La Chișinău a continuat marți, pentru a doua zi, o reuniune de conservatori și suveraniști europeni numită MEGA, despre care Serviciul de Informații și Securitate a afirmat că ar avea legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, fiind o manifestare a războiului hibrid purtat de Moscova împotriva Moldovei.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andri Sîbiha, a acuzat Rusia că „folosește ca armă” soarta pușcăriașilor ucraineni pe care îi „repatriază” prin Georgia și Republica Moldova. Chestiunea a căpătat rezonanță mai ales după ce câțiva ucraineni expediați pe acest traseu n-au ajuns la destinație.
La Chișinău, are loc luni și marți o adunare de politicieni și activiști conservatori sub genericul Make Europe Great Again. În ajun, cel puțin trei din vorbitorii de frunte au fost reținuți pe aeroport, iar autoritățile moldovene au sugerat mai târziu că reuniunea este o acțiune hibrid.
Guvernul Poloniei a anunțat miercuri noi expulzări de străini, după câteva săptămâni de la introducerea controalelor la granițele cu colegele de Schengen și EU, Germania și Lituania, și alte măsuri drastice. Printre cei deportați se află și moldoveni.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a revocat prin decret cetățenia capului bisericii ortodoxe care ascultă tradițional de Moscova, Mitropolitul Onufrei, într-o nouă escaladare a tensiunilor dintre cele două biserici dominante, pe fondul războiului cu Rusia.
O ciornă a declarației primului summit Moldova-UE, găzduit vineri la Chișinău de Maia Sandu, cuprinde laude la adresa progreselor țării-candidate, promite sprijin multilateral, dar nu aduce nimic nou în ce privește calendarul negocierilor, blocate încă de adversitatea Ungariei față de Ucraina.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, participă joi la inaugurarea președinției daneze a Uniunii Europene, în ajunul primului summit cu R. Moldova al blocului cu 27 de țări membre.
Liderii NATO au promis marți că vor cheltui mai mult pentru înarmare, după un summit despre care unii spun că marchează sfârșitul epocii în care Europa s-a bazat în special pe SUA pentru a o apăra. A fost primul summit NATO al noii administrații Trump.
Bursele europene au avut un început de săptămână „în forță”, grație creșterii prețului acțiunilor constructorilor de armament, în urma înțelegerilor din ultima săptămână privind creșterea investițiilor europene în apărare. În Suedia, Germania sau Marea Britanie s-au făcut publice comenzi concrete.
Republicanul Donald Trump a depus luni, pentru a doua oară într-un deceniu, jurământul ca președintele Statelor Unite. El va conduce din nou, vreme de patru ani, cea mai mare economie și cea mai puternică armată a lumii, după declarații electorale care i-au îngrijorat pe aliații SUA.
Premierul slovac, Robert Fico, l-a invitat pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la discuții privind tranzitul de gaze prin Ucraina, pe care Kievul l-a întrerupt la începutul acestui an, după expirarea unui acord cu Rusia.
Experți specializați în fact-checking și personalități din mass media au deplâns decizia companiei Meta, proprietara Facebook și Instagram, de a renunța la mecanismul actual de verificare a corectitudinii unor postări, după modelul rețelei X, a lui Elon Musk.
Premierul Franței, Michel Barnier, a fost demis prin moțiune de cenzură.
Liderul sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik, un mare suporter al președintelui reales american, Donald Trump, și-a exprimat joi speranța că noua administrație de la Washington îl va ierta de sancțiunile SUA la care este supus în prezent.
Premierul maghiar Viktor Orban le-a spus celor care critică situația economică a Ungariei să se mute în România. Afirmația sa a venit pe fondul criticilor venite din partea opoziției de la Budapesta.
Sabotaj, atacuri cibernetice, știri false. Potrivit raportului anual al serviciului de informații cehesc BIS, Rusia a încercat să influențeze alegerile din 2023, să divizeze societatea cehă și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.
Mii de evrei care urmau să meargă la începutul lunii octombrie în Ucraina în pelerinaj, trecând prin aeroportul Chișinău, cum au făcut-o anul trecut, au fost înștiințați de agenția de turism din Israel că vor primi banii pe bilete înapoi, întrucât nu vor putea trece prin Republica Moldova.
Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a determinat numeroase țări din Europa să-și sporească cheltuielile militare, deschizând o epocă de aur pentru producătorii de armament. Acestea transferă o parte din bani inclusiv către cluburile de fotbal, un lucru care nu e însă primit tot timpul cu bucurie.
Aliații au căzut de acord ca, anul viitor, să ofere la Ucrainei un ajutor militar în valoare de 40 de miliarde de euro. Planul ar urma să fie decis la summitul NATO din 9-11 iulie, de la Washington. Cele 32 de țări membre nu au putut însă elabora un plan de cheltuieli pe mai mulți ani.
Încarcă mai mult
