László Krasznahorkai este cunoscut pentru romanele sale sofisticate, adesea etichetate ca postmoderne, cu teme distopice și melancolice.
Mai multe dintre operele sale, inclusiv romanele „Satantango” și „Melancolia rezistenței”, au fost adaptate în filme de lung-metraj de regizorul Béla Tarr.
Krasznahorkai s-a născut în Ungaria în 1954, la Gyula, aproape de granița cu România.
Începutul carierei sale a fost marcat de imposibilitatea de a călători deoarece poliția secretă i-a confiscat pașaportul, iar romanele sale, precum „Satantango” și „Melancolia rezistenței”, transmit un sentiment aproape insuportabil de sufocare.
În prezentarea motivelor pentru care i s-a acordat premiul, Academia Suedeză a evidențiat rădăcinile central-europene ale scriiturii lui Krasznahorkai, amintind de Franz Kafka, ca și măiestria cu care a descris peisajul dezolant al Ungariei post-comuniste.
Este subliniată și importanța conflictului dintre „violența socială” și „ordine” în opera autorului maghiar, inclusiv în scrierile sale care au ca fundal Germania contemporană.
Academia Suedeză a subliniat de asemenea „vitalitatea lingvistică” a lui Krasznahorkai, ca și „marea frumusețe lirică” a scriiturii sale.
Juriul a subliniat de asemenea cuprinderea globală a lumii sale epice, mai ales după călătorii în Extremul Orient făcute în anii 2000.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
