Achiziția de echipamente militare performante, precum rachetele franțuzești Mistral, producția de armament și chiar de drone, pe de o parte, și realizarea a peste 200 de kilometri de autostradă se numără printre principalele proiecte pe care România ar urma să le finanțeze prin Acțiunea pentru Securitatea Europei - SAFE.
SAFE este un instrument financiar UE, garantat din fondurile comunitare, parte a programului ReArm Europe (Pregătire 2030) lansat în acest an de Comisia Europeană, în contextul războiului din Ucraina și al amenințării rusești la adresa Europei din ultimii ani.
Marți, 9 septembrie, Comisia Europeană (CE) a anunțat că România a cerut și îi va fi alocată, prin SAFE, suma de 16,68 miliarde de euro.
Este a doua alocare ca mărime, după cea solicitată și obținută de Polonia - peste 43 miliarde de euro - din rândul celor 19 state membre UE care au aplicat pentru fondurile totale, de 150 de miliarde de euro.
CE și Guvernul României au menționat că alocările sunt provizorii.
Lista finală de proiecte finanțate urmează să fie definitivată până la final de octombrie.
Banii sunt împrumuturi pe termen lung, cu dobândă redusă, de maximum 3%, cu perioadă de grație de zece ani. Mai exact, fondurile vor fi atrase și cheltuite până la finalul lui 2030, dar vor fi rambursate de România abia începând cu 2035, în interval de 30 de ani.
Comisarul european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, a spus marți că alocarea pe state este una echilibrată geografic.
Faptul că trei țări de pe flancul estic al UE (și al NATO), Polonia (43 miliarde de euro), România (16,68 miliarde de euro) și Ungaria (16,2 miliarde de euro) care au și graniță cu Ucraina vor dispune - la cererea lor - de circa jumătate din fondurile totale nu este însă întâmplătoare, în contextul importanței strategice a graniței estice a Uniunii.
Comisarul european pentru Apărare a subliniat că proiectele europene majore de interes comun vizează sistemele de apărare antiaeriană și antirachetă și întărirea apărării pe flancul estic, printr-un „scut de apărare.”
„E important să avem proiecte comune, pentru că aceste țări se vor apăra nu numai pe ele.”
El a vorbit și de scuturi comune de apărare, care să utilizeze atât metode clasice, de contra-mobilitate terestră, dar și o componentă modernă. Un scut anti-drone, mai exact.
Kubilius avea să reia mesajul a doua zi, într-un context mult mai acut. Mai multe drone rusești au intrat, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, în spațiul aerian al Poloniei, cu destinația Ucraina, fiind doborâte de avioane NATO.
Investițiile susținute prin SAFE, dar și cele de creștere a cheltuielilor de apărare asumate de majoritatea statelor UE ca membre NATO ar trebui să prevină astfel de evenimente și să reducă impactul oricărei agresiuni.
Cum funcționează SAFE
Adoptat de Consiliului Uniunii Europene (UE) la final de mai 2025, SAFE este definit ca un stimulent sau instrument financiar al UE care „sprijină statele membre care doresc să investească în producția industriei de apărare prin achiziții publice comune axate pe capabilitățile prioritare.”
Potrivit oficialilor europeni, investițiilea vizează țintele de capabilități NATO - producția și achiziția echipamente militare, dezvoltarea logisticii militare - asumate de statele UE membre ale alianței-nord atlantice.
Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a spus, de altfel, că instrumentul oferit de UE vine să susțină, financiar, țintele asumate de majoritatea statelor membre, ca membre și ale NATO, de creștere a cheltuielior de apărare la 3,5% din PIB, până în 2035. De asemenea, pachetul financiar va fi dublat de o legislație simplificată, potrivit lui. La summit-ul alianței nord-atalntice de la Haga, din iunie 2025, aliații NATO, între care și România, au agreat și o cotă suplimentară, de 1,5% cheltuieli complementare, precum cele de mobilitate militară.
În valoare totală de 150 de miliarde de euro, SAFE este primul pachet financiar masiv lansat ca parte a programului ReArm 2030, lansat în acest an de Comisia Europeană și care propune mobilizarea totală a circa 800 de miliarde de euro drept cheltuieli pentru apărare.
SAFE susține în special proiectele comune care implică cel puțin două țări eligibile pentru împrumuturi. Totuși, în contextul geopolitic actual, vor fi permise și proiecte ale unei singuri țări, pentru o perioadă limitată de timp.
Fondurile SAFE pot fi atrase direct doar de țările membre UE, dar Ucraina și cele patru state din spațiul economic european (SEE) și din asociația de liber schimb - Norvegia, Islanda, Lichenstein și Elveția, care pot participa în proiecte comune de achiziții, inclusiv a unor dotări pe care le oferă ele. Potrivit regulamentului fondului de împrumuturi, costul componentelor din afara acestor țări și a statelor UE nu poate depăși 35% din valoarea totală a componentelor produsului final.
De asemenea, pot participa în proiecte comune de achiziții țări admise formal în UE, candidate sau potențial candidate, respectiv alte opt state care au acorduri de apărare cu UE, printre care Marea Britanie, Canada, Japonia, sau Republica Moldova.
Instrumentul SAFE este împărțit pe două categorii:
- sisteme militare mai degrabă clasice: muniții și rachete, sisteme de artilerie, dotări pentru lovirea în adâncime, echipamente pentru soldați și armament de infanterie, mobilitate militară;
- sisteme mai avansate, în special în domeniul aerian, maritim și al dronelor: sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă; capabilități maritime de suprafață și subacvatice; drone și sisteme antidrone; sprijin strategici care include transportul aerian strategic și de alimentare în aer, active și serviciile spațiale; protecția activelor spațiale; inteligența artificială și războiul electronic.
Instrumentul SAFE este garantat de fondurile comunitare UE și presupune o dobândă descrisă drept competitivă de către Comisie, egală pentru toți beneficiarii și perioade de grație de zece ani, adică în care banii nu vor fi returnați, după care rambursarea va avea loc în 30 de ani. Fondurile urmează să fie atrase anterior și cheltuite până la final de 2030.
Țările membre au depus cererile de finanțare până la 29 iulie, pe 9 septembrie au fost anunțate sumele solicitate și care vor fi alocate. Programul are următorul calendar, conform Comisiei Europene:
- 30 noiembrie 2025 - țările beneficiare vor trebui să transmită Strategiile de apărare revizuite - lucru pe care România a anunțat că îl va face;
- ianuarie 2026 - Consiliul UE va aproba planul de implementare;
- februarie 2026 - negocierea acordurilor și graficelor de împrumuturi și atragerea pre-finanțării.
Guvernul României a anunțat că, până atunci, în septembrie și octombrie 2025, vor avea loc negocierile tehnice, pentru definitivarea listei de proiecte ale fiecărei țări, după care va fi stabilită lista finală a proiectelor finanțate.
De la rachete Mistral la Portul Constanța, baza Kogălniceanu și producție de drone
Lista proiectelor pentru care a solicitat România finanțarea de 16,68 miliarde de euro prin SAFE este clasificată – ea a fost stabilită într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de la final de aprilie 2025, a precizat pentru Europa Liberă ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Reuniunea CSAT a fost condusă de președintele interimar de la acel moment, Ilie Bolojan.
În comunicatul publicat după anunțul Comisiei Europene privind alocarea fondurilor pentru România prin SAFE, Guvernul de la București a făcut o trimitere generală la proiectele militare.
Ministrul a transmis doar că vor fi planificate pe următorii cinci ani, în parteneriat cu alte state europene, și că „vom putea dezvolta fabrici de tehnică militară și vom deveni parte a lanțurilor valorice ale industriei de apărare europene”.
Oficialii români – de la președintele Nicușor Dan la premierul Ilie Bolojan și ministrul Apărării – au menționat, în diverse ocazii, unele dintre proiecte.
De altfel, achiziția de rachete franțuzești Mistral prin SAFE figurează chiar în programul de guvernare al actualei Coaliții. Europa Liberă a scris despre controversele iscate legate de achiziții directe.
Președintele Nicușor Dan a vorbit, la recenta vizită în România a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre faptul că Portul Constanța (componenta militară) și baza militară Mihail Kogălniceanu, pe care cei doi le-au vizitat, sunt pe lista finanțărilor.
La baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu este deja în derulare un proiect amplu de extindere și modernizare, evaluat la 2,5 miliarde de euro, care ar urma să o transforme într-una din cele mai mari din Europa.
Șeful statului a mai vorbit la mijlocul lunii iulie despre negocieri avansate între între una din cele mai mari companii europene din domeniul apărării, Rheinmetall, și „fabrica de la Mediaș, care ține de Romarm, pentru un joint venture pe muniții”.
El s-a referit la asocierea dintre compania germană Rheinmetall și o subsidiară a companiei de stat Romarm pentru construirea unei linii sau chiar a unei fabrici de muniție de calibru NATO în județul Sibiu, după cum a scris Europa Liberă.
La final de iulie, Rheinmetall a anunțat că va produce la Automecanica Mediaș (filială Romarm) blindate Lynx, de ultimă generație. Tot atunci, a vorbit și despre înființarea unui centru de excelență pentru instruirea celor care operează logistica militară.
Compania preciza într-un comunicat, citat de caleaeuropeana.ro, că pune în aplicare un plan amplu de localizare a producției și de întărire a cooperării cu parteneri români din sectorul apărării.
La final de august, Rheinmetall a semnat și contractul pentru construirea uneia din cele mai moderne fabrici de pulberi din Europa, la Victoria, în județul Brașov, unde a funcționat, de asemenea, o filială Romarm.
La rândul său, pe 25 august, când era în vizită la Kiev, ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a precizat că România și Ucraina vor colabora în cadrul SAFE „la dezvoltarea produselor militare româno-ucrainene”.
El a explicat ulterior, pentru Europa Liberă, că firme private din România ar putea construi, alături de firme ucrainene, drone de mai multe tipuri pentru dotarea ambelor Armate.
Pe 29 august, el a scris pe contul său de Facebook că, după discuții cu omologii din UE, a cerut la nivelul Uniunii „flexibilizarea legislației pentru a urgenta investițiile în capacitățile industriei de apărare”.
El preciza că a pledat pentru simplificarea mecanismelor de evaluare și „alocarea unor fonduri substanțiale pentru mobilitatea militară - drumuri, autostrăzi, poduri, căi ferate și capacități intermodale cu utilizare duală.”
Peste 200 de kilometri de autostrăzi, incluse în SAFE
Cu privire la proiectele de infrastructură care ar putea fi finanțate prin SAFE, autoritățile române au fost mai explicite. Au transmis încă din urmă cu mai multe luni că intenționează să finanțeze prin SAFE și proiecte de autostrăzi, precum porțiuni din A8 și A7.
Pe de o parte, asta ar urma să se întâmple deoarece au un rol strategic și din punct de vedere militar, pe lângă cel civil.
„Aceste autostrăzi conectează, practic, România cu Ucraina şi cu Moldova şi ele sunt o infrastructură de tip strategic civil şi militar”, a spus Ilie Bolojan pe 29 august, citat de News.ro.
Pe de altă parte, finanțare prin SAFE s-ar putea petrece în situația în care fondurile UE sunt insuficiente pentru toate proiectele scoase la licitație sau aflate deja în lucru.
Astfel, premierul Ilie Bolojan a anunțat – cu câteva zile înainte de comunicarea sumei alocate de către Comisie României prin SAFE (pe 9 septembrie) – că porțiuni din autostrăzile A7 (Târgu-Mureș-Pașcani-Târgu-Neamț-Iași-Ungheni), între Pașcani - Suceava - Siret (granița cu Ucraina), respectiv A8, Pașcani - Iași - Ungheni (granița cu Republica Moldova) vor fi propuse la finanțare prin SAFE.
Cele două porțiuni au în total peste 200 de kilometri, iar construcția a circa 150 km din aceștia (55 de kilometri nu au fost încă scoși la licitație) e estimată la peste 5 miliarde de euro, fără TVA.
Premierul speră ca și la definitivarea listei împreună cu Comisia, până la final de octombrie, acesta să rămână incluse.
„Altfel, dacă nu va fi această finanţare, capacitatea noastră de a le finanţa în următorii doi ani de zile este foarte redusă”, a mai susținut premierul.
Includerea celor două porțiuni de autostrăzi pe lista de proiecte a României a fost confirmată și de Guvern, după anunțul Comisiei Europene.
Porțiunea A8, de la Pașcani la Ungheni, are circa 89 de kilometri, împărțiți în cinci loturi. Toate au fost scoase la licitație - neadjudecate încă - valoarea estimată a contractelor de proiectare și execuție fiind de circa 4,2 miliarde de euro.
Sectorul Pașcani - Iași - Ungheni al A8, în special între Lețcani și Iași, a fost cerut insistent de comunitatea ieșeană, pe fondul ambuteiajelor și accidentelor numeroase de pe drumul național. La Ungheni, autostrada se va conecta cu un nou pod peste Prut (216 metri) aflat deja în execuție, care ar urma să fie gata în 2026.
Porțiunea de pe A7 între Pașcani - Suceava și vama Siret are în total aproape 118 kilometri: 62 km de la Pașcani la Suceava și încă 55,7 până la vama Siret.
Doar cele două tronsoane de la Pașcani la Suceava au fost scoase la licitație deocamdată, ambele fiind adjudecate de grupul românesc de construcții UMB, pentru circa 1,2 miliarde de euro.
Contractele nu au fost încă semnate, din pricina incertitudinii finanțării, astfel că includerea în SAFE ar putea rezolva problema.
Pentru cei peste 55 km de la Suceava de la Siret abia anul acesta a fost finalizat studiul de fezabilitate. Nu a fost licitat încă un contract de proiectare și execuție.
Dacă vor fi finanțate și realizate, porțiunile de pe A 7 cât și A8 vor face o conexiune rapidă între Constanța - București și granițele cu Ungaria și Republica Moldova.
Asta în condițiile în care distanța de 321 de kilometri a A7 între Ploiești - Pașcani ar urma să fie gata în întregime până la final de 2026. Aproximativ 150 de kilometri sunt deja circulabili.
De la Ploiești la București, respectiv din Capitală la Constanța, sunt funcționale porțiunile autostrăzilor A0 și A2.
La pol opus, A8 (Târgu-Mureș - Târgu-Neamț - Pașcani - Iași - Ungheni) rămâne un proiect cu orizont lung de realizare, în special pe secțiunea montană dintre Târgu-Mureș și Târgu-Neamț. Doar două porțiuni, capetele dinspre Târgu-Mureș și Târgu-Neamț, sunt în lucru, finanțarea prin PNRR fiind însă incertă.
Și pentru alte loturi au fost desemnați câștigători, însă sursele de finanțare nu sunt atât de certe.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
