Parchetul General a cerut, săptămâna trecută, ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă pentru unsprezece capete de acuzare.
Cinci dintre ele au legătură cu un incident din 2021 – când Diana Șoșoacă, la acel moment senator în Parlamentul României, a sechestrat doi jurnaliști italieni de la postul TV Rai Uno.
Celelalte au la bază sesizări făcute la Parchet de Institutul Elie Wiesel și cel de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Cele mai vechi fapte au avut loc acum patru ani, adică sunt la jumătatea termenului de prescripție.
Europarlamentara Diana Șoșoacă este un personaj controversat.
Cea mai vocală dintre prezențele românești de la Bruxelles sau Strasbourg, Șoșoacă a fost acuzată de legături fățișe cu Rusia. Participă frecvent la recepțiile Ambasadei Rusiei de la București și preia discursul lui Vladimir Putin în privința războiului din Ucraina.
Declarațiile i-au adus și interdicția, din partea Curții Constituționale (CCR), de a participa la alegerile prezidențiale din decembrie 2024 și din mai 2025. Înainte de deciziile CCCR, Parchetul General avea în analiză mai multe infracțiuni de care era acuzată Șoșoacă.
Cinci din cele unsprezece capete de acuzare, vechi din 2021
Altercația care i-a adus un dosar penal Dianei Șoșoacă a avut loc în decembrie 2021, la cabinetul de avocatură de la București al senatoarei de la acea vreme.
Jurnalista italiană Lucia Goracci și echipa de filmare Rai Uno veniseră în capitala României pentru un interviu.
Potrivit relatărilor presei italiene și române, interviul a degenerat după ce senatoarea a blocat accesul echipei de televiziune în încăpere și a sunat la poliție, acuzând că ziariștii ar fi intrat fără voia ei.
În timpul altercațiilor, jurnalista a reclamat că a fost sechestrată și percheziționată, fiind eliberată la opt ore după incident, numai după intervenția Ambasadei Italiei.
Scandalul a escaladat: soțul Dianei Șoșoacă a fost acuzat că ar fi agresat un polițist venit la fața locului.
Lucia Goracci a depus plângere la poliție, acuzând că a fost agresată și împiedicată să părăsească biroul de avocatură.
De cealaltă parte, Diana Șoșoacă și soțul său au reclamat la Parchet violarea vieții private și a sediului profesional, precum și lipsire de libertate și violență, susținând că jurnaliștii au depășit condițiile convenite pentru interviu.
Incidentul s-a transformat rapid într-un subiect diplomatic, autoritățile italiene cerând lămuriri Guvernului României și Ambasadei de la Roma.
Ministerul Afacerilor Externe român și premierul Nicolae Ciucă au calificat incidentul drept „inacceptabil” și au subliniat angajamentul României pentru protejarea libertății presei, precizând că autoritățile române au demarat o anchetă pentru stabilirea responsabilităților.
Scandalul a fost intens reflectat în presa italiană și română, cu reportaje video și relatări detaliate despre conflict, percheziții și acuzații de agresiune, incidentul fiind prezentat drept un exemplu de limitare a libertății presei și de ostilitate față de jurnaliști.
În legătură cu acel incident, printr-o sentință definitivă a Curții de Apel București, pronunțată în aprilie 2024, Silvestru Șoșoacă, fostul soț al europarlamentarei, a fost condamnat la 180 de zile de „amendă-închisoare”, ceea ce înseamnă că trebuie să plătească o amendă penală de 18.000 de lei către statul român.
Dacă nu achită această sumă, pedeapsa se transformă în 180 de zile de închisoare cu executare (echivalentul a șase luni). Acuzațiile au fost că l-a agresat fizic pe polițistul Gheorghe Teodor Bălășoiu, care a intervenit la fața locului ca urmare a conflictului declanșat de interacțiunea tensionată cu jurnaliștii italieni.
În acest dosar, Diana Șoșoacă a fost audiată prima dată pe 7 februarie 2022, când era membru al Parlamentului României. Conform legii, nu era nevoie de un aviz special pentru cercetare ei.
De atunci, nu s-a mai auzit nimic de firul acestei anchete până în septembrie 2025, când Parchetul General a cerut ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, ajunsă între timp europarlamentar.
În această calitate, nu poate fi nici măcar cercetată fără acordul colegilor din legislativul european.
Infracțiunile pentru care este cercetată Diana Șoșoacă pentru acest incident sunt de lipsire de libertate în mod ilegal și ultraj. Pentru lipsire de libertate, Codul Penal prevede o pedeapsă maximă de șapte ani.
Pentru lovirea unui polițist aflat în exercitarea funcției (ultraj) – pedeapsa maximă e de patru ani.
Codul penal prevede termene de prescripție diferite, în funcție de maximul pedepsei pentru infracțiunile principale.
Termenele de prescriție a răspunderii penale
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.
Sursa: art. 154 Codul penal
Conform legii, termenele de prescripție încep să curgă la momentul săvârșirii faptei.
În cazul celor două tipuri de infracțiuni, termenele ar fi de opt ani – pentru sechestrare de persoană și cinci ani pentru ultraj.
Trei plângeri de la Institutul Elie Wiesel
Două dintre infracțiunile de care este acuzată Șoșoacă, cea de „promovarea, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite” și cea de „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia” vin din plângeri de la Institutul Elie Wiesel.
Promovarea antisemitismului
Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Sursa: art. 3 din Legea nr. 157/2018
Negarea holocaustului
Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Sursa: art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31 din 2002
Pe 15 martie 2024, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului, Elie Wiesel, făcea o plângere la Parchetul General în care reclama o emisiune distribuită pe Facebook pe profilul „Diana Șoșoacă Iovanovici-Oficial” și pe alte zeci de pagini.
Aceasta avea ca titlu „Bolșevizarea României și „loialitatea” evreilor față de poporul român”.
În emisiune, promovată de pagini asociate senatoarei, dar și partidului S.O.S. România, invitatul Gică Manole a susținut că „Românii niciodată nu i-au bătut, persecutat, chinuit, pogromizat [pe evrei]. În istoria dintre români și evrei, nu a existat niciun pogrom în care evreii să fi fost victime”.
Cu doar trei săptămâni înainte, același institut Elie Wiesel aducea în atenția procurorului general Alex-Florin Florența comunicatul de presă al partidului SOS România, semnat de Diana Șoșoacă, „MESAJUL PREȘEDINTELUI PARTIDULUI S.O.S. ROMÂNIA, DIANA IOVANOVICI ȘOȘOACĂ”, care reprezenta un mijloc de propagandă de promovare a lui Radu Gyr, comandant legionar și demnitar în cadrul Ministerului Educației, Artelor și Cultelor în perioada Statului Național-Legionar și unul dintre ideologii Mișcării Legionare.
Pe 11 august 2023, același Institut Elie Wiesel trimisese procurorilor prima plângere care o viza pe Diana Șoșoacă.
Documentul avea în vedere tot o emisiune live cu titlul „Inimă de român - „Memoria istorică și conștiința națională”.
Invitații erau prof. Gică Manole și Diana Iovanovici Șoșoacă. Elie Wiesel precizează că idei similare cu cele promovate în august 2023 fuseseră promovate și în iulie și iunie 2023, în emisiuni în care cei doi negau Holocaustul și făceau apologia regimului nazist.
În octombrie 2024, Parchetul General se autosesizeză, la rândul său, după ce Diana Șoșoacă, deja eurodeputată, îi adusese un omagiu fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu și a făcuse un îndemn la antisemitism.
Șoșoacă a făcut declarațiile într-un live pe YouTube după ce Curtea Constituțională a României i-a respins candidatura la prezidențialele din 2024.
„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât trăiască (îndemn legionar - n.r.) Rușine tuturor!”, a spus Diana Șoșoacă în timpul live-ului.
Ea a spus că are o problemă cu „cu evreii care-și bat joc de români, cum am cu nemții, ucrainenii care-și bat joc de România”.
„Nu e normal să vii tu, Israel, cu voi evreii și să impuneți istoria evreilor. Ce, suntem evrei, să învățăm istoria voastră? Duceți-vă, bă, la voi în Israel! Ah, mă scuzați, aia nu e țara voastră, e a Palestinei!”, a spus Șoșoacă.
În cazul infracțiunilor de antisemitism și negarea Holocaustului, termenul de prescripție este de 5 ani.
IICMER – dosarul pentru promovarea lui Nicolae Ceaușescu
Ultima acuzație avută în vedere de procurori vine dintr-un denunț de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), înregistrat pe 17 februarie 2025.
În intervenția din 11 februarie 2025 a Dianei Șoșoacă în plenul Parlamentului European, spune IICMER, aceasta le-a recomandat colegilor să elaboreze strategii de politică externă după modelul dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, afirmând că „nimeni nu l-a egalat vreodată.”
Institutul susține că discursul Dianei Șoșoacă este o promovare evidentă, cu caracter admirativ, a cultului personalității fostului dictator.
IICCMER susținea că astfel de mesaje au fost transmise și în alte ocazii publice, inclusiv printr-un comunicat de presă al formațiunii politice S.O.S. România din noiembrie 2024, partidul pe listele căruia Șoșoacă a fost aleasă europarlamentar.
Promovarea cultului persoanelor acuzate de genocid
Promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda, săvârşită prin orice mijloace, în public, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.
Sursa: art. 5 din OUG 31/2002
În acest caz, termenul de prescripție s-ar împlini tot după cinci ani.
Parchetul General – o istorie între invocarea legislației și refuzul de a face publice dosarele Dianei Șoșoacă
Împotriva Dianei Șoșoacă au existat, de-a lungul timpului, mai multe plângeri, atât de la instituții publice, cât și de la persoane private sau publice.
În octombrie 2024, la solicitarea explicită a Europei Libere, Parchetul refuza să explice dacă și câte dosare are pe numele Dianei Șoșoacă.
În schimb, colegii de la Direcția de Investigare a Criminalității Organizate și Terorism explicau publicului ce se întâmplase cu dosarele în care era vizată președinta partidului S.O.S. România.
Două luni mai târziu, același Parchet General, condus de procurorul Alex Florența susținea, printr-o comunicare publică, faptul că nu poate cerceta și trimite în judecată pe niciunul dintre românii care fac apologia liderilor unor mișcări naziste, deși propagarea simbolurilor naziste este interzisă în România. Legea ar fi cea care îi ține cu mâinile legate.
Parchetul susținea că, de exemplu, Corneliu Zelea Codreanu nu poate fi încadrat în litera legii pentru că nu fusese condamnat pentru crime împotriva umanității, iar promovarea lui ar ocoli litera legii.
Precizările veneau după ce Parchetul General închisese dosarul candidatului ajuns în pole-position în urma primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, Călin Georgescu, în care acesta era acuzat de susținerea de idei legionare.
„Dispozițiile legale care sancționează săvârșirea infracțiunilor motivate de ură sunt insuficient adaptate la realitățile faptice, fiind de strictă interpretare și limitează situațiile pentru care poate interveni tragerea la răspundere penală”, explică Parchetul General într-o postare pe Facebook.
Ulterior, la presiunea opiniei publice, Parchetul General a venit chiar el cu un proiect prin care o parte dintre infracțiunile care vizau promovarea de idei legionare să fie asprite și rafinate, astfel încât anchetatorii să nu mai poată susține că nu au legislație pentru a ancheta infracțiuni.
Expert - Tratarea superficială a problemelor s-a întors împotriva noastră
Radu Nicolae, președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă și expert pe justiție, atrage atenția asupra faptului că lipsa de reacție și de prioritate acordată de procurori dosarelor precum cel al Dianei Șoșoacă favorizează prescrierea faptelor și perpetuează minimizarea extremismului în societatea românească.
Nu ar fi pentru prima dată în istoria Justiției când se întâmplă astfel de fapte.
„Este exact ce s-a întâmplat când pe bandă rulantă judecătorii din România dădeau pedepse cu suspendare sau pedepse minore pentru oameni care violau fete de 7-8 ani și judecătorii ziceau că nu e o problemă că fata a dat consimțământul. Eu văd același tipar, adică o problemă care e gravă, este tratată în România ca ceva minor”, explică Radu Nicolae.
Expertul consideră că atitudinea față de faptele legate de propagandă legionară, fascistă sau nazistă sunt tratate la fel.
„Aveam această atitudine de minimizare: Ce a zis, a zis, a comemorat niște criminali de război, a ventilat niște idei legionare și nu e o mare problemă. Ce a făcut? Nu, nu a făcut nimic. Adică aia, a zis câteva lucruri”, spune expertul.
Tot el explică de ce procurorii nu s-au grăbit să se ocupe de astfel de dosare:
„Încerc să mă pun și în pielea procurorului care nu vrea să se facă de râs promovând tot felul de dosare pe care societatea le consideră absolut neimportante și neprioritare, cum ar fi cel cu privire la diseminarea ideilor legionare, fasciste, xenofobie, discriminare... toate lucrurile astea care în orice țară civilizată-s grave, în România, din cauza nivelului precar de dezvoltare și de conștientizare a lucrurilor acestora, sunt tratate serios.”
Diana Șoșoacă: Nu am răspuns la toate întrebările
Diana Șoșoacă a susținut că acțiunea procurorilor este „o încercare jalnică de a mă intimida şi reduce la tăcere”. Ea a fost chemată pentru a i se aduce la cunoștință acuzațiile și procedura, dar a spus că este la Bruxelles, iar avocatul ei plecat din țară.
„Mă duc oriunde sunt chemată, dar când pot eu, nu când vor ei, pentru că nu suntem slugile lor. Spre deosebire de mulți eu cunosc drept, îmi știu drepturile, libertățile și cât mi se permite să amân un dosar, o audiere, depoziție pentru că nu putem fi tot timpul la cheremul domnului Florența sau Stan sau Iacob. (...) Vine și o ia pe Șoșoacă... Cu ce să mă ia, mă, cu macaraua? Vin cu tancul sovietic la Parchet. Domnul procuror are dovezile depuse; va vorbi cu avocata mea când vine. Va vorbi, se va stabili un nou termen”, a precizat Șoșoacă.
Șoșoacă a refuzat ulterior să răspundă oricărei întrebări a Europei Libere legate de dosar, spunând că nici ea nu are răspuns la tot.
Nici Parchetul General nu a dat un răspuns Europei Libere, până la publicarea acestui articol, despre motivele trimiterii cu întârziere a cererii de ridicare a imunității parlamentare în cazul eurodeputatei Diana Șoșoacă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
