din nordul Capitalei, la o sută de metri de Parcul Herăstrău, își are sediul Camera de Comerț Bilaterală România-Ucraina (CCBRU).

Înființată în 1993, a devenit mult mai vizibilă din 2023, când a lansat platforma rebuildingukraine.ro. Printre cele aproape 200 de companii înscrise în prezent, regăsim nume sonore, cum ar fi Bilka, Exim Banca Românească, IAR Brașov sau Construcții Erbașu.

Sunt și multinaționale precum Austrotherm Com SRL, parte din grupul austriac Schmid-Industrie Holding, cu 26 de fabrici de polistiren în 12 țări în Europa Centrală și de Est, sau Ernst & Young, gigantul mondial specializat în audit, asistență fiscală, juridică și consultanță.

„Platforma a luat naștere la câteva luni după începerea războiului. Am avut ideea de a transforma România într-un hub logistic internațional pentru companiile care se vor implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei din toată lumea”, explică Nasty Vlădoiu, președintele CCBRU, pentru Europa Liberă.

Există aici chiar și câteva companii ucrainene, precum Automagistral-Pivden, liderul pieței ucrainene de construcții de drumuri.

În 2022, compania cu sediul în Odesa a înființat o filială în Sectorul 4 din Capitală. După mai multe încercări ratate de a câștiga construirea de autostrăzi și drumuri expres în România, inclusiv oferte pentru loturi din Autostrada Moldovei A7, Asocierea Automagstral Pivden SRL (Ucraina) – Precon Transilvania SRL (România) a fost desemnată în decembrie 2024 câștigătoarea contractului pentru construcția lotului 3 al Drumului Expres Arad-Oradea, conform CNAIR.

Bucata de drum are 47,07 km, o valoare de 2,97 miliarde de lei (aproape 600 de milioane de euro) fără TVA și trebuie finalizată în 24 de luni de la startul lucrărilor, începute în 2025.

„Eu nu văd o altă formă de implicare a firmelor românești în Ucraina decât pe bază de asociere în participațiune, ca să nu creadă cineva că acolo se vor duce firmele românești și vor câștiga neapărat toate licitațiile, iar firmele ucrainene vor fi date la o parte”, susține Vlădoiu.

Nu este singura lucrare a celor de la Automagistral Pivden în România: în asociere cu Avant Airports Târgu Mureș (lider de lucrare), urmează să dezvolte noul aeroport privat din Alexeni (Ialomița).

Investiția, de 400 de milioane de euro, vizează un terminal de 30.000 de metri pătrați, pentru pasageri, care poate asigura un flux anual de 6,5 milioane de călători. Prin terminalul cargo, de 20.000 de metri pătrați, ar urma să treacă anual peste 10.000 de tone de marfă.

Programate să înceapă în septembrie 2025, lucrările au fost amânate, a declarat Veronica Panțuru, purtătoarea de cuvânt al Consiliului Județului Ialomița, pentru Europa Liberă. CJ Ialomița a oferit în concesiune terenul.

Potrivit dezvoltatorilor, noul proiect strategic ar putea să devină cel mai mare hub cargo din Europa de Est.

Ucrainenii s-au remarcat și în alte domenii decât proiectele de infrastructură.

În mai 2024, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea anunța că Biopharma Plasma SRL, companie subsidiară Biopharma Plasma Limited din Ucraina, intenționa să construiască pe 3,5 hectare din parcul industrial, o nouă locație de producție farmaceutică. Investiția anunțată se ridica la 37 de milioane de euro. Fabrica ar urma să fie operațională din 2026.

Inițiative românești timide în Ucraina

În vreme ce companii ucrainene construiesc deja în România, reciproca se lasă așteptată, deși miza depășește 500 de miliarde de euro, conform rapoartelor Comisiei Europene și Băncii Mondiale privind costurile totale ale viitoare reconstrucții a Ucrainei.

Cu excepția comerțului, numărul firmelor românești prezente în Ucraina se numără pe degete, susține Nasty Vlădoiu, președintele CCBRU.

Conform acestuia, una dintre firmele active este Prospecțiuni SA, controlată de Ovidiu Tender, care a câștigat deja câteva licitații în zona regiunii Poltava, în centrul țării.

„Înainte să construim ceva, trebuie să existe pace”, explică Vasile Ruscovan, fondatorul și administratorul Kapamed, firmă care operează de un an și pe teritoriul Ucrainei.

„Apetit există, dar asigurările nu funcționează pe timp de război și atunci companiile românești au o teamă de a se duce plus teamă de război efectiv”, completează Vlădoiu principalul impediment.

Opinia este contrazisă de Iulian Bucur, directorul de vânzări Caretta România, producător de sisteme pentru acoperișuri din țiglă metalică.

„Reconstrucția Ucrainei a început din momentul războiului. Americanii au investit imediat acolo. Polonezii vând în Ucraina deja materiale pentru construcții de hale din momentul începerii războiului. Deci, reconstrucția a început și jucătorii importanți nu cred că o să fim noi”, a spus reprezentantul Caretta, conform Agerpres.

Declarația era făcută la Forumul managerilor din industria materialelor și echipamentelor de construcții, care a avut loc pe 27 martie 2025, la București.

„Reconstrucția Ucrainei nu o să fie făcută și cu sprijinul României. Am avut afaceri acolo și este greu să le faci concurență”, a spus antreprenorul Petru Ruben Ursachi, fondatorul Ursaki RSP Group, firmă care face construcții industriale și civile, la același eveniment.

„Au un stil de lucru foarte bun, sunt muncitori, sunt competitivi, sunt și mulți și foarte bine pregătiți. Sunt foarte mulți producători din Ucraina care deja exportă foarte mult în România acum, când e război. Deci mă îndoiesc să fim noi cei care salvează Ucraina și o reconstruiesc. Nu cred că vom fi parte a reconstrucției”, a adăugat Ursaki.

Reconstrucția Ucrainei, ținta ratată

„România dorește să fie și parte a dialogului și soluțiilor legate de reconstrucția Ucrainei. Avem deplina disponibilitate de a ne implica activ în acest proces”, spunea, pe 6 septembrie 2022, prim-ministrul Nicolae Ciucă la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

Războiul dura deja mai mult de jumătate de an.

„Țintim reconstrucția Ucrainei, să fim pregătiți pentru acel moment”, spunea rar, apăsat, Radu Oprea, în conferința de presă pe care a avut-o pe 23 iulie 2023, la finalul întâlnirii cu reprezentanții patronatelor din sectorul construcțiilor.

La acel moment, Oprea ocupa funcția de ministru al Economiei, Antreprenoriatului si Turismului.

Războiul dura deja de aproape un an și jumătate.

Pe 3 aprilie 2024, prim-ministrul Marcel Ciolacu o primea, la Palatul Victoria, pe Penny Pritzker - reprezentanta specială a SUA pentru redresarea economică a Ucrainei. Discuția viza rolul pe care România îl poate avea în procesul de reconstrucție, odată cu încheierea conflictului.

„Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin și de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucția Ucrainei, în care România își dorește să joace un rol important”, declara premierul de la acea vreme.

Ciolacu anunța că România ia în calcul ca reper „Mecanismul pentru Ucraina”, principalul program al UE pentru țara atacată de Rusia, în valoare de 50 de miliarde de euro, și își propune să desfășoare acțiuni în plan bilateral, prin colaborarea directă cu Ucraina, dar și în cadrul unor formate extinse, la nivel regional sau împreună cu partenerii strategici.

Ciolacu adăuga că abordarea României are în centru ideea că acțiunile statelor care se vor implica în reconstrucția Ucrainei trebuie să fie complementare, nu concurențiale, și că acest proces implică un efort pe termen lung și coordonarea întregii comunități internaționale, în care rolul și implicarea Statelor Unite rămân esențiale.

Războiul depășise deja borna celor doi ani.

Timp de mai bine de trei ani, reprezentanții guvernelor din România au tot țintit reconstrucția Ucrainei, fără un demers concret. Până în aprilie 2025.

Grupul discret de lucru interministerial pentru reconstrucţia Ucrainei

Pe 3 aprilie 2025, la mai bine de trei ani de la declanșarea războiului pe scară largă din Ucraina, premierul Marcel Ciolacu emitea Decizia pentru constituirea, organizarea şi funcţionarea Grupului de lucru interministerial pentru reconstrucţia Ucrainei.

La acel moment, coaliția PSD-PNL se afla la guvernare de patru ani fără câteva luni (decembrie 2021), conflictul militar dintre Rusia invadatoare și Ucraina începuse de peste trei ani (februarie 2022), iar Marcel Ciolacu se afla în fruntea Guvernului României, cu război la graniță, de un an și zece luni.

Coordonat de şeful Cancelariei Prim-Ministrului, grupul are în componență reprezentanți din șase ministere:

• Ministerul Afacerilor Externe;
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului;
• Ministerul Energiei;
• Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;
• Ministerul Finanţelor;
• Ministerul Afacerilor Interne.

În încercarea de a afla ce au făcut în jumătatea de an de când este constituit, Europa Liberă a întrebat reprezentanții tuturor acestor ministere:

♦ Care sunt oportunitățile de participare identificate pentru România?

♦ Câte discuții au fost purtate cu autoritățile ucrainene, instituțiile europene şi partenerii din statele membre ori alte state interesate în procesul de reconstrucție a Ucrainei până în prezent și cu ce rezultate?

♦ Câte runde de discuții și cu ce rezultate au fost purtate cu mediul de afaceri şi camerele de comerț interesate în procesul de reconstrucție din Ucraina?

♦ Care sunt partenerii de cooperare identificați în alte state pentru proiecte în Ucraina?

♦ Care sunt evenimentele de promovare a oportunităților din Ucraina pentru mediul de afaceri din România organizate? La care evenimente similare, organizate în alte state, au sprijinit participarea și cui anume?

♦ Care sunt proiectele de reconstrucție pentru care există un dialog al autorităților locale din România cu autoritățile locale din Ucraina?

Demersul jurnalistic de a afla, punctual, ce a făcut fiecare minister s-a lovit de scuza repetată că numai coordonatorul, respectiv Cancelaria Prim-Ministrului, comunică pe subiect, chiar dacă fiecare are propria contribuție.

Excepție: Ministerul Energiei.

Serviciul de Comunicare al Ministerului Energiei a transmis Europei Libere o listă cu lucrări executate sau în curs de execuție legate de Ucraina.

Prima nominalizată se referă la conductele de transport gaze naturale Isaccea-Negru Vodă, care dau posibilitatea curgerii fizice a gazelor în ambele sensuri. Operațiunile au fost finalizate în 2021, cu un an înainte de începerea războiului pe scară largă din Ucraina.

Sunt nominalizate apoi proiecte derulate de Transgaz, cuprinse în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale 2024-2033. Este vorba de stațiile de măsurare gaze (SMG) Isaccea și Negru Vodă.

Pe partea de energie electrică, există planuri de extindere a capacității de interconexiune cu Ucraina, conform Planului de dezvoltare a RET pentru perioada 2026-2035, prin inițierea proiectelor de creștere a capacității de interconexiune transfrontaliere cu Ucraina:

- LEA (linii electrice aeriene) 400 kV Isaccea - Artsyz (Ucraina), linie dublu circuit;

- LEA 400 kV Suceava - Chernivetska (Ucraina).

De la 1 decembrie 2024 și în perioada de iarnă 2024-2025, capacitatea de export de energie electrică către Ucraina și Moldova a crescut de la 1.700 MW, la 2.100 MW, mai spune serviciul de comunicare al Ministerului Energiei.

„Un accent major a fost pus pe identificarea modului în care sectorul privat din România se poate implica activ în procesul de reconstrucție şi pe potențialele investiții comune ale celor două state şi ale Uniunii Europene pentru adaptarea infrastructurii de transport, logistică, energie și infrastructură digitală la graniță”, a transmis Direcția comunicare și relații cu presa din Guvernul României, la solicitarea Europei Libere.

Nimic concret.

„Guvernul României are în vedere o coordonare strânsă cu autoritățile ucrainene și cu instituțiile europene și internaționale, pentru a valorifica în mod eficient oportunitățile de finanțare și a sprijini companiile românești în procesul de reconstrucție”, mai transmite aceeași Direcție de comunicare.

Nimic concret.

Din informațiile oferite Europei Libere de Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Grupul de lucru interministerial pentru reconstrucţia Ucrainei s-ar fi întâlnit „de vreo două ori” de la înființarea sa, din 3 aprilie 2025.

Întrebat de Europa Liberă, la Interviurile one2one, câte discuții au fost purtate cu autoritățile ucrainene până acum, cu instituțiile europene, cu alți parteneri până în prezent, legate de o eventuală contribuție românească la reconstrucție, ministrul Economiei, Radu Miruță a răspuns:

„Se discută la nivel de Minister al Afacerilor Externe, la nivel de prim-ministru și la nivel de Administrație Prezidențială. Eu discut pe latură economică, cu privire la proiectele comune, dronele, despre nivelul de afaceri pe care discută colega mea Oana Țoiu (ministra Afacerilor Externe, n.r.)”.

Întrebat dacă există o situație centralizată a firmelor românești care sunt deja prezente sau intenționează să participe la reconstrucția țării vecine, ministrul a răspuns:

„Vă spun o informație mai dureroasă: nici la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, nici la nivelul Ministerul Economiei nu există o listă de firme pe domenii de activitate, care pot contribui la diverse interacțiuni internaționale. La nivel economic, conlucrăm la această listă, este cam gata”, a declarat Miruță.

În condițiile în care de-a lungul lui 2025, delegații rusești și ucrainiene poartă discuții despre o posibilă încetare a focului în Ucraina, mai ales în contextul implicării directe a președintelui american Donald Trump, chiar de la începutul anului, precum și a partenerilor europeni, purtătoarea de cuvânt a Guvernului României, Ioana Ene Dogioiu, a fost întrebată pe 19 august 2025 dacă Grupul interministerial pentru reconstrucția Ucrainei își va intensifica activitatea.

„Să traversăm acest pod când vom ajunge la el”, a răspuns Dogioiu.

„Vom aborda această chestiune la momentul potrivit. Deocamdată nu există suficiente informații pentru a spune dacă activitatea grupului va fi intensificată”, a adăugat ea.

În vreme ce guvernanții așteaptă „să ajungă la pod”, reprezentanții mediului de afaceri consideră că autoritățile ar trebui să descopere accelerația.

Ar fi nevoie „în primul rând, de întărirea capacității economice și de producție pentru zonele de graniță limitrofe Ucrainei, pentru că sunt cel mai aproape de ceea ce înseamnă această reconstrucție”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România, pentru Europa Liberă.

„Ar trebui să ne gândim care sunt domeniile prioritare de care are nevoie Ucraina pentru reconstrucție. Și acolo ar trebui să punctăm, pe întărirea zonelor de producție”, adaugă el.

Înaltul patronaj lipsă

Revenind la Direcția de Comunicare a Guvernului, aceasta are și un exemplu concret: platforma www.rebuildingukraine.ro.

„Prin această inițiativă, companiile ucrainene pot identifica parteneri români potriviți pentru proiecte comune, iar firmele românești au acces la informații locale și la experiența practică a companiilor care activează deja pe piața ucraineană. Această abordare prin joint-venture și parteneriate bilaterale reprezintă un instrument esențial pentru crearea unor proiecte eficiente și sustenabile în domeniile prioritare”, susține Guvernul României.

Oportunitățile economice identificate, spun reprezentanții Guvernului, vizează domenii esențiale precum:

• infrastructură și transporturi – modernizarea drumurilor, căilor ferate și porturilor, inclusiv pe coridoarele care facilitează comerțul regional;

• energie – proiecte de producere și distribuție a energiei, inclusiv soluții din surse regenerabile și reconstrucția rețelelor de utilități;

• construcții și materiale de construcție – pentru infrastructura civilă și industrială;

• agricultură și industrie alimentară – transfer de tehnologie, servicii conexe și consolidarea lanțurilor de aprovizionare;

• digitalizare și servicii IT – dezvoltarea soluțiilor moderne pentru administrație, educație și economie.

Așa cum arătam și la început, inițiativa nu aparține Guvernului, ci Camerei de Comerț Bilaterale România-Ucraina (CCBRU).

„Dacă noi nu aveam platforma asta, care să aibă continuitatea începând cu 2023, sincer să fiu, Guvernul n-are nicio chestiune pregătită pe zona reconstrucției”, spune pentru Europa Liberă Nasty Vlădoiu, președintele CCBRU.

Pentru această inițiativă, Vlădoiu a fost decorat pe 15 iulie 2025 cu Ordinul prezidențial „Pentru Merit”, clasa a III-a, de către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

De la începutul războiului pe scară largă, în vederea reconstrucției, CCBRU a organizat în țară două conferințe și două forumuri, în 2023 și 2024, ambele sub sub Înaltul Patronaj al Prim-ministrului României și al Prim-ministrului Ucrainei.

Pe 17 noiembrie 2025 urmează a treia ediție a forumului dedicat reconstrucției. Deocamdată, titlul onorific de Înalt Patronaj al Prim-ministrului României nu a fost acordat.

„Dădea un semn de continuitate. Deocamdată, la domnul Jurca (Mihai Jurca, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, n.r.) n-am găsit încă înțelegerea respectivă, deși știe de existența noastră. Forumul îl vom face oricum, cu Înalt Patronaj sau fără, la fel cum și platforma merge mai departe. Patronajul e ceva strict onorific, nu primim vreun ban”, spune Vlădoiu.

„Acest proces de reconstrucție a Ucrainei trebuie să aibă o dimensiune trihotomică, cu implicare din partea Guvernului, a mediului de afaceri și a societății civile. Guvernul nu poate, de unul singur”, concluzionează Vlădoiu.

Studiu de caz: cele 700 de proiecte ale Ucrainei cu Slovacia

Pe 3 mai 2025, la emisiunea economică a televiziuni de stat din Slovacia, Rastislav Podhorec, CEO al Eximbanka, vorbește de o investiție de 101 milioane de euro.

Suma ar atrage atenția oriunde, cu atât mai mult într-o țară mică, care are produsul intern brut de trei ori sub cel al României.

Finanțarea, acoperită în proporție de 90% de Uniunea Europeană, vizează reconstrucția a patru puncte din sectorul energetic al Ucrainei.

Cum s-a ajuns aici, întreabă moderatoarea?

„Foarte simplu”, răspunde directorul general al băncii. „Ucraina a întocmit o listă lungă, cu aproximativ 700 de proiecte diferite, foarte importante pentru reconstrucția țării, iar din această listă, după negocieri între guvernele slovac și ucrainean, a fost întocmită o listă mai scurtă, din care am ales patru proiecte”, continuă el.

Este vorba despre proiectele de substații electrice din zonele Mukachevo și Uzhhorod plus infrastructura din această zonă, sistemul de transport din zona Kuvarcit și centrala electrică integrată solară și hidroelectrică din zonă.

Negocierile dintre guvernele Slovaciei și Ucrainei au dus la elaborarea așa-numitei „Foi de parcurs pentru activități comune”, explică el.

În timp ce, la București, Grupul de lucru interministerial pentru reconstrucţia Ucrainei abia este format de o lună, Slovacia și Ucraina au deja o Foaie de parcurs cu 700 de proiecte.

Nu este primul demers important al Slovaciei în relația cu Ucraina.

Pe 11 martie 2025 a avut loc prima întrunire a „Inițiativei Carpați”. Scopul: dezvoltarea unui parteneriat strategic între Slovacia, Polonia și Ucraina în domeniul reconstrucției precum și integrării regionale și dezvoltării economice a zonelor din Carpați: regiunile Zakarpattia și Liov (Ucraina), regiunile autonome Košice și Prešov (Slovacia) și voievodatul Podkarpacie (Polonia).

Zonele carpatice românești de graniță nu au fost luate în considerare.

Conform Ministerului Dezvoltării din Ucraina, inițiativa a fost lansată la propunerea Slovaciei. Crearea ei a fost anunțată în cea de-a șasea reuniune a Comisiei mixte ucraineano-slovace pentru cooperare economică, industrială, științifică și tehnică, care a avut loc în noiembrie anul trecut.

Varianta germană

Nu sunt singurele țări cu inițiative concrete.

Pe 10 aprilie 2024, guvernul federal german publica un „Document privind aspectele cheie” în care sunt prezentate ideile Germaniei privind reconstrucția Ucrainei.

Document era elaborat pentru Conferința internațională pentru reconstrucția Ucrainei, care a avut loc la Berlin în perioada 11-12 iunie 2024, cu scopul de a organiza politici de sprijin non-militar pentru Kiev și de a planifica procesul de redresare a țării după război.

Documentul este, de asemenea, rezultatul acordurilor încheiate cu partea ucraineană în cadrul unei reuniuni bilaterale care a avut loc la Berlin la 16 februarie 2024.

Pachetul propune reuniuni periodice ale secretarilor de stat din instituțiile cheie, inclusiv ministerele responsabile cu afacerile externe, finanțele, economia, clima și cooperarea pentru dezvoltare.

În plus, se preconizează o colaborare strânsă între agenția internațională de promovare economică Germany Trade & Invest (GTAI), care sprijină comerțul și investițiile publice, camerele de industrie și comerț (AHK) și Agenția pentru Dezvoltare Economică și Afaceri (AWE); unul dintre obiectivele cheie ale colaborării lor este integrarea informațiilor privind instrumentele propuse în Ghidurile de afaceri pentru Ucraina.

Scopul principal: valorificarea instrumentelor UE disponibile prin Facilitatea pentru Ucraina, pentru a mobiliza capitalul privat. Pentru perioada 2024-2027, au fost alocate în total 50 de miliarde de euro pentru acest instrument, inclusiv 7 miliarde de euro destinate sprijinului pentru investiții.

Parteneriat strategic în ritm de melc

„Am decis astăzi, împreună, să începem concret procesul pentru a ridica relația dintre România și Ucraina la nivelul de Parteneriat Strategic”, declara președintele României, Klaus Iohannis, pe 10 octombrie 2023.

Anunțul era făcut sub privirile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, aflat în vizită de lucru, la București.

Liderul de la Kiev nu a putut fi primit și la Parlament. Mai marii instituției, Nicolae Ciucă - PNL /Senat și Alfred Simonis - PSD/Cameră s-au temut de scandalul anunțat de politiciana pro-rusă Diana Șoșoacă.

Doi ani mai târziu de la anunțul președintelui Iohannis, pe lista celor 14 țări cu care România are parteneriate strategice se regăsesc Statele Unite ale Americii, Moldova, Marea Britanie, Spania, Coreea, Georgia sau Azerbaidjan.

Ucraina, cu care România are o frontieră lungă de 650 de kilometri, nu se află încă pe această listă.

Singura vecină cu care Ucraina are un parteneriat strategic e Polonia, țară cu care împarte o graniță de 529 kilometri.

Cele mai recente discuții oficiale despre ridicarea relației bilaterale româno-ucrainene la nivel de parteneriat strategic au avut loc pe 7 august 2025. Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, avea atunci consultări politico-diplomatice cu omologul ucrainean, Andrii Sîbiha, la Kiev.

Europa Liberă a întrebat reprezentanții Guvernului și ai MAE care este stadiul actual al parteneriatului strategic România-Ucraina și care sunt motivele pentru care relația dintre România și Ucraina nu a fost ridicată până în prezent la nivel de Parteneriat Strategic, la doi ani de la anunțul prezidențial.

„Răspunsul oficial vă va fi transmis odată cu finalizarea procesului de negociere aflat în derulare”, a transmis Direcția Comunicare și Relații cu Presa a Cancelariei Prim-Ministrului, pentru Europa Liberă.

„Vă mulțumim!”, au completat ei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.