În prima jumătate a lunii mai, Romsilva a început defrișarea celor peste 30 de hectare de pădure necesare amenajării lacului de acumulare pentru hidrocentrala pe care compania de stat Hidroelectirca vrea să o finalizeze la Răstolița.
Pe lângă râul Răstolița, altele trei vor fi captate: Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare și Vișa.
Amenajarea hidroenergetică de la poalele munților Călimani – cu baraj, lac de acumulare, captări de râuri și instalații – ar urma să contribuie la sistemul energetic național cu o putere instalată de 35,2 Megawați oră (MGh).
Reprezintă a 570-a parte din puterea de energie electrică instalată în România (circa 20 de Gigawați-oră) respectiv a 180-a parte din capacitatea instalată de Hidroelectrica în aproape 190 de hidrocentrale din țară (6,4 GWh).
Stadiul lucrărilor, aprobate încă din ultimul an al comunismului – autorizate în 1990 și efectuate în special după 2000 – este la aproximativ 90%. În ultimii zece ani, lucrările au fost practic suspendate.
Defrișările au fost stabilite într-un acord de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Mureș în octombrie 2024 și aprobate prin Hotărâre de Guvern în aprilie 2025.
Două ONG-uri, Declic și Bankwatch, au cerut în instanță suspendarea acordului de mediu din 2024, considerându-l ilegal.
Tribunalul Cluj a dat câștig de cauză, în februarie, Hidroelectrica și APM Mureș. Decizia a fost atacată, cu recurs, la Curtea de Apel Cluj, iar dosarul a fost programat pe rol chiar miercuri, 28 mai.
Instanța a amânat pentru data de 4 iunie 2025 pronunțarea unei sentințe.
În paralel, Ministerul Energiei condus de Sebastian Burduja a inițiat un proiect de lege prin care hidrocentrala de la Răstolița și alte șapte proiecte similare și declarate de interes public major printr-o Ordonanță de Urgență din 2022, să poate fi declarate și de securitate națională.
Asta ar permite depășirea mult mai ușoară a blocajelor care apar în procedurile de autorizare, după cum se arată în Nota de fundamentare a proiectului, discutat de principiu și în Consiliul Suprem de Apărare al Țării.
Proiectul a fost trimis la avizare la mai multe ministere, însă demersurile ar urma să fie continuate de viitorul guvern, cel actual fiind unul interimar, spune pentru Europa Liberă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Între timp, organizații și activiști de mediu continuă să reclame, cu vehemență, continuarea acestor investiții, majoritatea aprobate în ultimii ani ai comunismului.
Spun că amenajarea hidroenergetică de la Răstolița va afecta foarte grav natura și speciile, în special lostrița (specie de pește protejată), mai ales că este situată în imediata vecinătate a trei situri Natura 2000, un parc natural – Defileul Mureșului Superior și un parc național – Călimani, toate cu regim de protecție.
Trei dintre ele vor fi afectate direct de investiție. Din parcul Călimani vor fi defrișate 0,6 hectare (6.000 de metri pătrați). Suprafașa arinișurilor (păduri aluvionare) care vor fi tăiate din situl Natura 2000 este de 600 mp.
„Ce se întâmplă acum la Răstolița e o crimă împotriva biodiversității excepționale de care se bucură zona”, spune pentru Europa Liberă Antoniu Bumb, reprezentant al organizației Declic.
Activiștii atrag atenția și asupra unui aspect tehnic, de care autoritățile de mediu, respectiv Hidroelectrica, nu ar fi ținut cont: acordul de mediu obținut în 2024 s-ar fi referit doar la defrișările necesare proiectului și nu la investiția în sine.
Astfel, ar fi fost necesară, în opinia lor, reevaluarea de la zero și reautorizarea investiției. Autoritățile contrazic însă remarcile activiștilor.
Devin proiectele de interes major unele de securitate naționale
În Ordonanța de Urgență 175 din decembrie 2022, Guvernul a publicat o listă cu 11 investiții de interes major - din care opt amenajări hidroenergetice - care utilizează energie regenerabilă, pe baza unei decizii prealabile a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, luate în contextul crizei energetice, începute încă de la final de 2021.
Potrivit unui proiect de lege inițiat de Ministerul Energiei în aprilie 2025 - înainte ca premierul Marcel Ciolacu să demisioneze și Guvernul să devină unul interimar - aceste investiții ar urma să poată fi declarate ca fiind de securitate națională, în domeniul hidroenergetic.
Adoptarea Legii ar permite accelerarea acestor proiecte, întrucât propune „instituirea unui regim juridic special aplicabil proiectelor hidroenergetice de importanță strategică”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.
Documentul face o referire chiar la hidrocentrala de la Răstolița. „De exemplu, pentru o hidrocentrală precum Răstolița (aflată într-o arie protejată și oprită din cauza avizelor de mediu), declararea sa ca proiect de securitate națională va reactiva lucrările sub incidența prezentei legi: terenurile necesare vor fi scoase din fond forestier de drept, avizele vor fi re-emise rapid pe baza interesului public major, iar construcția va putea continua fără alte obstacole, respectând noile condiții impuse”
Proiectul de lege a ajuns și pe masa CSAT, la finalul lunii aprilie, însă a fost discutat doar de principiu, fiind înaintat mai întâi altor Ministere, pentru avizare, a transmis CSAT Europei Libere.
„Consultarea publică s-a încheiat în 5 mai. Guvernul interimar nu poate iniția proiecte de lege, politici publice noi. L-am trimis la avizare, interministerială, colectăm puncte de vedere, dar până la formarea unui nou Guvern, nu avem ce face mai mult”, spune pentru Europa Liberă ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Cele opt proiecte de hidrocentrale care ar putea deveni strategice, de securitate națională, declarate deja de interes major:
- Livezeni-Bumbești, pe râul Ji
- Cornetu-Avrig, pe râul Olt
- Pașcani, pe râul Siret
- Răstolița (râul Răstolița)
- Surduc-Siriu (râul Bâsca)
- râul Siret, pe sectorul Cosmești-Movileni
- râul Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunăre; centrala hidroelectrică Islaz
- Cerna - Belareca (râurile Cerna și Belareca)
Celor opt proiecte li se adaugă și altele trei: complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a; valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj; dezvoltarea centralei termoelectrice (CTE) Iernut, prin construcția unei termocentrale noi.
Un proiect, două acorduri de mediu: unul din 1990, unul din 2024
Investiția în amenajarea hidroenergetică din județul Mureș are la bază un acord de mediu și o autorizație de construire emise în 1990, așa cum Hidroelectrica a precizat în diverse documente publice.
De atunci, parametri proiectului au fost modificați succesiv, inclusiv față de forma aprobată în comunism, dar și în procesul de obținere a nou acord de mediu pentru defrișările necesare finalizării, reînceput în urmă cu mai mulți ani și finalizat în 2024, de APM Mureș.
Și aceste modificări reies din diverse documente transmise de companie autorităților statului.
„Întrucât au modificat proiectul, n-are cum să mai fie valabil acordul din 1990”, spune Călin Dejeu, biolog de formație, activist de mediu.
Mai exact, Hidroelectrica a acceptat reducerea cotei până la care va fi umplut lacul de acumulare (720 de metri deasupra mării, față de 760, cât propunea inițial) și a renunțat la captarea a trei râuri, pentru a reduce impactul de mediu.
De precizat că în varianta de umplere a lacului de acumulare la cota 760 de metri deasupra mării ar fi fost necesară defrișarea a peste 100 de hectare de pădure.
În urma modificărilor, forma actuală a proiectului nu mai este cea din momentul în care amenajarea hidroenergetică a fost declarată de interes public major, prin Ordonanța de Urgență 175 din 2022, susțin activiștii.
Mai mult, acordul de mediu pentru defrișări a fost „extins” de la scopul său, care s-ar fi limitat la defrișările de pădure și la impactul pe care îl aveau doar acestea și nu întreg proiectul asupra mediului, adaugă ei.
„Din punctul nostru de vedere, acordul de mediu din 2024 este folosit ca autorizație de construire (pentru întreg proiectul, n.r.)”, spune Roxana Mândruțiu, avocata care reprezintă asociația Declic în procesul în care cere suspendarea acordului de mediu.
Or, autorizația de construire, emisă acum 35 de ani, la fel ca acordul de mediu, nu mai au cum să fie valabile în contextul actual, spune ea.
Aduce ca argument și o adresă a Consiliului Județean Mureș, din 2023, în care instituția atrăgea atenția Hidroelectrica că a solicitat un certificat de urbanism pentru defrișări, însă în memoriul de prezentare menționa lucrări legate de proiect, care excedeau scopul documentului de urbanism.
În răspunsurile la sesizarea Consiliului Județean, Hidroelectrica a încercat să demonstreze că nu este cazul și a subliniat că investiția are la bază un acord de mediu și o autorizație de construire emise în 1990.
A făcut trimitere inclusiv la două sentințe ale Tribunalului București și una a Judecătoriei Reghin, care ar fi confirmat valabilitatea autorizației de construire.
Roxana Mândruțiu spune că sentințele invocate se referă doar la respingerea unor cereri de anulare a autorizației de construire, ceea ce nu înseamnă că autorizația din 1990 nu este caducă, adică depășită.
„Autorizația de construire din '90 are înscrisă un termen de execuție de 72 de luni, adică șase luni. Există și o anexă, din 1997, deci ulterior expirării termenului de execuție, care menționează că se prelungește pe o perioadă nedeterminată, ceea ce nu se poate”, spune ea.
Potrivit unor modificări aduse Legii Construcțiilor, în 2022, autorizațiile de construire se pot prelungi, față de termenele prevăzute inițial, cu maxim 24 de luni, după ce anterior termenul era de 12 luni.
Agenția Națională de Mediu: a fost aleasă varianta cu impact redus asupra mediului
În privința documentației de la baza acordului de mediu din 2024, avocata Roxana Mândruțiu spune că aceasta a evaluat, din punct de vedere tehnic, în special impactul defrișărilor, și nu cel al restului de lucrări de executat.
„Evaluarea efectivă, în detaliu, a acestor lucrări care mai sunt de executat nu s-a realizat”, susține ea.
De precizat că Raportul de impact asupra mediului (RIM) are peste 400 de pagini, în care sunt analizate totuși (și) aspecte care țin de impactul întregului proiect asupra aerului, apei, solului și speciilor.
Procedura de încadrare specifică obținerii acordului de mediu a fost condusă de APM Mureș, devenită între timp direcție a unei nou înființate instituții, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
De altfel, termenul procesului de la Curtea de Apel Cluj a fost decalat pentru 28 mai tocmai pentru a permite și includerea noii instituții în proces.
Într-un răspuns transmis Europei Libere, președinta ANMAP, Raluca Dumitrescu, a precizat că evaluarea de mediu a inclus mai multe studii – de evaluare adecvată (EA), de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă (SEICA) și Raportul de impact asupra mediului (RIM), realizate de experți atestați.
Studiile au analizat „impactul cumulat” al proiectului asupra mediului – și nu doar al defrișărilor – „respectiv impactul lucrărilor deja executate, al lucrărilor rest de executat necesare pentru punerea în funcţiune a obiectivului, inclusiv lucrările de defrişare, precum și impactul generat de punerea în funcțiune a amenajării hidroenergetice”, a menționat aceasta.
„Fără o evaluare a impactului proiectului, în ansamblul său, nu s-ar fi putut alege cea mai bună alternativă de implementare a proiectului astfel încât să poată fi asigurat un impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu”, a adăugat Raluca Dumitrescu.
Așa s-a și ajuns la alegerea variantei cu impact mai redus asupra mediului, respectiv scăderea cotei de retenție a apei de la 760 MDm la 720 MDm și renunțarea la trei captări secundare: Bradu, Ilva Mare și Bistra, mai spune.
Varianta aleasă „asigură menţinerea unui impact nesemnificativ asupra factorilor de mediu și asupra biodiversității, chiar dacă implementarea proiectului în această variantă conduce la pierderi semnificative de energie”, mai transmite ANMAP.
Preșdinta instituției a mai subliniat că terenul care face obiectul defrișărilor din prezent a fost defrișat și în urmă cu peste 30 de ani, iar vegetația actuală reprezintă preponderent „lăstăriş crescut din cioatele viabile rămase, ca rezultat al defrişării realizate în urmă cu peste 30 de ani.”
Președinta ANMAP a subliniat că „acordul de mediu emis cuprinde lucrările rest de executat şi defrişarea, aspecte ce au fost analizate din punct de vedere al impactului prin studiile elaborate de persoane atestate conform legislatiei în vigoare, iar parcurgerea unei noi proceduri de reglementare pentru obţinerea unui nou acord de mediu nu se justifică.”
Ministrul Mediului: a fost evaluat întreg proiectul!
Titlul documentului de mediu, „Scoaterea definitivă din fondul forestier și defrișare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița (A.H.E. Răstolița)” reprezintă în fapt actualizarea acordului din 1990, emis pentru întreg proiectul, spune și ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Studiile voluminoase realizate nu s-au rezumat nicidecum la impactul adus de umplerea cuvetei lacului – pentru care au fost necesare defrișările, adaugă ministrul.
„Poate sunt cazuri unde acordurile de mediu sunt mai vechi, dar nu este cazul la Răstolița. De aceea a și durat atât întreg procesul de evaluare, pentru că totul a fost reluat practic de la zero”, a explicat el.
Mircea Fechet a mai spus că colegii săi din instituțiile subordonate Ministerului au respectat legislația în vigoare, inclusiv directivele europene.
Europa Liberă a adresat mai multe întrebări și companiei Hidroelectrica. Vom publica răspunsurile când le vom primi.
Un oficial al companiei, care a cerut să nu fie citat, consideră noul acord de mediu drept unul pentru întregul proiect, care actualizează vechiul acord din 1990.
Soluțiile de „compromis”, precum reducerea cotei apei din lacul de acumulare renunțarea la captarea a trei râuri au venit tocmai pentru a reduce impactul negativ asupra mediului, a spus acesta.
Amintim, miniștrii Mediului și Energiei au menționat, în mai multe rânduri, că până la finalul anului hidrocentrala Răstolița ar putea deveni funcțională.
Proiectul Răstolița, scurt istoric
Lucrările de la amenajarea hidroenergetică Răstolița - hidrocentrală, baraj și lac de acumulare - au început după emiterea, în 1989, ultimul an al regimului comunist, a unui Decret. Acesta a fost urmat de un acord de mediu și autorizație de construire, emise la finalul anului 1990. Informația este menționată în Raportul de Impact asupra Mediului (RIM) realizat de o firmă contractată de Hidroelectrica.
Proiectul a fost gândit în jurul unor afluenți de dreapta ai râului Mureș, pe sectorul Ilva Mare - Răstolița-Bistra, pe teritoriul a trei comune din județul Mureș: Răstolița, Lunca Bradului și Vătava.
Lacul de acumulare este prevăzut pe valea râului Răstoliţa, la aproximativ 4,5 km în amonte de localitatea cu același nume, hidrocentrala fiind amplasată pe malul râului Mureș, în dreptul localităţii Borzia.
În anii 1990, proiectul a înaintat greoi, iar în 1996 au fost făcute actualizarea lui și o „optimizare” a debitului instalat, de la 25 metri cubi/secundă (mc/s), la 17 mc/s, la pachet cu o modificare a traseului aducțiunilor secundare și un acord de mediu mai restrictiv, conform RIM.
În 1997, investiția a intrat în portofoliul Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului, dar „nici în această perioadă nu au putut fi asigurate resursele financiare pentru o desfășurare normală și eficientă a lucrărilor.”
Investiția a fost preluată în 2002, de Hidroelectrica, care a făcut mai multe lucrări, ajunse la aproximativ 90% din proiect raportat la nivelul minim energetic - cu baraj la cota 720 mdM. În ultimii zece ani lucrările au fost puse în stand-by, conform relatărilor din presă de-a lungul vremii.
Hidroelectrica a depus solicitări pentru a putea face defrișările necesare finalizării proiectului încă din anii 2017 și 2019, dar abia în 2022 a revenit cu documentele necesare pentru evaluarea inițială, după cum ne-a precizat în octombrie 2024 directoarea APM Mureș, Cristina Pui.
De altfel, în 2022 proiectul a fost inclus în rândul proiectelor hidroenergetice de interes major cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului 175.
De la preluarea mandatelor, atât ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cât și cel al Mediului, Mircea Fechet, au promovat intens proiectele respective, în ciuda opoziției ferme a ONG-urilor de mediu, care subliniază că sunt de sorginte comunistă și în dezacord cu practicile și prevederile actuale de mediu la nivel european.
În cazul Răstolița, după mai multe runde ale Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) a APM Mureș, solicitări de clarificări beneficiarului și memorii, pe fondul criticilor din partea activiștilor, instituția a emis în 28 octombrie acordul de mediu necesar defrișărilor pentru realizarea proiectului, în variantă minimă energetică, la cota de umplere a lacului de 720 mdM.
Lacuyl va avea o lungime de 5,6 km, pe valea principală, a râului Răstolița, cât și a celor trei afluenți principali, Tihu, Mijlocu și Secu.
Față de varianta inițială a proiectului, varianta aprobată prin acordul de mediu stabilește renunțarea la captările de pe ramura estică (Ilva Mare și Bradul) dar și a râului Bistra, de pe ramura de vest.
Pe 3 aprilie, Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern pentru realizarea defrișărilor, necesare în special pentru umplerea lacului de acumulare la cota menționată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
