Actualizare 21:37 - „Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice. Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a declarat președintele României, Nicușor Dan.
Articol inițial
CCR a declarat neconstituționale trei articole din legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.
Este vorba de Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice care modifică Legea de funcționare a Agenției Naționale de Integritate, 144/2007.
Curtea precizează că decizia sa privind anularea publicării declarațiilor nu se aplică retroactiv, pentru cele publicate deja pe pagina ANI, ci doar pentru cele ce vor fi depuse pe viitor la Agenția Națională de Integritate.
Argumentele CCR pe scurt:
– de ce spune Curtea că nu mai trebuie publicate veniturile soților/copiilor:
Curtea spune că declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere, angajează răspunderea penală doar a autorului declarației, care nu poate fi făcut răspunzător pentru fapta/declarațiile altei persoane;
Curtea spune că declarația de avere, dacă ar conține și informații ale soțului/soției, copiilor ar atrage răspunderea penală a autorului declarației pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct;
– de ce spune Curtea că nu ar mai trebuie publicate declarațiile de avere și de interese:
pentru că încalcă articolul din Constituție privind protecția vieții vieții intime, familiale și private.
Ce prevăd cele trei articole declarate neconstituționale
Prevederi legale din Legea nr. 176/2010 declarate neconstituționale prin decizia CCR:
Art.3 alin (2) prevede că: „Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere”.
Art.6 alin (1) prevede că: „Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții”,
la lit. d), declarată neconstituțională de CCR, prevede că „asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii”.
Art. 12 alin (6) prevede că „Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.
Argumentele Curții Constituționale
În esență, Curtea spune că primul articol de lege contestat (art.3 alin 2) contravine dispozițiilor Constituției care garantează supremația acesteia și a legilor, în speță art. 1, paragraful 5 care spune că „în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.
Astfel, judecătorii CCR susțin că articolul de lege care a permis până acum publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor ar încălca legea fundamentală „prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității”.
Textul comunicatului pare să ducă la ideea că textul de lege este ambiguu și incorect redactat, dar clarificări în acest sens ar trebui să aducă motivarea deciziei CCR în zilele următoare.
Cât privește obligația de până acum de a declara nu doar veniturile proprii, ci și pe cele ale soților/copiilor, judecătorii CCR spun că o persoană nu poate fi făcută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere ar trebui să angajeze doar răspunderea penală a declarantului, care nu poate fi făcută decât în nume propriu, spun judecătorii.
Ei mai spun că obligația de a declara nu doar veniturile proprii – ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere – nu țin cont de modificările legislative aduse Codului Civil în materia regimului juridic al bunurilor soților.
Mai mult, autorul declarației ar urma să răspundă penal pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere, arată CCR.
Anularea acestui articol (3 alin.2) a fost votată cu unanimitate de judecătorii Curții.
Curtea spune că obligația publicării declarației de avere și de interese – pe pagina instituției la care lucrează funcționarul sau demnitarul și pe portalul Agenției Naționale de Integritate – nu ține cont de „concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal”.
Judecătorii CCR susțin că publicarea declarațiilor de avere și de interese încalcă articolul 26 din Constituție, referitor la viața intimă, familială și privată.
Potrivit acestui articol, „autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”, iar „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”.
Pe de altă parte, Curtea recunoaște că „prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim”, dar spune că este suficientă depunerea lor la Agenția Națională de Integritate, fără a mai fi și publicate, ca să nu fie încălcat dreptul la protecția vieții private.
Anularea acestor ultime prevederi privind publicarea declarațiilor de avere nu au mai fost votate cu unanimitate de judecătorii Curții, ci cu majoritate.
ANI: Decizia CCR încălcă angajamente internaționale asumate de România în ultimii 20 de ani
Agenția Națională de Integritate (ANI) a reacționat joi la decizia CCR și spune că aceasta „poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”.
De asemenea, atrage atenția ANI, o astfel de decizie ar putea afecta procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și ar afecta progresele făcute de România în exercițiile de monitorizare la care este supusă de UE – prin Raportul privind Statul de Drept sau de Consiliul Europei – prin Grupul de State împotriva Corupției.
Portalul ANI conține peste 12 milioane de declarații de avere publicate în baza articolelor declarate joi neconstituționale de CCR, iar decizia Curții ar putea duce la anularea publicării lor, spune Agenția Națională de Integritate.
CCR a precizat joi că decizia sa „produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I” și că „revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice”.
Publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, spune ANI, tocmai pentru că limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public.
Agenția de Integritate spune că un alt efect al deciziei CCR de joi este și încălcarea obligațiilor care decurg din Convenția ONU împotriva corupției.
Art. 8 alin. (5) al Convenției ONU împotriva corupției
„Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public”.
Mai mult, agenția amintește că însăși CCR a stabilit în 2014 (Decizia nr. 309/2014) că publicarea declarațiilor de avere și de interese este justificată prin prisma scopului ANI - de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale - mai ales că datele cu caracter personal sunt anonimizate, ca garanție împotriva unor ingerințe arbitrare.
Studiile făcute de Banca Mondială au arătat că la nivelul anului 2020 existau peste 160 de țări care au introdus sisteme privind declarațiile de avere și de interese.
Agenția Națională de Integritate spune că a comunicat Curții Constituționale a României punctul său de vedere, cât și impactul pe plan național și internațional al acestei decizii și că subiectul s-a aflat pe agenda discuțiilor ANI cu Comisia Europeană, în contextul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept – „Rule of Law”.
Laura Ștefan, expert anticorupție: Decizia CCR întoarce România în anii în care declarațiile de avere se țineau la sertar ca instrument de șantaj
„Pentru România și pentru români, decizia de astăzi este catastrofală”, avertizează Laura Ștefan, expert anticorupție.
„Abia am încheiat un exercițiu electoral în care extremismul era la un pas să cucerească funcția cea mai înaltă în stat. Oamenii sunt sătui de hoți, oportuniști și incompetenți în funcții înalte. Într-un moment ca ăsta, să scazi transparența publică este o decizie suicidală care va îngroșa rândurile celor care vor vota orice bizar care le promite că o va rupe cu sistemul. Urmează măsuri economice dure pe care oamenii le vor simți pe propria piele. Să justifici acum că e ok ca aleșii noștri să-și pună informațiile financiare la secret în timp ce oamenii vor trăi mai prost ca ieri (din cauza dezmățului pe bani publici) e o inconștiență”, spune Laura Ștefan.
Experta spune că o astfel de decizie întoarce România la nivelul anului 1996, „când declarațiile de avere se țineau într-un sertar și erau folosite mai degrabă ca instrument de șantaj decât ca instrument de asigurare a integrității publice”.
Ea spune că râde „amar” la argumentul că ANI va putea în continuare să verifice declarațiile de avere chiar dacă acestea nu vor mai putea fi făcute publice și amintește că dosarele de verificare au pornit de cele mai multe ori de la anchete jurnalistice și ale organizațiilor neguvernamentale care încep tocmai cu verificarea declarațiilor de avere.
Cine a ridicat excepția privind declarațiile de avere
Hotnews scrie că, în 2018, o consilieră la instituția Avocatului Poporului a fost sancționată de ANI cu 50 de lei pentru că nu a consemnat în declarația de avere veniturile soțului ei.
Femeia a dat în judecată ANI și a câștigat pe motiv că nu are acces la date privind venitul soțului pentru că este confidenţial, potrivit hotărârii instanței.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
