Miniștrii de externe ai UE se reunesc la Bruxelles pe 15 iulie pentru ultima lor reuniune oficială înainte de vacanța de vară. Georgia a devenit un subiect prioritar pe ordinea de zi din cauza deteriorării situației politice din republica Caucazului de Sud, după ce mai mulți politicieni din opoziție au fost arestați recent.
După ce luna trecută miniștrii au avut o scurtă discuție pe subiect și au luat doar niște măsuri mai mult simbolice împotriva Tbilisiului, de astă dată ar putea fi luate măsuri mai decisive.
La începutul anului 2025, Bruxelles-ul a impus obligativitatea vizelor pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice georgiene.
De asemenea, s-a abținut de la organizarea de întâlniri politice la nivel înalt și a deviat finanțarea UE de la guvernul Georgiei către societatea civilă.
Cea mai presantă problemă de data aceasta este dacă blocul comunitar – cu aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre – reușește să impună sancțiuni.
Au mai existat tentative și înainte, în special în ianuarie, când șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a vrut să impună interdicții de vize și înghețarea activelor pentru 13 persoane legate de partidul Visul Georgian, în scopul reprimării protestatarilor din opoziție.
Voci disidente la Bratislava și Budapesta
Pe atunci, Ungaria și Slovacia au respins orice astfel de acțiuni, iar discuțiile privind sancțiunile au stagnat o vreme la Bruxelles.
Oficialii UE au discutat, în ultimele săptămâni, și posibilitatea includerii pe lista neagră a câtorva persoane responsabile pentru ceea ce un document intern al UE, consultat de RFE/RL, numește „instrumentalizarea sistemului judiciar de către autoritățile georgiene”.
Acest lucru s-ar întâmpla în cadrul „regimului global de sancțiuni al UE privind drepturile omului” - un cadru de sancțiuni similar legii Magnițki din SUA, care include deja peste 100 de persoane care încalcă drepturile omului din diverse țări, precum China, Libia, Rusia și Sudan.
Potrivit mai multor oficiali UE familiarizați cu discuțiile, peste 10 state membre ale UE - inclusiv Franța, Olanda, Polonia, Austria, Suedia și trioul baltic format din Estonia, Letonia și Lituania - au făcut presiuni pentru adoptarea de sancțiuni de către miniștrii de externe ai UE.
La fel ca în ianuarie, Bratislava și Budapesta s-au opus acestei măsuri, argumentând că orice tip de măsură restrictivă ar putea agrava situația și că dialogul cu Tbilisi este o abordare mai bună.
Deși nu este de partea Slovaciei și Ungariei, Grecia a pledat împotriva luării oricăror decizii pripite.
În ciuda opoziției evidente, mulți diplomați cu care RFE/RL a vorbit sub condiția anonimatului cred că există încă o șansă de a se ajunge la un consens pentru a include pe lista neagră cel puțin câțiva judecători georgieni, pe care UE îi consideră responsabili pentru arestarea opoziționistilor georgieni. Se crede că țările sceptice față de sancțiuni ar putea accepta acest lucru în loc să fie vizați politicieni de rang înalt.
Deci, ce alte opțiuni se discută?
O mișcare radicală
Cea mai evidentă este suspendarea liberalizării vizelor pentru cetățenii georgieni - o măsură care necesită doar o majoritate calificată de 55% din statele membre, reprezentând 65% din populația totală a UE.
Suedia este cea mai recentă țară care insistă asupra acestei măsuri, argumentând că se poate face temporar dacă situația continuă să se înrăutățească după alegerile locale din Georgia de la începutul lunii octombrie.
Se pare că această opinie este susținută și de statele baltice și de Danemarca, Franța și Polonia.
Alții și-au exprimat însă rezervele - în special Grecia și Slovenia.
Aceștia susțin că o astfel de mișcare radicală - având în vedere că blocul comunitar nu a suspendat niciodată liberalizarea vizelor pentru o țară candidată la UE - ar trebui considerată ca ultimă soluție.
De asemenea, s-a subliniat că o astfel de măsură ar avea probabil un impact negativ mai mare asupra cetățenilor georgieni obișnuiți decât asupra conducerii țării.
O altă propunere alternativă înaintată de Comisia Europeană este impunerea unor interdicții naționale de intrare în spațiul european anumitor persoane.
O „măsură mai blândă”
Aceasta este considerată o măsură „mai blândă” în comparație cu impunerea unei suspendări generale a liberalizării vizelor UE sau a unor sancțiuni mai ample.
Cu toate acestea, ar fi eficientă doar dacă mai multe state membre ar alege să adopte și să coordoneze această abordare.
Rămâne incert dacă acest lucru se va întâmpla, deoarece unele țări - precum Bulgaria, Grecia, Italia și România - au subliniat că este în continuare important să se mențină deschise canalele de comunicare cu Tbilisi.
Documentul intern al UE menționează și posibilitatea suspendării statutului de candidată pentru Georgia, pe care blocul comunitar l-a acordat în unanimitate țării în decembrie 2023.
Cu toate acestea, UE nu a anulat niciodată unilateral statutul de candidat în istoria sa (Islanda a cerut Bruxelles-ului să îi retragă statutul de candidat la UE în 2015). Încă o dată, unanimitatea ar fi necesară pentru a face acest pas.
În cele din urmă, există o opțiune care ar putea fi realizată probabil săptămâna aceasta: un grup numeros de țări, condus de trioul baltic, intenționează să solicite Serviciului European de Acțiune Externă și Comisiei Europene să facă o evaluare amănunțită a Acordului de Asociere UE-Georgia din 2016.
Scopul ar fi explorarea posibilității de suspendare a unor părți ale acordului în viitor, cum ar fi prevederile privind liberul schimb. O astfel de suspendare ar necesita doar o majoritate calificată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
