România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește statul de drept în ultimul an, conform raportului din 2025 publicat de Comisia Europeană pe 8 iulie.
Însă, în continuare rămân nerezolvate probleme precum închiderea multor dosare de corupție din justiție prin prescripție; proiectul de lege privind transparența finanțării partidelor politice trenează în continuare în Parlament; accesul la informații este îngreunat; continuă amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor; redacțiile se confruntă în continuare cu presiunea politică; legislația imprevizibilă din cauza modificărilor repetate, adeseori prin ordonanțe de urgență ale guvernului.
Procesele în justiție durează mai mult, tot mai puține dosare sunt soluționate
În ceea ce privește eficiența actului de justiție, Comisia Europeană constată că timpul necesar pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale, de contencios administrativ și de altă natură a continuat să crească.
Soluționarea unui dosar a durat cu peste două luni mai mult în 2023 în comparație cu doi ani mai devreme:
- 160 de zile în 2021;
- 171 de zile în 2022;
- 228 de zile în 2023.
Asta în timp ce rata de soluționare a cauzelor civile, comerciale, de contencios administrativ și de altă natură a scăzut:
- 102% în 2021
- 96% în 2022
- 87% în 2023.
„Volumul de muncă al instanțelor, în special numărul de cauze noi și pendinte (în lucru), a crescut în comparație cu raportul anterior privind statul de drept. În unele cazuri, durata procedurilor este considerată un obstacol în calea accesului la justiție, inclusiv în ceea ce privește cererile de acces la documente de interes public”, arată Comisia Europeană.
A crescut numărul dosarelor prescrise
Cu privire la strategia anticorupție 2021-2025, Comisia afirmă că aceasta „se menține în parametri și este în curs de pregătire o nouă strategie”, care se va baza pe evaluarea celei din prezent.
„Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripție, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări”, transmite Comisia Europeană.
Raportul menționează că acest lucru se întâmplă „în pofida istoricului în general pozitiv”.
Dosarele sunt clasate ca urmare a hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 25 iunie 2018, care a constatat că întreruperea termenului de prescripție în temeiul articolului 155 alineatul (1) din Codul penal este neconstituțională.
Mai mult, atrage atenția raportul, vidul legislativ a fost „umplut abia prin adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului pe 30 mai 2022”.
Câteva cazuri din justiția românească au ajuns la Curtea de Justiție a UE, care a interpretat că dreptul UE nu se opune expirării termenelor de prescripție în cazurile în care actele de procedură au intervenit în perioada 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, dar a considerat că principiul legii penale mai favorabile (lex mitior) nu permite instanțelor române să repună în discuție întreruperea termenului de prescripție prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018.
Pe de altă parte, în iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că aplicarea retroactivă a principiului legii mai favorabile împiedică întreruperea termenelor de prescripție inclusiv prin actele de procedură intervenite înainte de constatarea nelegalității de către CCR prin decizia din iunie 2018.
De asemenea, raportul notează că în septembrie 2024 ÎCCJ a extins interpretarea principiului legii mai favorabile la infracțiunile comise anterior datei de 30 mai 2022, statuând că acesta previne și întreruperea termenelor de prescripție prin acte de procedură intervenite ulterior datei de 30 mai 2022.
„Această jurisprudență a ÎCCJ a fost urmată în mare de instanțele române, care au extins neutralizarea efectului întreruptiv al actelor de procedură dincolo de intervalul 2018-2022, exacerbând astfel riscul sistemic ca un număr considerabil de cauze penale să nu intre sub incidența niciunei sancțiuni penale”, afirmă raportul Comisiei.
Astfel, menționează documentul, este deficilă pronunțarea unei hotărâri definitive în numeroase cauze de corupție anterioare datei de 30 mai 2022 și se ridică anumite semne de întrebare din perspectiva dreptului UE.
Ca efecte, raportul menționează că, numai în 2024, instanțele au întrerupt procedurile penale împotriva a 307 inculpați ca urmare a prescripției faptelor. Numărul e mai mic (364) față de 2023.
Însă, raportat la 2022, înainte de adoptarea deciziilor ÎCCJ, în astfel de cauze s-a încetat urmărirea penală în cazul a numai 129 de inculpați.
În aprilie 2025, ICCJ a solicitat clarificări suplimentare cu privire la cerințele dreptului UE printr-o cerere de decizie preliminară adresată Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
De altfel, într-un caz ajuns la CJUE după o sesizare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, președintele Curții, Koen Lenaerts, a dispus luna trecută judecarea în procedură accelerată, invocând „situația de profundă incertitudine” care planează asupra unui număr important de procese penale și care „se impune a fi înlăturată în mod urgent”.
Președintele CJUE mai spune, făcând referire la acea cauză, că „din considerațiile prezentate de instanța de trimitere în cererea de decizie preliminară reiese că o atare incertitudine cu privire la modul de calcul al termenului de prescripție este de asemenea susceptibilă să dea naștere unui risc de impunitate în favoarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, ceea ce trebuie evitat în măsura posibilului”.
Ministerul Justiției vede doar părțile pozitive din raport
Într-un comunicat în care menționează rezultatele din raport, Ministerul Justiției a scos în evidență numai părțile pozitive cu privire la sistemul judiciar și cadrul anticorupție.
„Comunicatul nostru scoate în evidență constatările obiective, le vedeți acolo în documentul de lucru, în raport, aprecieri obiective cu privire la evoluția sistemului judiciar”, spune ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru Europa Liberă.
„Din câte știu eu e atașat sau, oricum, e disponibil public întregul material ca să se poată vedea absolut toate aspectele”, a adăugat ministrul, întrebat de ce comunicatul MJ nu menționează aspecte negative, precum problema prescripțiilor sau durata mai mare a proceselor civile.
Radu Marinescu completează, în privința închiderii dosarelor prin prescripție, că „este consecința aplicării legii de către instanțele de de judecată”. „Deci nu este o chestiune care să țină de activitatea Ministerului Justiției.”
„Este îngrijorător, dar sunt cauze din trecut”, adaugă Marinescu, precizând că „pentru viitor s-au luat măsuri”.
„Pentru cauzele care se nasc după modificarea legii, realizată de legiuitor, chestiune prescripției este limpezită, este clarificată. Deci noi am luat măsurile legislative necesare ca să stabilim clar de când curge termenul de prescripție și să reparăm ceea ce sesizase Curtea Constituțională prin acele decizii”, a spus el.
Pe de altă parte, Direcția Națională Anticorupție reacționează la un aspect negativ menționat în raport, respectiv „percepția experților, a cetățenilor și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat”.
„DNA va continua să își concentreze resursele și eforturile pentru combaterea corupției în aceste domenii vulnerabile și va respecta cu strictețe toate recomandările europene în acest sens. Instituția își va îndeplini în continuare misiunea cu profesionalism și rigoare, lucrând constant pentru creșterea încrederii publice și consolidarea statului de drept”, se menționează în comunicatul instituției din 9 iulie.
Puține anchete de corupție în rândul magistraților
În privința investigațiilor și urmărirea penală a infracțiunilor comise chiar de către angajații din justiție, raportul arată că „s-au înregistrat unele progrese suplimentare”.
„De la instituirea, în martie 2022, a noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar, procurorii desemnați au reușit să reducă numărul semnificativ de cauze nesoluționate.”
În 2024 au fost emise șase puneri sub acuzare, însă raportul remarcă nemulțumirea unor voci din justiție care spun că „acest număr rămâne unul mic”.
De asemenea, resursele și nivelul de specializare al procurorilor sunt „insuficiente pentru a aborda în mod eficient cazurile de corupție din sistemul judiciar”.
„Deși sistemul încă nu și-a demonstrat capacitatea de a trata în mod eficient cazurile de corupție din sistemul judiciar, în ansamblu s-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor din sistemul judiciar”, mai spune raportul.
Două critici importante la adresa Parlamentului
Comisia Europeană mai constată că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește recomandarea de introducere a unor norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.
Astfel, proiectul de lege de modificare a Codului administrativ stabilește noi obligații privind activitățile de lobby în ceea ce privește demnitarii, cum ar fi înregistrarea obligatorie de către anumiți funcționari publici a întâlnirilor oficiale cu persoane terțe cu cel puțin două zile înaintea desfășurării acestora.
„Prevederea nu se aplică însă senatorilor și deputaților, iar colaborarea acestora cu lobbyiștii nu este încă reglementată”, subliniază raportul.
„Tot în aceeași (proiect) lege se prevăd norme specifice în ceea ce privește primirea de cadouri, valoarea admisibilă și evaluarea acestora, precum și o listă de cadouri interzise, ceea ce înseamnă că în continuare nu există norme clare privind cadourile, ospitalitatea, favorurile și alte beneficii acordate senatorilor și deputaților”, se menționează în raport.
În plus, deși ministrul Justiției a solicitat în ianuarie 2025 Parlamentului să dea curs recomandărilor GRECO, inclusiv în ceea ce privește activitățile de lobby, Comisia juridică a Senatului „nu a propus adoptarea unor norme privind activitățile de lobby, iar Camera Deputaților nu a răspuns”.
Deși senatorii și deputații au purtat discuții preliminare pe tema Registrului Unic al Transparenței Intereselor în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și a Senatului, în luna mai a acestui an, nu au fost luate măsuri legislative concrete în urma discuțiilor și, prin urmare, nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce privește introducerea unor norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.
O a doua critică face referire la legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice, care nu a fost încă adoptată de Parlament.
Proiectul Autorității Electorale Permanente a fost prezentat Camerei Deputaților din octombrie 2023, însă nici până acum nu a fost prevăzută o dată de adoptare.
Potrivit Curții de Conturi, legislația actuală nu reglementează suficient aspecte precum limitele maxime ale cheltuielilor, salariile, cheltuielile de deplasare sau ceea ce ar trebui să se întâmple cu fondurile care nu sunt utilizate.
În continuare „persistă preocupările legate de transparența finanțării partidelor politice exprimate în rapoartele anterioare privind statul de drept, în special în ceea ce privește lipsa unui audit aprofundat, a investigării și a asigurării respectării normelor, precum și sancțiunile reduse pentru neconformitate”.
Asta în condițiile în care decizia Curții Constituționale de a anula primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 a menționat printre altele finanțarea campaniei electorale din surse nedeclarate, inclusiv online, cu încălcarea legislației electorale.
Marile probleme ale jurnaliștilor și din mass-media
În privința mass-mediei, raportul Comisiei Europene scoate în evidență trei mari probleme:
- redacțiile se confruntă în continuare cu presiunea politică;
- continuă amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor;
- accesul la informații este îngreunat;
În privința asigurării independenței editoriale a radioului și televiziunii publice, Comisia arată că proiectul de lege din iunie 2021 de reformare a legii privind societățile publice de radiodifuziune și televiziune nu a mai înregistrat progrese în Senat.
„În ansamblu, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește consolidarea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media”, este concluzia raportului privind mass-media de stat.
În schimb, în ceea ce privește presa privată, raportul evidențiază că „informațiile privind proprietatea asupra mass-mediei, dincolo de sectorul audiovizual, sunt încă insuficiente”.
Iar în această privință, finanțarea mass-mediei private de către partidele politice și autoritățile de stat a condus la „o creștere a publicității politice netransparente”.
„Publicitatea de stat este adesea alocată într-un mod netransparent, fără criterii clare. Acest lucru afectează calitatea și independența conținutului de știri, precum și încrederea în presă a societății românești”, mai spune Comisia Europeană.
Astfel, în decurs de numai doi ani, din 2021 și până în 2023, bugetul partidelor politice pentru presă și propagandă s-a dublat, până la aproximativ 24,5 milioane de euro.
„Amenințările și cazurile de hărțuire a jurnaliștilor constituie în continuare o problemă, iar presiunea politică asupra independenței editoriale afectează activitatea jurnaliștilor”, arată Comisia în raportul din acest an.
Astfel, față de raportul din 2024, au fost înregistrate trei noi alerte pentru România în Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor.
Alertele fac referire la hărțuire și intimidare, atacuri la adresa siguranței fizice și integrității jurnaliștilor, respectiv alte acte cu efect disuasiv asupra libertății mass-mediei.
Platforma înregistrează în total 14 alerte active în cazul României, în timp ce platforma de răspuns rapid privind libertatea mass-mediei a înregistrat 28 de incidente începând cu 1 iunie 2024.
„Acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP) rămân o problemă”, mai spune raportul.
Raportul face referire și la cazul jurnaliștilor Victor Ilie și Luiza Vasiliu, care au acuzat că, în 2023, au fost filați aproape două luni de DNA Iași, după ce au investigat un caz de corupție.
„În martie 2025, mai multe organizații pentru libertatea mass-mediei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la supravegherea fizică și interceptarea convorbirilor telefonice ale unui jurnalist de investigații de către o secție locală a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), ceea ce a confirmat totuși că măsurile de supraveghere au fost aprobate de o instanță”, spune raportul.
O altă problemă identificată în raport face referire la un nou cod de procedură administrativă, menit să actualizeze și Legea privind libertatea de informare.
„Codul urmărește să faciliteze accesul la informații în locul accesului la documente, aceasta fiind principala justificare utilizată de organismele publice. Deși jurnaliștii salută această nouă abordare, ei și organizațiile societății civile sunt îngrijorați de planurile de a le include pe acestea din urmă în domeniul de aplicare al codului, impunându-le obligații identice cu cele ale autorităților publice în ceea ce privește accesul la informații”, spune raportul.
„Acest lucru este de natură să genereze o sarcină administrativă ridicată, care ar îngreuna activitatea jurnaliștilor de investigație și a canalelor mass-media mici, care sunt adesea înființate în România sub formă de organizații ale societății civile.
Raportul Comisiei Europene, care a înlocuit celebrul Mecanism de cooperare și verificare (MCV) după 16 ani cât a fost în vigoare de la aderarea României în UE, a analizat sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media, precum și sistemul de control și echilibru al instituțiilor statului.
Raportul reprezintă un instrument preventiv, menit să ajute la abordarea provocărilor privind statul de drept din toate statele membre și să impulsioneze reformele necesare la nivel național.
Începând din 2022, raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare stat membru, a căror îndeplinire este urmărită în fiecare an de Comisia Europeană.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
