Președintele SUA, Donald Trump, a încheiat un armistițiu în războiul comercial cu China, declarând reporterilor, după întâlnirea sa importantă cu liderul chinez Xi Jinping în Coreea de Sud, că se așteaptă să semneze „în curând” un acord bilateral cu Beijingul.
Chiar dacă Beijingul și Washingtonul vor reuși să valorifice progresele înregistrate la Busan și să încheie un acord, relațiile dintre SUA și China vor rămâne tensionate din cauza pozițiilor opuse în domeniul apărării, drepturilor omului, tehnologiei și economiei.
În schimb, acordul din 30 octombrie privind atenuarea tensiunilor comerciale este primul pas al unei inițiative mai ample a Chinei și Statelor Unite de a câștiga timp, în timp ce încearcă să găsească reguli privind gestionarea rivalității dintre aceste două superputeri și să se pregătească pentru o competiție pe termen lung.
„Este bine că cei mai importanți doi actori globali depun eforturi pentru stabilizarea relațiilor”, a declarat Zsuzsa Anna Ferenczy, cercetătoare invitată la Martens Center, un think tank cu sediul la Bruxelles.
„Dar problemele structurale rămân nerezolvate. Acest acord nu rezolvă problemele majore”, a adăugat ea în discuția cu RFE/RL.
Principalele puncte fierbinți din centrul tensiunilor dintre SUA și China au rămas în mare parte nerezolvate, deși acordul privind aspectele comerciale deschide calea pentru continuarea diplomației la nivel înalt – inclusiv o vizită lui Trump în China în aprilie și posibila vizită a lui Xi în Statele Unite anul viitor.
Situația Taiwanului – insula autonomă cu 23 de milioane de locuitori pe care Beijingul o revendică ca teritoriul său și pe care a amenințat că o va anexa cu forța, dacă va fi nevoie – nu a fost discutată în timpul întâlnirii din Coreea de Sud, potrivit lui Trump.
El a mai spus că achiziționarea de petrol rusesc de către China, o resursă importantă pe care Moscova a folosit-o pentru a-și finanța războiul, nu a fost abordată.
Trump a declarat că a discutat cu Xi despre necesitatea de a „colabora” pentru a contribui la încheierea războiului din Ucraina, care durează de mai bine de trei ani, deși nu a menționat niciun detaliu în această privință.
„Pare că ambele părți, probabil, nu au dorit să introducă în aceste discuții elemente care ar putea distrage atenția de la comerț”, a declarat Zsuzsa Anna Ferenczy, care este și profesor asistent la Universitatea Națională Dong Hwa din Taiwan.
Vor ajunge Trump și Xi la un acord mai amplu?
Trump a declarat după întâlnirea cu Xi că Statele Unite vor reduce tariful vamal aplicat produselor chinezești cu 10%, de la 20% în prezent, și că Beijingul va pune capăt embargoului asupra soiei americane, un produs de export important din punct de vedere economic.
De asemenea, China a acceptat să suspende controlul impus asupra mineralelor strategice rare și să suspende taxele portuare pentru o perioadă de un an.
Da Wei, directorul Centrului pentru Securitate și Strategie Internațională al Universității Tsinghua, a scris în revista Foreign Affairs înaintea întâlnirii dintre Trump și Xi că evenimentul reprezintă „o oportunitate limitată, dar importantă pentru Statele Unite și China de a intra într-o nouă fază a relațiilor bilaterale”.
„Statele Unite și China nu trebuie să fie prietene, dar trebuie să evite să fie dușmane”, a scris el.
Rămâne de văzut dacă acest lucru va duce la un impuls concret pentru încheierea unui acord care să depășească relațiilor comerciale tensionate din acest an sau dacă va avea ca rezultat doar un armistițiu temporar.
Beijingul și Washingtonul au negociat luni de zile fără a înregistra progrese tangibile – în afară de o scurtă amânare a tarifelor reciproce în luna mai – iar progresele ar putea fi și mai dificile, întrucât ambele părți încearcă să abordeze probleme mai tensionate, cum ar fi restricțiile la exportul anumitor tipuri de semiconductori din SUA sau subiecte geopolitice precum Taiwanul.
Trump ar putea, de asemenea, să aducă noi probleme la masa negocierilor, ceea ce ar complica și mai mult discuțiile.
Cu puțin timp înainte de întâlnirea cu Xi, Trump a anunțat pe rețelele sociale că a dat instrucțiuni Pentagonului să înceapă testarea armelor nucleare după o pauză de 30 de ani, afirmând că China și Rusia – celelalte mari puteri nucleare ale lumii – ar putea ajunge din urmă Statele Unite în termen de cinci ani.
Nu este clar ce intenționează Trump. În postarea sa, el a dorit să înceapă testarea „armelor noastre nucleare în condiții de egalitate”, ceea ce ar putea însemna să demonstreze puterea rachetelor americane sau a armelor nucleare submarine, mai degrabă decât să efectueze un test nuclear propriu-zis.
Nu este clar dacă Trump dorește să vadă teste ale rachetelor capabile să transporte arme nucleare sau teste care implică explozii nucleare reale.
Extinderea arsenalului nuclear al Chinei a fost o obsesie pentru Trump și a apărut și în argumentația sa când a afirmat că Statele Unite trebuie să preia din nou controlul asupra bazei aeriene Bagram din Afganistan.
Comentariile vin și după ce Rusia a anunțat că a testat cu succes, pe 29 octombrie, o super-torpilă cu propulsie nucleară numită Poseidon și a lăudat testul reușit al unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară, cu doar trei zile înainte.
Președintele rus Vladimir Putin s-a abținut însă până în prezent de la testarea unei arme nucleare sau de la efectuarea unei detonări nucleare.
În primul său mandat, Trump a încercat să inițieze negocieri nucleare trilaterale cu Beijingul și Moscova, în contextul în care Washingtonul dorea să negocieze un nou acord care să înlocuiască Noul Tratat START, un element fundamental al infrastructurii de control al armamentului, care va expira pe 5 februarie 2026.
China a refuzat să se alăture acestor negocieri în 2020, dar discuțiile despre viitoarele teste ale SUA ar putea împinge Beijingul la masa negocierilor.
Rusia și-a suspendat participarea la New START în februarie 2023, dar nu s-a retras din tratat, afirmând că va continua să respecte limitele numerice prevăzute în tratat.
A exagerat Beijingul în ceea ce privește mineralele rare?
Beijingul a zguduit lanțurile de aprovizionare globale când a introdus pentru prima dată, în aprilie, controale asupra exporturilor de minerale rare.
Măsura a provocat penurie în toată lumea și a evidențiat disponibilitatea Chinei de a-și folosi monopolul asupra celor 17 elemente care intră în componența smartphone-urilor, dronelor militare și a dispozitivelor medicale.
Aceste restricții au fost extinse în octombrie, vizând în mod specific elementele din lanțurile de aprovizionare din domeniul apărării și echipamentele utilizate pentru prelucrarea acestora.
Deși înțelegerea SUA-China de la Busan a ridicat aceste restricții pentru un an, consecințele au fost deja grave.
Temându-se de dependența lor de China în ceea ce privește mineralele, multe țări occidentale au încercat deja să se unească pentru a crea noi lanțuri de aprovizionare, fluxul de minerale rare devenind un punct central al summitului G7 care are loc pe 30 octombrie.
Și Uniunea Europeană are programată o întâlnire cu China pentru a discuta despre controalele chineze asupra exporturilor de minerale rare, pe 31 octombrie.
Producătorii europeni de arme care sunt furnizori ai Ucrainei au avertizat că ar putea fi afectați de penuria de minerale, iar perioada de un an fără restricții ar putea oferi Statelor Unite și Europei timp pentru a investi și a găsi noi surse de minerale în afara controlului Chinei.
Trump a încheiat o serie de acorduri privind pământurile rare și mineralele critice înainte și în timpul călătoriei sale în Asia, semnând acorduri cu Australia, Japonia, Malaezia, Pakistan, Thailanda și Ucraina, printre altele.
„Există senzația că China ar fi exagerat în ceea ce privește pământurile rare”, a spus Ferenczy. „Acest lucru arată că există dorința de a se lua măsuri colective pentru a contracara utilizarea mineralelor rare ca armă de către China.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.