Guvernul de la București încearcă să convingă Comisia Europeană că se va ține de cuvânt și va reduce deficitul bugetar în 2025 cu aproape 1% din PIB – față de 9,3% din PIB, cât a fost în 2024.
De asemenea, Executivul vrea să respecte obligația de se încadra în procentul de 2,8% din PIB pentru cheltuieli publice.
Acestea sunt principalele condiții pentru ca Bruxelles-ul să nu întrerupă finanțarea României, estimată pentru perioada 2021-2027 la peste 60 de miliarde de euro (300 de miliarde de lei) – adică o cincime din întregul Produs Intern Brut din 2024.
Banii vin prin cele mai importante două programe europene – Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cel de coeziune.
Până pe 15 octombrie, Comisia Europeană așteaptă vești de la București: detaliile rectificării bugetare de săptămâna trecută și planurile de economisire a banilor publici.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, va discuta joi cu oficialii Comisiei Europene despre situația bugetară dificilă a României.
Discuțiile au loc cu doar o zi înaintea reuniunii miniștrilor de Finanțe din UE, la reuniunea Ecofin, de vineri, 10 octombrie.
Situația dificilă financiară a României nu apare încă pe agendă.
Calendarul evenimentelor importante pentru finanțarea României
- 9 octombrie - discuție între ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, la Bruxelles, după rectificarea bugetară, adoptată de Guvern, pe 1 octombrie;
- 10 octombrie -reuniunea miniștrilor de Finanțe din statele membre ale Uniunii -Ecofin;
- 15 octombrie - data limită până la care Guvernul trebuie să trimită Comisiei Europene toate documentele privind măsurile de reducere a cheltuielilor publice și implicit a deficitului bugetar;
Ulterior, Comisia Europeană va analiza măsurile și impactul acestora asupra situației economice a României. În funcție de concluzii, Guvernul Uniunii va decide dacă va recomanda suspendarea fondurilor europene sau va anunța că Guvernul e pe calea ce bună pentru reducerea deficitului bugetar;
- 20 octombrie - Comisia Europeană anunță dacă acceptă noua variantă a Planului de Redresare și Reziliență pentru România, propusă de Guvernul Ilie Bolojan, după preluarea guvernării, în iunie;
În vară, Comisia Europeană, adică Guvernul Uniunii Europene (UE), a cerut Consiliului European să constate încă o dată că România nu a făcut pași „relevanți” pentru reducerea deficitului bugetar, 9,3% din PIB în 2024.
Ulterior, Comisia a declanșat, formal, procesul de suspendare a fondurilor europene pentru România.
De atunci, România a intrat într-o cursă contracronometru pentru a nu intra în colaps financiar.
Surse diplomatice apropiate negocierilor dintre București și Bruxelles au precizat pentru Europa Liberă că „dacă măsurile adoptate recent de România rămân în marja de corecție bugetară convenită (n.r. între premierul Ilie Bolojan și Comisie), atunci riscul de dezangajare a fondurilor rămâne mic”.
Cu alte cuvinte, dacă Bucureștiul își respectă promisiuni, finanțarea europeană va continua.
Conform tratatelor de funcționare a Uniunii Europene pe care România și le-a asumat încă de la aderare, în 2007, statele membre trebuie să se încadradreze într-un deficit bugetar de 3% din produsul intern brut (PIB).
România se află de patru ani în procedură de deficit bugetar excesiv, adică a depășit acea țintă.
România a avut în 2024 – an cu patru rânduri de alegeri – un deficit de 9,3% din PIB, atins în timpul Guvernul Ciolacu.
Asta a dus la creșterea masivă dobânzilor pe care România le-a plătit la începutul anului – până la 8%.
După creșterea TVA și anunțarea mai multor măsuri de reducere a cheltuielile publice, rata dobânzii la care se împrumută România a scăzut la sub 7%. Rămâne, totuși, una dintre cele mai mari din UE.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, 3 octombrie, că România va plăti, anul acesta 11 miliarde de euro doar pentru dobânzile plătite pentru creditele din anii trecuţi.
Cu banii aceștia, România ar putea achita construirea autostrăzii Moldovei (A7).
Reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor publice, măsuri de care depinde finanțarea externă a României
Pe 22 septembrie, premierul Ilie Bolojan ajungea la Bruxelles, într-o vizită atipică, neanunțată de Guvern decât în acea zi.
De obicei, un premier al unui stat membru al Uniunii este primit de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
Vizita a fost una surpriză chiar și pentru vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
Ea se afla la București în acea zi de luni, însă a plecat de urgență la Bruxelles pentru a discuta cu premierul Ilie Bolojan.
Scopurile vizitei premierului la Bruxelles au fost, printre altele, de a-i explica comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, situația dificilă macroeconomică și fiscală a României și de a-i promite că România va face totul pentru a scădea deficitul și cheltuielile publice din țară.
Ulterior, după discuție, premierul Bolojan a scris pe Facebook: „Vom lucra în continuare la reformele necesare pentru a consolida stabilitatea și a asigura sustenabilitatea finanțelor publice”.
În rectificarea bugetară din 1 octombrie, Guvernul a stabilit că va încheia bugetul pe 2025 cu un deficit de 8,4% din PIB – față de 7%, cât proiectase Guvernul Ciolacu la finalul lui 2024.
Rectificarea a redus și alte estimări optimiste ale fostei guvernări: venituri mai mici cu 1,8 miliarde de lei, cheltuieli mai mari cu 23,3 miliarde și o creștere de doar 0,6% din PIB, față de 2,5%.
Economistul Ionuț Dumitru a fost primul consilier adus de Ilie Bolojan în echipa sa de la Palatul Victoria, în luna iunie.
Fost președinte al Consiliului Fiscal al României (2010 – 2019) și economist șef al Raiffeisen, el spune pentru Europa Liberă că pachetele de măsuri ecomice decise de guvern în ultimele luni, unele încă la mâna Curții Constituționale, nu sunt suficiente pentru însănătoșirea bugetului public.
Cele două pachete – primul a inclus creșterea TVA, iar al doilea, încă neintrat în vigoare, reducere anumite privilegii în magistratură și în companiile de stat – ar trebui teoretic, să aducă economii statului de zeci de miliarde de lei.
Nu este clar, însă, cât va încasa statul.
Deocamdată, certe sunt economiile făcute la buget prin înghețarea pensiilor și salariilor în sistemul public, inclusiv în 2026.
Asta după ce Guvernul a majorat pensiile în 2024 cu 40%.
„40% înseamnă, ca efect, pe un an întreg, peste 3% din PIB”, explică Ionuț Dumitru.
Prin creșterea TVA, Guvernul a încercat să aducă rapid bani la buget.
Primele date oficiale privind încasările suplimentare se vor vedea în următoarele zile, în execuția bugetară din luna septembrie. Documentul va arăta cât TVA a încasat statul prin creșterea taxei, măsură intrată în vigoare de la 1 august.
Ionuț Dumitru spune că, în 2026, nu mai trebuie mărite alte taxe iar Guvernul, prin Ministerul de Finanțe, trebuie să impună ANAF (Agenția de Administrare Fiscală) să încaseze mai mult din taxele și impozitele neplătite.
„Noi am adoptat un pachet de ajustare fiscală care nu a fost deloc ușor – cu multe costuri sociale, cu implicații politice. Cu măsurile care s-au luat deja și care se vor mai lua în perioada următoare (n.r. reducerea angajaților din administrația locală cu cel puțin 10.000 de angajați și a numărului de salariați din administrația centrală) trebuie să ducem deficitul în zona de 6%, anul viitor. De la 6 și ceva până la 3%, care este obiectivul pe care îl avem în anii următori, mai e cale lungă”, spune consilierul onorific al premierului.
ANAF are o rată de colectare anuală de 27%, cu mult sub cât izbutesc să adune la buget instituțiile similare din Franța sau Belgia – care colectează 40% din taxe și impozite, arată o analiză a organizației Friedrich-Ebert-Stiftung .
Ionuț Dumitru crede că la Fiscul Românesc ar trebui făcută o reformă ca în Grecia, care a refăcut din temelii toată instituția. În primul rând, ar trebui organizate noi concursuri de angajare.
„ANAF să facă niște exerciții de transparență, prin care să comunice ce se face, cum se face, care sunt obiectivele, cum le definim, cât rambursăm, spre exemplu. Asta este o necunoscută”, atrage atenția consilierul prim-ministrului României.
Și conchide: „Cred că trebuie pus o presiune foarte mare pe ANAF. Dacă nu reușim să îmbunătățim colectarea la ANAF, avem o problemă uriașă. Pentru că ajustarea fiscală nu se termină în 2026. Cum vom ajunge la 3% deficit bugetar? Cu creșteri de taxe? Nu, nu trebuie să mai se întâmple lucrul ăsta”.
Unde s-a blocat România în atragerea banilor europeni
România este finanțată de UE prin mai multe mari programe.
Cele mai importante sunt:
I. Planul Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR)
Acesta presupune alocarea a peste 28 de miliarde de euro României, prin granturi și împrumuturi.
În schimbul banilor, România trebuie să încheie, până cel mai târziu la finalul lui 2026, peste 500 de reforme și investiții mari.
Până acum, guvernele României au încasat 10,74 de miliarde de euro din PNRR, adică s-au decontat doar două tranșe și, parțial, a treia din opt posibile.
Imediat după instalare, Guvernul Ilie Bolojan a cerut Comisiei Europene să accepte renegocierea PNRR astfel încât să fie eliminate din planul inițial (aprobat în 2021), investițiile care nu pot fi încheiate până în noiembrie 2026.
Asta pentru că – pe lângă reforme – decontarea este condiționată de finalizarea lucrărilor până la acea dată.
De asemenea, Guvernul României a cerut Comisiei să accepte modificarea listelor de investiții prin granturi, astfel încât proiectele care pot fi terminate la timp să aibă prioritate la finanțare gratuită.
Un exemplu: porțiuni din Autostrada Moldovei (A7) și cea care leagă Moldova de Transilvania (A8) vor fi mutate, dacă acceptă Comisia, în programul de finanțare SAFE al UE.
În luna august, Guvernul Bolojan a și aprobat o ordonanță de urgență în acest sens.
„Conform ordonanței, proiectele finanțate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziție vor fi denunțate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizații, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv. Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depășit pragul de 30% vor fi menținute numai dacă există garanția finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)”.
Sursa: MIPE, 19 august 2025
Pe 20 octombrie, Comisia Europeană ar urma să anunțe Guvernul României dacă acceptă planul PNRR renegociat în forma propusă de de Executivul de la București.
II. Politica de coeziune 2021-2027 presupune alocarea a 31 de miliarde de euro pentru reducerea gradului de dezvoltare între România și state din vestul blocului comunitar și pentru digitalizare, reducerea poluării, asistență social, educație și altele.
Banii europeni sunt atrași prin opt programe naționale și opt regionale.
Până acum, România a atras peste cinci miliarde din cele 31 de miliarde de euro (17%), conform ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cu 5% peste media europeană, susține demnitarul.
În ceea ce privește PNRR, România s-a blocat parțial, la tranșa a treia, din cauza ratării unor reforme: a pensiilor speciale, a numirii unor profesioniști la conducerea companiilor de stat, mai ales la cele din energie, proiecte energetice etc.
„Pentru cererea de plată numărul trei este suspendată temporar suma de 869 milioane euro, pentru care România are la dispoziție un termen de șase luni (până pe 28 noiembrie 2025). Această etapă procedurală de suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3: sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite”, anunța, la final de mandat, pe 23 iunie, fostul ministru al Investițiilor Europene, Marcel Boloș.
Reforma pensiilor speciale a fost asumată de Guvernul Ilie Bolojan și a fost votată de Parlament pe 1 septembrie.
Noul proiect de lege introduce schimbări semnificative în regimul pensiilor de serviciu ale magistraților, precum
- Vârsta de pensionare crește treptat la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani.
- Vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, aliniindu-se la cerințele pentru ceilalți cetățeni.
- Valoarea pensiei este plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de 100% în prezent.
Partidele naționaliste din opoziție Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), precum și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), au contestat legea la Curtea Constituțională.
De altfel, din cauza schimbărilor votate de Parlament, magistrații se află în gravă de o lună.
CCR se va pronunța pe această speță miercuri, 8 octombrie.
Miza adoptării acestei reforme este stabilirea unei echități sociale, după cum a explicat premierul Ilie Bolojan, dar și deblocarea de către Comisia Europeană a 230 de milioane de euro, sumă aferentă jalonului din PNRR, asumat de România în 2021.
Într-o declarație pentru Europa Liberă, ministrul Dragoș Pîslaru spune că, în prezent, România încă are de îndeplinit șase jaloane aferente tranșei a treia de plată din PNRR.
Fără ele, România nu poate încă încasa și restul banilor din a treia tranșă, adică peste 860 de milioane de euro.
„Unul dintre cele șase jaloane este legat de pensiile speciale. Dacă CCR va respinge propunerea Guvernului, teoretic, ar mai fi timp, într-o procedură de urgență maximă, să o readoptăm încă dată. Dar acesta este un scenariu care nu este încă pe masă, pentru că noi credem, de la nivelul Guvernului, că am respectat exact prerogativele constituționale legate de echitate și de gestiunea bugetară sustenabilă”, explică Pîslaru.
În acest condiții, există în continuare riscul ca România să piardă cele aproape 900 de milioane de euro?
Dragoș Pîslaru spune că „acum, Guvernul lucrează exact ca să poată să deblocheze cea mai mare parte, dacă nu în totalitate, cererea de plată numărul 3”.
Ministrul Fondurilor Europene mai precizează pentru Europa Liberă că în aceste zile încă „sunt discuții (n.r. cu Comisia) privind anumite reforme care sunt mai întârziate și sperăm să închidem la sfârșitul săptămânii, ca să intrăm cu aprobarea Comisiei, pe 20 octombrie, și apoi a Consiliului (n.r. Consiliul miniștrilor de Finanțe – Ecofin de pe 10 noiembrie)”.
Ministrul Pîslaru se referă la ultimele negocieri pentru ca Guvernul Uniunii să accepte renegocierea PNRR-ului României.
Ulterior, cel mai probabil în luna noiembrie, dacă toate planurile Guvernului vor merge bine, Executivul va depune la Comisia Europeană a patra cerere de plată din PNRR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
