Actualizare ora 13:50 - Uniunea Europeană a adoptat al 19-lea pachet de sancțiuni anti-Rusia, vizând energia, finanțele și „flota fantomă” a Rusiei, folosită pentru ocolirea sancțiunilor. Astfel, UE interzice importul GNL rusesc din 2027, restricționează activitatea Rosneft și Gazprom Neft și adaugă 117 nave „fantomă” pe lista neagră.
De asemenea, sunt sancționate 13 bănci din mai multe țări, entități din China, India și Thailanda pentru relații economice care susțin industria de război a Rusiei.
Pachetul urmează sancțiunile SUA asupra Lukoil și Rosneft, întărind coordonarea transatlantică.
Detalii complete despre noul pachet de sancțiuni, în articolul de mai jos.
La Bruxelles, liderii europeni urmează să voteze formal joi cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni impuse Rusiei, care include o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat rus, programată să intre în vigoare la începutul anului 2027. Pachetul mai vizează și peste 100 de nave din așa-numita „flota fantomă” rusă de petroliere vechi și impune restricții de călătorie diplomaților ruși suspectați de spionaj.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a salutat sancțiunile anunțate de SUA împotriva marilor companii rusești de energie Lukoil și Rosneft.
„Suntem foarte fericiți de semnalele pe care le primim din America privind sancțiunile împotriva Rusiei”, a spus Kallas înainte de summit.
De asemenea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris sancțiunile americane ca fiind „un mesaj puternic și foarte necesar”, adăugând că speră ca acestea să funcționeze.
„Este un semnal clar că prelungirea războiului și răspândirea terorii au un cost”, a spus Zelenski.
Președintele ucrainean a mai spus că un armistițiu este încă posibil, dar că „este nevoie de mai multă presiune aplicată Rusiei pentru ca acesta să se întâmple”, și a exclus concesiile teritoriale față de Moscova, care a invadat Ucraina în februarie 2022.
Utilizarea activelor înghețate rusești
Liderii UE au convenit politic joi să acopere nevoile financiare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că „astăzi vom lua decizia politică pentru a asigura nevoile financiare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027”.
„Tehnicalitățile soluțiilor, continuăm să lucrăm la ele cu Comisia Europeană, dar cel mai important este decizia politică”, a spus Costa, care a subliniat că împrumutul va permite Ucrainei „să continue lupta pentru o pace justă și durabilă”.
„Rusia trebuie să înțeleagă că trebuie să oprească uciderea civililor în Ucraina. Vom sprijini Ucraina atât timp cât este necesar și orice ar fi nevoie”, a mai spus președintele Consiliului European.
Planul implică utilizarea activelor înghețate rusești, majoritatea deținute la Euroclear în Belgia, pentru a emite un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru apărarea și reconstrucția Ucrainei. Ucraina va rambursa banii doar dacă Rusia acceptă să plătească reparații.
Premierul belgian Bart De Wever a pus însă trei condiții pentru a aproba această măsură: dacă banii trebuie returnați, atunci toți membrii UE vor contribui, obligația ca toate țările care dețin active rusești să participe la același ritm și o bază legală solidă.
De Wever a avertizat că „nu văd încă baza legală pentru o astfel de decizie.
Dacă cererile nu sunt îndeplinite, premierul a spus că va face „tot ce stă în puterea mea la nivel european, și la nivel național, politic și legal pentru a opri această decizie”.
În același timp, premierul suedez Ulf Kristersson a indicat „un sprijin larg” în UE pentru utilizarea activelor:.
„Nu voi declara victoria până nu terminăm, dar văd un sprijin foarte larg pentru utilizarea activelor înghețate rusești”, a spus oficialul suedez.
Premierul danez Mette Frederiksen a susținut ideea folosirii activelor rusești pentru a garanta un împrumut pentru Ucraina.
„Rusia a distrus mari părți ale țării. Prin urmare, cred că este complet natural ca Rusia să plătească pentru armele de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra”, a spus premierul danez.
De cealaltă parte, premierul olandez Dick Schoof a insistat că riscul folosirii activelor rusești înghețate trebuie asumat de toate statele membre ale UE, nu doar de Belgia.
„Trebuie să purtăm un risc comun, nu doar Belgia singură. (...) Sunt implicați o mulțime de bani. Cheia de distribuție trebuie încă convenită. Și chiar dacă ajungem la un acord, [banii] nu vor fi eliberați toți odată”, a mai spus Schoof.
Prezent la Consiliul European președintele Nicuşor Dan a declarat că agenda include și discuții privind începerea procesului de aderare al Republicii Moldova la UE.
„Se va discuta despre Moldova și procesul de aderare la UE, cuplarea cu Ucraina, despre cum putem folosi acești ani pentru accederea Moldovei la Uniunea Europeană. Este vorba despre începerea procesului formal de aderare al Moldovei la UE. Cum se va face asta tehnic, o să vedem”, a spus Dan.
Legat de folosirea activele rusești înghețate, Nicușor Dan a spus că o decizie finală ar putea fi luată în decembrie.
De asemenea, liderii europeni urmează să discute despre proiectul „zidului de drone” și al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Nicușor Dan a spus că „trebuie să ne echipăm pentru a descuraja Rusia. Fiecare pachet de sancțiuni a afectat economic Rusia. Probabil că se va adopta pachetul 19. Acesta este un lucru bun.
Rusia amenință cu un răspuns „dureros” dacă UE își folosește activele înghețate
Rusia a transmis joi că va oferi „un răspuns dureros” la orice mișcare a Uniunii Europene de a-și confisca activele înghețate, transmite Reuters.
„Orice acțiune cu active rusești fără consimțământul Rusiei este nulă și neavenită din punctul de vedere al dreptului internațional și al contractelor. Nu există nicio modalitate legală de a lua fondurile altcuiva fără a afecta buzunarele și prestigiul celor care le expropriază”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
„Orice inițiativă de confiscare de la Bruxelles va duce inevitabil la un răspuns dureros. Vom acționa în deplină conformitate cu principiul reciprocității în relațiile internaționale, pe baza propriilor noastre interese și a necesității de a compensa prejudiciile cauzate Rusiei”, a adăugat Zaharova.
Ea a mai spus că această intenție a UE arată că Europa „nu mai este un refugiu sigur pentru activele financiare".
„Vă îndemnăm să vă gândiți de două ori înainte de a lua măsuri nesăbuite”, a mai spus purtătoarea de cuvânt.
Articol redactat cu informații oferite de AFP, Reuters, dpa.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
