În contextul ascensiunii extremei drepte în alegerile parlamentare și prezidențiale, raportul constată un climat social tot mai radicalizat, în care incitarea la ură și negarea Holocaustului sunt tot mai frecvent tolerate în spațiul public.
„Mesajul extremist și incitator a trecut din zona virtuală în realitatea cotidiană a comunicării politice”, se menționează în document.
Alegerile din 2024 au reprezentat un punct de cotitură în peisajul politic românesc, arată raportul.
Candidat independent cu simpatii pro-legionare și pro-Antonescu, Călin Georgescu, a câștigat primul tur al prezidențialelor, iar partide precum AUR, SOS România și POT au obținut împreună o treime din locurile Parlamentului, se constată în raport.
Această realitate a creat premisele „amplificării fără precedent a extremismului de dreapta”, după subliniază raportul. În plus, figuri cunoscute pentru poziții antisemite – precum Diana Șoșoacă, Tudor Ionescu sau Dumitru Manea (alias Miron Manega) – au fost alese în funcții publice.
Pe lângă discursul politic radicalizat, raportul documentează și numeroase acte de vandalism cu conținut antisemit.
Printre cele mai grave cazuri se numără vandalizarea a 18 morminte din Cimitirul Evreiesc din Bacău cu svastici, crucea celtică și simbolul „88” (cod pentru „Heil Hitler”).
Autorul, un tânăr de 18 ani, a fost parte a unei grupări neo-naziste numite „Unitatea 731”, care activează și în Republica Moldova.
De asemenea, două panouri memoriale dedicate lui Ițhac Herțig Arți au fost distruse în Siret, chiar înainte de inaugurarea Memorialului Holocaustului Evreilor din Bucovina.
În București, un alt caz notabil a fost cel al unui membru Noua Dreaptă care a lipit simboluri legionare pe ușa unei sinagogi.
Radicalizare în mediul online
Raportul INSHR-EW citează și un studiu realizat de Centrul de Studii Israeliene „Theodor Herzl” arată că pe rețele sociale precum Facebook, Telegram, TikTok și X au fost identificate peste 57.000 de postări cu conținut antisemit.
Cele mai frecvente teme din aceste postări sunt negarea Holocaustului, teoria controlului evreiesc și conspirațiile globale. TikTok a fost platforma preferată pentru răspândirea acestor mesaje și multe conturi au promovat simbolistica Mișcării Legionare și discursuri instigatoare la ură.
Un exemplu elocvent este cel al lui Marian Motocu, care a distribuit pe VKontakte și TikTok videoclipuri violente în care afirma: „România va fi distrusă de acești jidani... pe ăla trebuia pus la zid și împușcat cu gloanțe de cauciuc”.
În ciuda faptului că a fost trimis în judecată, Motocu a continuat să posteze, atrăgând mii de vizualizări.
Cultul legionar, Biserica și instituțiile statului
Raportul atrage atenția și asupra sprijinului tacit – sau uneori deschis – din partea unor instituții religioase și administrative.
Decizia BOR din 2024 de a canoniza preoți cu legături legionare, printre care Ilie Lăcătușu, a fost urmată de o intensificare a comemorărilor cu simboluri fasciste.
De asemenea, Primăria Cluj-Napoca refuză de ani buni să schimbe denumirea străzii Radu Gyr, iar în Timișoara există străzi cu numele unor lideri de extremă dreaptă.
De asemenea, mai multe organizații civice, jurnaliști și activiști au fost ținta unor amenințări cu moartea. Lista celor vizați include Asociația MozaiQ, care a depus plângeri după ce s-au făcut apeluri online la incendierea sediului său, precum și membri ai „Roma for Democracy”, care au primit mesaje cu fotografii de arme și simboluri naziste.
O formă de intimidare documentată în raport este și difuzarea unui tabel pe Google Sheets denumit „frescă cu trădătorii României”, care include nume de politicieni însoțite de apelative jignitoare precum „jidan” sau „țigan”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
