Cele mai recente controale ale Chinei asupra exporturilor de minereurilor rare riscă nu numai să reaprindă războiul comercial cu Statele Unite, ci ar putea avea și implicații extinse asupra eforturilor de reînarmare a Ucrainei și de dezvoltare a infrastructurii în Asia Centrală.
Tensiunile dintre Beijing și Washington au izbucnit din nou pe tema minereurilor rare – un grup esențial de 17 elemente care se regăsesc în produse importante, de la bateriile vehiculelor electrice la smartphone-uri și tehnologia vitală de apărare – pe 9 octombrie, când China a adăugat noi controale la export pentru cinci metale rare, pe lângă cele șapte care erau deja restricționate din aprilie.
Apoi, pe 10 octombrie, președintele american Donald Trump a promis că va aplica o taxă suplimentară de 100% asupra importurilor din China.
„Măsura luată de Beijing readuce în prim-plan modul în care China își folosește influența ca cea mai mare națiune comercială din lume și dominația sa asupra lanțurilor de aprovizionare din sectorul manufacturier pentru a-și proiecta puterea în afacerile internaționale”, a scris James Kynge, cercetător senior la think tank-ul Chatham House din Londra, într-o analiză a noilor măsuri.
Măsura vine cu doar câteva săptămâni înaintea unei potențiale întâlniri între Trump și liderul chinez Xi Jinping și este considerată de analiști ca o escaladare bruscă a strategiei de lungă durată a Beijingului de a-și folosi dominația în domeniul minereurilor rare ca armă.
China acoperă peste 70% din exploatarea globală a minereurilor rare, 90% din separarea și prelucrarea acestora și 93% din producția de magneți.
Restricțiile înseamnă că firmele din afara Chinei vor trebui să obțină aprobări speciale de la Beijing dacă doresc să exporte magneți din metale rare și anumite materiale semiconductoare care conțin cel puțin 0,1% metale rare din China.
Conform noilor reguli, companiilor care au vreo afiliere cu armatele străine – inclusiv cele ale Statelor Unite – li se vor refuza în mare parte licențele de export.
„Restricțiile recent anunțate reprezintă cele mai importante măsuri luate până în prezent de China în sectorul apărării”, a declarat Gracelin Baskaran, directorul Programului de securitate a mineralelor critice al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington.
„În esență, politica urmărește să împiedice contribuțiile directe sau indirecte ale metalelor rare de origine chineză sau ale tehnologiilor conexe la lanțurile de aprovizionare străine din domeniul apărării.”
Ce înseamnă acest lucru pentru Europa și războiul din Ucraina?
Măsura Beijingului a stârnit îngrijorări în Europa, care se teme că acest lucru ar putea împiedica eforturile de a oferi sprijin militar Ucrainei.
În prezent, Statele Unite au acceptat să vândă arme avansate aliaților săi din Europa, care sunt membri ai NATO, care vor furniza apoi armele Kievului pentru a ajuta la respingerea invaziei Rusiei. Guvernele europene furnizează, de asemenea, arme fabricate pe plan intern Ucrainei.
Multe arme și echipamente militare avansate includ metale rare, inclusiv avioanele de vânătoare F-35, submarinele americane din clasele Virginia și Columbia, sistemele radar, vehiculele aeriene fără pilot Predator, seria de bombe inteligente Joint Direct Attack Munition și rachetele Tomahawk, despre care Trump a declarat că ia în considerare să le trimită în Ucraina.
În timp ce mulți importatori, inclusiv Pentagonul, mențin rezerve stocate de metale rare, noile măsuri ar putea avea efecte pe termen lung în ceea ce privește aprovizionarea Ucrainei, mai ales având în vedere că Statele Unite se străduiesc să țină pasul cu producția multor sisteme de arme avansate, potrivit CSIS.
Camera de Comerț Europeană din China a declarat deja că noile restricții „sporesc și mai mult complexitatea lanțurilor globale de aprovizionare cu elemente din pământuri rare”, oficialii afirmând după anunț că se confruntă deja cu un volum mare de cereri de licențe de export care așteaptă aprobarea din partea Beijingului, din cauza restricțiilor anterioare introduse de China în aprilie, care limitau fluxul a șapte minereuri rare.
Crearea unui nou sistem pentru a aborda „blocajele” legate de metalele rare a fost un anunț important făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la summitul UE-China din iulie, dar multe companii europene afirmă că procesul de aprobare a licențelor de către Beijing este lent și deja întârzie producția.
Ar putea Asia Centrală și de Sud să contrabalanseze dominației Chinei?
Ultima rundă de controale la export nu va intra în vigoare până în decembrie, iar cererea lui Trump privind tarifele suplimentare ar urma să fie aplicată de la 1 noiembrie.
Însă monopolul aproape total al Chinei asupra exploatării și rafinării minereurilor rare determină deja guvernele lumii să exploreze alternative pentru a-și reduce dependența.
Pakistanul a semnat în septembrie un memorandum de înțelegere în valoare de 500 de milioane de dolari cu US Strategic Metals, o companie minieră privată americană, primul lot de minerale rare urmând să sosească la începutul lunii octombrie.
Statele Unite și UE au pus ochii pe Asia Centrală, o regiune bogată în resurse, care dispune de o multitudine de minerale esențiale și pământuri rare.
Washingtonul a înființat Dialogul C5+1 privind mineralele esențiale, Parteneriatul pentru infrastructură și investiții globale (PGII) al Grupului celor Șapte (G7) și a semnat memorandumuri de înțelegere bilaterale cu Asia Centrală.
Între timp, mineralele critice și cele rare au constituit un element cheie al unui summit istoric care a avut loc în aprilie la Samarkand între blocul comunitar și liderii Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Turkmenistanului și Uzbekistanului.
Kazahstanul a anunțat, de asemenea, în aprilie că a descoperit zăcăminte masive de peste 20 de milioane de tone de minerale rare. Afirmația este încă în curs de confirmare de către firme internaționale, dar, dacă se dovedește a fi adevărată, aceasta ar conferi țării din Asia Centrală a treia cea mai mare rezervă de metale din pământuri rare din lume, după China și Brazilia.
Însă, pe măsură ce Kazahstanul atrage atenția internațională, există mai mulți factori care împiedică Asia Centrală să devină o putere în domeniul pământurilor rare și al mineralelor critice.
Un raport al Atlantic Council, un grup de reflecție cu sediul la Washington, publicat la începutul acestui an, afirma că regiunea este împiedicată de costurile ridicate de tranzit, lipsa infrastructurii pentru exporturi și „un mediu de investiții cu risc ridicat, care reduce semnificativ viabilitatea comercială a regiunii”.
Raportul concluzionează că, pe termen scurt și mediu, Statele Unite ar trebui să se orienteze către țări cu sectoare de export mai bine dezvoltate în ceea ce privește bogăția minerală, precum Canada și Chile.
„Asigurarea rapidă a parteneriatelor în domeniul mineralelor critice este vitală pentru eforturile SUA de a reduce dependența de China. Cu toate acestea, Statele Unite ar trebui să fie prudente în ceea ce privește așteptările nerealiste cu privire la ceea ce poate oferi Asia Centrală”, se arată în raport.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.