Actualizare ora 12:00 - Curtea Constituțională a amânat pentru 20 octombrie decizia în cazul legii care prevede reducerea pensiilor magistraților la 70% din ultimul salariu net și creșterea graduală a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani.
Articol inițial
Cel puțin trei sunt mizele deciziei pe care judecătorii Curții Constituționale (CCR) ar trebui să o ia miercuri cu privire la pensiile magistraților.
Legea în discuție face parte din pachetul de decizii fiscale adoptate prin asumarea răspunderii în Parlament, la finele lui august. Guvernul Bolojan a făcut atunci un al doilea pas, după majorarea TVA, adoptată în iulie, pentru a reduce deficitul bugetar al României, de circa 9%, respectiv cheltuielile din ce în ce mai mari pentru rambursarea datoriilor externe.
În ceea ce privește mizele sale, respingerea legii la CCR, ultimul pas înaintea promulgării sale de președintele Nicușor Dan, ar duce la pierderea fondurilor europene a căror acordare este condiționată de această reformă.
Mai exact: 869 de milioane de euro, bani pe care România ar trebui să îi primească prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar care sunt blocați din luna mai a acestui an, după decizia din martie, bani din care premierul Bolojan spune că 230 de milioane de euro sunt blocate numai din cauza pensiilor speciale.
Despre eliminarea acestor privilegii se vorbește și în expunerea de motive a legii.
Pe de altă parte, guvernul și-ar pierde legitimitatea în continuarea reformelor începute, așa cum avertizează chiar premierul Ilie Bolojan, care a luat în calcul inclusiv o demisie a sa, în cazul respingerii legii la CCR.
Și, nu în ultimul rând, mesajul transmis către electorat și contribuabili ar fi unul de incapacitate a statului în soluționarea unei inechități: pensiile de serviciu, cunoscute ca „pensii speciale”, nu sunt acordate pe principiul contributivității.
Reducerea pensiilor speciale se încadrează, așadar, în îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Jalonu1 215 din cadrul Planului Național de Redresare şi Rezilienţă, care stabilește „reașezarea sistemului de pensii de serviciu, atât din punct de vedere al apropierii de principiul contributivității, cât şi din punct de vedere al respectării principiului echității între toți beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice”.
Legea privind reforma pensiilor magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament a fost contestată la CCR de Curtea Supremă pe motiv că subminează independența justiției și încalcă numeroase principii constituționale.
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conduși de Lia Savonea, susțin că această lege încalcă zeci de decizii anterioare ale CCR și principii fundamentale precum statul de drept, independența justiției, securitatea juridică, neretroactivitatea legii și încrederea legitimă.
Pe 24 septembrie, Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie discutarea contestației făcute de judecătorii Curții Supreme.
Miercuri, 8 octombrie, dacă nu vor amâna pentru a doua oară luarea unei decizii, judecătorii Curții Constituționale vor trebui să stabilească dacă acceptă schimbări semnificative în regimul pensiilor de serviciu ale magistraților care să pună capăt unui statu-quo de 20 de ani.
Sau, dimpotrivă, dacă vor perpetua aceste privilegii, cu riscul demisiei premierului Ilie Bolojan și a pierderii banilor din PNRR, blocați de Comisia Europeană din cauza neîndeplinirii acestui jalon referitor la avantajele acordate magistraților care ne fac unici sau cel puțin originali în Europa.
Legea, adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament, prevede că vârsta de pensionare crește treptat la 65 de ani. Nu deodată, ci etapizat, în următorii zece ani. Mai prevede că valoarea pensiei este plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de 80% din brut cât este în prezent.
De fapt, valoarea pensiei unui magistrat este în prezent la nivelul ultimului salariu din cauza acestei formule de calcul prin care raportarea se face la 80% din brut, pentru că 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net, adică pensiile sunt mai mari decât salariile.
De asemenea, potrivit aceleiași legi, vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, aliniindu-se la cerințele impuse celorlalți contribuabili.
Premierul Ilie Bolojan, artizan al promovării legii într-un pachet de legi fiscale menite să reducă deficitul bugetar, spune că „chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile” și a amintit că legea este o condiție importantă pentru deblocarea a sute de milioane de euro din programul PNRR.
„E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaţionale sau Constituţiei”, a spus Bolojan, în replica la reproșurile CSM și, mai nou, ale judecătorilor Curții Supreme, care au contestat proiectul la CCR.
El a sugerat că, în cazul în care legea privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților nu va trece de Curtea Constituțională, ar putea să-și dea demisia, iar guvernul pe care-l conduce nu ar mai avea legitimitate în continuarea reformelor începute.
Proiectul a declanșat proteste în instanțele și parchetele din întreaga țară, unde magistrații și-au suspendat activitatea, cu excepția cazurilor urgente, încă de la finalul lunii august.
Câți bani pierde România din PNRR din cauza pensiilor speciale
Recent, Comisia Europeană a sistat fondurile din PNRR destinate României din cauza neîndeplinirii, printre altele, a jalonului privind pensiile speciale.
În martie, Comisia Europeană a aprobat doar parțial plățile pentru cea de a treia cerere de plată a României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și le-a suspendat pentru șase jaloane neîndeplinite, printre care și pensiile speciale.
Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
După decizia din martie, în urma calculelor aferente, Comisia Europeană a suspendat în luna mai plata către România a 869 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, din care 230 de milioane pentru rezolvarea jalonului care privește pensiile speciale, iar termenul limită este foarte strâns, așa că decizia CCR nu este doar necesară, ci și cât se poate de urgentă.
„Avem, o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea acestei situații era prinsă într-unul din jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene și avem reţinute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze, pe care nu le-am îndeplinit în momentul de față din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii”, a declarat premierul într-o conferință de presă susținută pe 29 iulie, la Palatul Victoria, pe tema pensiilor speciale.
Așadar, dincolo de reducerea deficitului bugetar și de echitate socială, România este presată de exigențele UE, iar îndeplinirea acestui jalon ar putea elibera și mult-râvnitele fonduri europene de care România are nevoie mai mult ca oricând.
În Uniunea Europeană, vârsta de pensionare a magistraților este între 62 şi 67 de ani.
De altfel, expunerea de motive a legii de reformare a pensiilor magistraților, semnată de premierul Bolojan, arată că „o astfel de reglementare este de natură să aducă vârsta de pensionare a magistraţilor din România la un nivel comparabil cu vârsta de pensionare a magistraţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, pentru care media privind vârsta de pensionare este de 65 de ani”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
