Președintele SUA Donald Trump a anunțat semnarea mai multor acorduri comerciale, diplomatice și privind mineralele rare în timpul unui summit la care au participat lideri din cinci țări din Asia Centrală.
La o cină oficială la Casa Albă, înconjurat de secretarul de stat american Marco Rubio și de vicepreședintele JD Vance, Trump a spus că este hotărât să facă relațiile SUA cu Asia Centrală „mai puternice ca niciodată”.
La rândul lor, președinții Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului și Uzbekistanului au salutat o nouă eră a legăturilor bilaterale.
Înaintea cinei de lucru, Kazahstanul a anunțat un acord major privind mineralele, printr-un nou parteneriat comun cu Statele Unite, pentru a dezvolta unul dintre cele mai mari zăcăminte neexploatate de tungsten din lume, aflat în țara din Asia Centrală.
Acordul va permite companiei americane Cove Kaz Capital Group să dețină o participație de 70% în această întreprindere comună, alături de compania minieră de stat din Kazahstan.
Valoarea acordului este estimată la 1,1 miliarde de dolari, în timp ce Banca de Export-Import a SUA a emis o scrisoare de intenție pentru a finanța 900 de milioane de dolari.
Printre alte rezultate ale summitului se numără un acord, încă nedetaliat complet, de vânzare a până la 37 de avioane Boeing către companiile aeriene naționale din Kazahstan, Tadjikistan și Uzbekistan.
Pe plan diplomatic, Kazahstanul a anunțat că se așteaptă să adere la Acordurile Abraham, cadrul condus de SUA pentru cooperare între Israel și națiunile arabe și musulmane.
Oficialii americani au declarat că summitul este menit să semnaleze un nou angajament al SUA de a colabora mai constant cu Asia Centrală.
„Adesea petrecem atât de mult timp concentrându-ne pe crize și probleme – și ele merită atenție – încât uneori nu petrecem suficient timp concentrându-ne pe noi oportunități interesante”, a spus Rubio la un mic dejun de lucru din aceeași oferit celor cinci lideri din Asia Centrală, mai devreme, pe 6 noiembrie.
„Și asta este ceea ce avem aici, acum: o nouă oportunitate interesantă în care interesele naționale ale țărilor noastre respective sunt aliniate”, a spus Rubio.
Un nou capitol în strategia SUA pentru Asia Centrală
Asia Centrală caută să echilibreze relațiile sale comerciale și de securitate, dominate până acum de China și Rusia, prin aprofundarea legăturilor cu Statele Unite.
Summitul de la Washington urmează altor eforturi din acest an ale marilor puteri de a-și aprofunda relațiile cu regiunea.
Președintele rus Vladimir Putin a participat, în septembrie, la un summit în Tadjikistan, alături de alți lideri din Asia Centrală, iar liderul chinez Xi Jinping a călătorit în Kazahstan în iunie pentru o întâlnire cu președinții regiunii.
Uniunea Europeană a organizat, de asemenea, un summit cu liderii regiunii în aprilie, în Uzbekistan, pentru a discuta despre investițiile în infrastructură și accesul la mineralele critice ale Asiei Centrale.
Zăcămintele valoroase de minerale rare au revenit în atenția Washingtonului în condițiile în care rezervele enorme de pământuri rare ale regiunii precum și depozitelor vaste de uraniu, cupru, aur și alte minerale strategice sunt esențiale pentru tranziția către forme mai ecologice de energie.
Pini Althaus, Directorul executiv al Cove Kaz Capital Group, compania care a semnat acordul pentru tungsten în Kazahstan, a numit înțelegerea „o victorie generațională pentru SUA și pentru nevoile sale de minerale critice”.
De asemenea, el a declarat pentru Reuters că Trump și secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, au ajutat la negocierea acordului pentru a împiedica companiile chineze să dezvolte zăcământul strategic.
La rândul lui, Ben Godwin, șeful departamentului de analiză al companiei PRISM, o firmă de informații strategice din Londra, a declarat pentru RFE/RL că accentul pus la summit pe bogățiile minerale ale Asiei Centrale face parte dintr-o strategie de lungă durată a liderilor regionali de a atrage atenția Washingtonului.
„Liderii din Asia Centrală folosesc cu certitudine tema mineralelor critice ca pârghie pentru a obține un angajament mai mare din partea Statelor Unite în alte domenii mai importante pentru regiune și economiile locale”, a spus el.
„În anii 2000, accentul era pe Războiul împotriva Terorismului și pe petrol și gaze. Apoi a urmat o eră a decarbonizării, în care multe proiecte noi din Asia Centrală s-au concentrat pe energie regenerabilă”, a adăugat Godwin pentru RFE/RL.
„Acum este vorba despre rolul mineralelor critice în securitatea națională”, a mai spus el.
Acordurile urmează unei perioade de destindere în războiul comercial dintre Beijing și Washington și intensificării competiției dintre Statele Unite și China privind exporturile de pământuri rare.
Acesta este și un punct major de fricțiuni în negocierile comerciale dintre cele două țări.
Washingtonul caută acum noi modalități de a-și reduce dependența de Beijing în ceea ce privește metalele rare. China asigură aproape 70% din extracția mondială de pământuri rare și controlează aproximativ 90% din procesarea lor.
Deși Asia Centrală ar putea deveni o sursă pe termen lung, regiunea speră că noile investiții vor ajuta la dezvoltarea resurselor sale.
Un nou studiu al Center for Strategic and International Studies (CSIS), un think tank din Washington, afirmă că „capitalul chinez și rus domină rețelele miniere, de procesare și logistice ale regiunii”.
Experții centrului avertizează că „barierelor structurale, de la rute de transport slab dezvoltate spre vest până la penurii recurente de energie, continuă să descurajeze investițiile occidentale”.
Administrația Trump a adăugat, pe 6 noiembrie, zece minerale pe lista celor considerate esențiale pentru economia și securitatea națională a SUA, inclusiv cuprul – vital pentru vehiculele electrice, rețelele de energie și centrele de date – și cărbunele metalurgic, folosit la producția de cocs pentru fabricarea oțelului.
Kazahstanul se alătură inițiativei diplomatice americane privind Acordurile Abraham
Decizia Kazahstanului de a se alătura Acordurilor Abraham, o realizare definitorie a primului mandat al lui Trump, plasează țara asiatică în centrul unui nou efort al Casei Albe de a reînvia această inițiativă de politică externă.
Acordurile Abraham au fost concepute ca o modalitate de a consolida cooperarea între Israel și lumea musulmană.
Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Maroc au semnat semnând acordul în 2020 pentru a-și normaliza relațiile.
Administrația Trump intenționează să extindă inițiativa, care va fi un subiect important al vizitei planificate la Washington, pe 18 noiembrie, a prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman.
Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev ar fi avut o convorbire telefonică cu premierul israelian Beniamin Netanyahu pentru a anunța intenția Kazahstanului de a se alătura acordurilor, deși Astana menține relații diplomatice complete cu Israelul de peste 30 de ani.
Joseph Epstein, directorul Turan Research Center din cadrul Yorktown Institute din Washington, a declarat pentru RFE/RL că, deși pasul făcut de Kazahstan poate părea simbolic, acesta ar putea avea greutate diplomatică în viitor.
„Decizia Astanei de a se alătura Acordurilor Abraham marchează începutul unei noi faze, transformând acordurile dintr-o inițiativă de pace pentru Orientul Mijlociu într-o coaliție pro-americană a țărilor musulmane moderate, dedicate toleranței și prosperității”, a spus Epstein.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
