Decizia actuală interzice temporar orice intervenție asupra pădurii din Parcul Național Călimani, până la soluționarea definitivă a procesului de fond în care se contestă legalitatea actului guvernamental.
„Hotărârea guvernului nu avea la bază niciun acord de mediu apt să producă efecte juridice [...] fiind suspendat în mod definitiv de Curtea de Apel Cluj. Salutăm hotărârea Curții”, a declarat Roxana Mândruțiu, avocata Declic.
Decizia vine pe fondul acuzațiilor aduse de activiști care susțin că, potrivit imaginilor din satelit și datelor din aplicația „Inspectorul Pădurii”, defrișările ar fi continuat chiar și după suspendarea acordului de mediu din iunie.
„Comunitatea Declic cere ministrei mediului, Diana Buzoianu, să trimită corpul de control la Răstolița pentru a constata șirul halucinant de ilegalități și abuzuri care au continuat în zonă și după suspendarea acordului de mediu. Pădurea a fost tăiată ilegal, cineva va trebui să răspundă pentru asta”, a afirmat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor Declic.
Instanța a motivat suspendarea defrișărilor prin faptul că proiectul are un impact ecologic major, afectând multiple arii naturale protejate – inclusiv Parcul Național Călimani, Călimani-Giurgiu, Defileul Mureșului Superior – și că există „o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate” a hotărârii de guvern.
Decizia Curții de Apel Cluj din 23 iulie vine după ce, în iunie 2025, aceeași instanță suspendase acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor de defrișare.
„Este a doua decizie judecătorească care demonstrează clar că procedurile legale nu au fost respectate, în ciuda declarațiilor repetate din ultimii ani ale politicienilor, precum fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, și Mircea Fechet, fostul ministru al Mediului. Aceștia au susținut public că proiectul Răstolița respectă legea și contribuie la tranziția verde”, a transmis Viviana Stoica, coordonator de campanie pentru hidroenergie în cadrul Bankwatch România.
Hidrocentrala Răstolița este un proiect început în 1989 și derulat de compania Hidroelectrica, având o valoare estimată de 200 de milioane de euro.
Proiectul a fost relansat în 2024 cu susținere politică din mai multe partide. În toamna aceluiași an, Sebastian Burduja, pe atunci ministru al Energiei, acuza ONG-urile de „sabotaj sistematic” împotriva hidrocentralelor. Atitudinea a fost susținută și de fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet.
Proiectul ar urma să aibă o capacitate de 35,2 MW și să producă anual circa 117 GWh de energie.
Potrivit activiștilor de mediu, aceasta înseamnă doar 0,081% din producția națională, o contribuție considerată nesemnificativă comparativ cu daunele ecologice provocate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
