„Au plecat vreo 1.000, mai rămân 1.000 de militari americani”, a spus ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-o conferință de presă de miercuri dimineață, cu privire la anunțul „retragerii parțiale” a trupelor americane din România.
„Rămân în jur de 900-1.000 de soldați americani, un pic peste nivelul de la începutul războiului din Ucraina”, a adăugat el.
„Efectivele americane de la Deveselu și Câmpia Turzii rămân neschimbate. Cei o mie rămân la Deveselu, Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu. [...] Nu este niciun dezastru, este o decizie a aliaților noștri. Ei rămân în cele trei puncte”, a adăugat el ulterior în conferința de presă.
Ministrul a afirmat că alte țări aliate, în special Franța, au în prezent circa 2.500 de militari pe teritoriul României și că, după exercițiul Dacian Fall care are loc în această perioadă, în total vor mai rămâne „aproximativ 3.500” de militari americani, francezi și ai altor țări aliate.
„Este suficient pentru ce avem nevoie”, a completat Moșteanu, adăugând că „este nerealistă așteptarea ca armate mari aliate să fie prezente pe teritoriul României”.
„Suntem în legătură cu toți aliații, vom vedea în perioada următoare dacă vin mai mulți militari”, a răspuns el ulterior, la o altă întrebare pe acest subiect.
Ministrul Apărării a mai spus că decizia retragerii celor circa o mie de militari americani „face parte dintr-o strategie mai amplă a SUA”, care se concentrează pe Indo-Pacific, iar România a fost informată oficial pe 27 octombrie.
„Nu se vorbește de o retragere americană, ci de sistarea rotirii a unei brigăzi care conținea elemente în mai multe state NATO, în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria. Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de soldați americani în România, contribuind la descurajarea oricăror amenințări”, a spus el.
Moșteanu a mai spus că decizia a fost luată și ca urmare a întăririi prezenței militare a aliaților NATO din Europa pe Flancul Estic.
„Capacităţile strategice [din România] rămân neschimbate. Sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu îşi menţine integral funcţionalitatea. Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esenţial pentru operaţiuni aeriene şi colaborare aliată. Baza Mihail Kogălniceanu continuă să fie dezvoltată. În continuare, steagul american va fi în toate aceste trei puncte”, a repetat ministrul Apărării.
„La Kogălniceanu va rămâne în continuare un grup de luptă aerian, așa cum a fost de fapt înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina.”
Moșteanu a adăugat că „principala forță pentru apărarea securității României și a siguranței fiecărui cetățean este Armata Română” și că modernizarea acesteia trebuie să fie principala preocupare a statului român. „Insist pe acest lucru pentru că viitorul trebuie să fie în mâinile fiecăruia dintre noi.”
Întrebat dacă decizia SUA afectează siguranța României și dacă ar putea exista mai multe incidente și provocări rusești la granițele țării, Moșteanu a răspuns că nu.
Totodată, ministrul român a spus că articolul 5 al NATO nu va fi afectat de această decizie a partenerului strategic american.
El a mai răspuns că invazia Rusiei în Ucraina din 2022 a fost „un semnal de alarmă pentru toată Europa, care s-a bazat până atuncoi foarte mult pe partenerul american”.
„Însă, de atunci, în trei ani și jumătate, Europa a înțeles că trebuie să dea mai multă atenție apărării fiecărui stat, echipării fiecărei armate. S-au făcut investiții, s-au făcut programe, s-a întărit răspunsul celorlalte state aliate, mai ales pe Flancul Estic.”
Întrebat când a fost informat pentru prima oară despre retragerea celor o mie de militari americani, ministrul a răspuns că luni, adică pe 27 octombrie.
Ionuț Moșteanu a mai spus că nu vede un regres în privința acestei retrageri militare, chiar și în condițiile în care războiul Rusiei din Ucraina – țară cu care România are o graniță terestră de aproape 650 de kilometri – continuă, în ciuda eforturilor administrației Trump de media pacea.
Întrebat dacă strategia națională de apărare va fi modificată sau dacă va fi introdusă armata obligatorie, ministrul a răspuns negativ în ambele cazuri.
„Avem acel proiect de armată voluntară și vom întineri rezerva. Nu se discută de armata obligatorie.”
„România are o armată bună, o armată bună ține de capabilitățile pe care le are. Trebuie să investim în continuare, să creștem dotarea și pregătirea soldaților noștri”, a menționat Moșteanu.
Oficiali NATO: Prezența militară americană în Europa rămâne mai mare decât a fost în ultimii ani
În reacții la cald pentru agențiile de presă internaționale AFP și Reuters, oficiali ai alianței militare au minimizat importanța retragerii celor aproximativ o mie de militari americani din România.
„Chiar și cu această ajustare, prezența militară americană în Europa rămâne mai mare decât a fost în ultimii ani, cu mult mai multe forțe americane pe continent decât înainte de 2022”, a spus oficialul NATO sub protecția anonimatului, pentru AFP.
Acesta a adăugat că angajamentul Washingtonului față de alianță rămâne „clar”.
Totodată, Reuters scrie citând un oficial NATO că „ajustările posturii forțelor SUA nu sunt neobișnuite”.
Unde sunt staționate trupele americane în Europa
Forțele armate americane sunt staţionate şi desfăşurate în Europa de la sfârşitul celui de‑al Doilea Război Mondial, cu un vârf în perioada Războiului Rece: aproximativ 475.000 de militari activi erau în Europa la finele anilor 1950. După prăbuşirea URSS şi încheierea Războiului Rece, numărul a scăzut semnificativ.
La începutul anului 2025, conform EUCOM (United States European Command), în Europa erau dislocaţi aproape 84.000 de membri ai forţelor americane.
Cifra totală variază destul de mult, întrucât include atât forţe permanente, cât şi rotaţionale/temporare – în timpul războiului din Ucraina s‑au adăugat circa 20.000 de militari americani pentru a sprijini statele vecine Rusiei, Belarusului și Ucrainei.
Pe parcursul războiului, numărul total de trupe a variat între aproximativ 75.000 și 105.000 de militari, în principal din Forțele Aeriene, Armată și Marină.
Unde sunt dislocate forţele americane în Europa
Peste 40 de baze militare americane sunt răspândite pe continent, de la Groenlanda, în nord‑vest, până la Turcia, în sud‑est. Multe dintre aceste baze sunt interoperabile cu NATO.
Cele mai mari baze sunt în:
- Germania, Italia, Polonia şi Regatul Unit – acestea sunt centre logistice, de comandă şi dislocare majoră pentru forţele americane.
- Sediul Comandamentului European al Statelor Unite (EUCOM) se află la Stuttgart, Germania, alături de sediul pentru Africa al SUA.
Ce forțe sunt dislocate?
Forţe „permanent asignate” – militari americani care stau, pentru o perioadă extinsă, în baze europene.
- Forţe rotaţionale pe termen lung – desfăşurate pentru misiuni specifice sau în răspuns la evenimente.
În Europa există două operațiuni principale care implică forțe rotative: Prezența Înaintată Îmbunătățită (EFP) a NATO și Operațiunea Atlantic Resolve.
EFP a fost înființată în 2017 pentru a unifica soldații NATO din mai multe state membre sub o singură comandă. Cele patru așa-numite grupuri de luptă multinaționale sunt situate în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia și sunt conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și Statele Unite. În 2022, EFP-urile și-au dublat dimensiunea ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina și au apărut grupuri de luptă și în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.
Departamentul Apărării a lansat Operațiunea Atlantic Resolve în aprilie 2014 pentru a trimite trupe americane în statele membre NATO din Europa de Est timp de nouă luni. Atlantic Resolve are sesiuni de instruire multinațională în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și România.
- Forţe temporare, de exerciţii sau manevre – militari americani transferaţi în Europa doar pentru durata unor exerciţii mari sau misiuni speciale.
- Programul de parteneriat al Gărzii Naţionale a SUA (National Guard State Partnership Program) – care implică cooperare bilaterală cu ţări europene pentru instruire, reformă militară etc.
Forțele americane gestionează, de asemenea, arsenalul nuclear al SUA în Europa și au creat, în timpul Războiului Rece, un program de partajare nucleară prin intermediul NATO. În baza acestor acorduri, Statele Unite au deținut cândva aproape șapte mii de arme nucleare în Europa.
În prezent, se crede că există aproximativ o sută de bombe gravitaționale B16 – care sunt arme nucleare tactice mai mici – în Belgia, Italia, Olanda, Germania și Turcia. Nicio țară nu poate utiliza aceste arme fără permisiunea Statelor Unite.
Misiunile şi capabilităţile forţelor americane
Forţele americane din Europa îndeplinesc multiple misiuni:
- Apărare (forward defence) – prin prezenţă, descurajare, consolidare a flancurilor vulnerabile.
- Logistică, suport pentru echipamente şi arme – de exemplu, facilitarea transferului de sisteme de armament către Ucraina, antrenarea trupelor ucrainene la baze europene.
- Integrare cu aliaţii – forţele americane operează în coordonare cu structuri NATO; bazele americane sunt interoperabile cu cele ale aliaţilor pentru procese, tehnologie, informaţii.
- Desfăşurarea rapidă şi mobilitate – rotaţii de forţe, exerciţii la scară mare, intervenţii în caz de criză.
- Participarea la misiuni speciale, instruire, parteneriate regionale (ex: grupuri din Gărzi Naţionale americane care fac instruire cu forţe locale europene).
Sursa - Council on Foreign Relations
MApN: Decizia SUA, ca urmare a consolidării europene a NATO pe Flancul Estic
Ministerul Apărării Naționale a fost „informat cu privire la redimensionarea unei părți a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forțelor militare ale SUA”, conform unui comunicat transmis miercuri dimineață.
„Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotațiile în Europa se menționează și forțe destinate României, amplasate la Mihail Kogălniceanu”, precizează MApN.
Ministerul precizează că „decizia era așteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american”.
„Redimensionarea forțelor SUA reprezintă un efect al noilor priorități ale administrației prezidențiale, anunțate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să își ajusteze postura militară în regiune”, se mai arată în comunicat.
Totodată, ministerul spune că „decizia americană este de sistare a rotirii în Europa a unei brigăzi care deținea elemente în mai multe state NATO”.
„Aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocați în continuare pe teritoriul național, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și reprezentând în continuare o garanție a angajamentului SUA pentru securitatea regională”, subliniază MApN.
Anunțul Ministerului Apărării vine după câteva luni în care a fost vehiculată o retragere a trupelor americane pe Flancul Estic al NATO.
Nici autoritățile de la București, nici cele americane nu au spus până acum cu exactitate câți soldați americani se află în România.
La începutul anului 2025, erau dislocați peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Aproximativ 1.400 dintre aceștia sunt la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, declara pentru Europa Liberă la începutul lunii octombrie că „la Mihail Kogălniceanu sunt în jur de două mii și ceva de militari americani”.
„Așteptăm Strategia Națională de Apărare a Statelor Unite, care va fi prezentată în curând. Vom vedea dacă își mențin prezența și postura pe Flancul de Est, în Europa […] România este importantă pentru Statele Unite”, a adăugat ministrul Apării.
Anunțul de miercuri dimineață al Ministerului Apărării vine în contextul în care, pe 27 octombrie, a început o nouă misiune militară americană în România pentru fortificarea flancului estic al NATO. Însă, conform noilor informații furnizate de MApN, prezența SUA în România a fost redusă.
Divizia 3 Infanterie a preluat comanda operațiunilor armatei în regiunea Mării Negre, cu o forță operativă de soldați trimiși în România pentru o misiune de nouă luni, potrivit comunicatului US Army.
Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată într-o ceremonie care a avut loc pe 27 octombrie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, care „servește drept centru principal pentru forțele americane din România”.
Operațiunile implică aproximativ 3.000 de soldați care participă la misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
În timpul desfășurării sale, Grupul de intervenție Iron al Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, a liniilor de apărare a flancului estic și a extinderii forțelor terestre avansate”, se arată în comunicatul Armatei SUA.
Ar putea crește numărul soldaților americani în Polonia
Ziarul ucrainean Kyiv Post a relatat marți seară că aliații au fost informați cu privire la decizia retragerii în această săptămână și că, în discuțiile interne, au fost luate în calcul reduceri de personal inclusiv din Polonia, însă decizia finală a vizat doar România.
Totodată, în timpul întâlnirii din luna septembrie dintre președintele american Donald Trump și cel polonez Karol Nawrocki a fost discutată chiar o posibilă creștere a prezenței americane în Polonia.
„Am discutat cu președintele și secretarii despre extinderea prezenței trupelor americane în Polonia, lucru care mă bucură în mod deosebit. Au avut loc discuții specifice cu privire la acest proiect”, a spus Karol Nawrocki după întâlnirea cu Trump, la Casa Albă, din 5 septembrie.
Potrivit președinției poloneze, președintele SUA a reafirmat garanțiile de securitate ale aliaților.
„Consider că acesta este un mare succes al întâlnirii, având în vedere discuțiile privind redistribuirea trupelor americane în Europa”, a mai spus atunci Karol Nawrocki.
Știre în curs de actualizare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
