După ani de bombardamente cu drone și rachete rusești, mormanele de moloz cresc și devin o problemă tot mai gravă în Ucraina.

„Nu poți să le depozitezi la groapa de gunoi, nu poți să le ignori, nici măcar nu le poți folosi pentru a umple gropi, pentru că nu sunt atât de multe gropi care trebuie umplute”, a declarat Leon Black pentru RFE/RL.

Expertul în materiale de infrastructură de la Universitatea din Leeds este unul dintre liderii S3RoU (reconstrucția sigură, durabilă și rapidă a Ucrainei), o inițiativă condusă de ingineri britanici, ucraineni și olandezi, care transformă molozul războiului în materii prime pentru construcții.

„Înainte de invazia Rusiei, nu se punea un accent deosebit pe reciclare”, a spus Black, referindu-se la zăcămintele abundente de piatră și minerale din Ucraina utilizate în producția de beton.

„Conflictul a scos în evidență faptul că există pur și simplu prea mult moloz pentru a fi dus la depozite de deșeuri sau utilizat în produse de calitate inferioară.”

Proiectul S3RoU utilizează o tehnologie incipientă pentru a zdrobi, „separa balistic” și încălzi molozul de beton, transformându-l în componentele sale: pietriș, nisip și pastă de ciment uscată.

Procesul mecanic – unul asurzitor – este comparabil cu dezmembrarea unui tort în făină, zahăr și ouă, din care se poate face un alt desert.

Fondatorii proiectului susțin că agregatul rezultat va fi cu 30% mai ieftin decât amestecul de ciment „la prima mână”. Black afirmă că materialul reciclat este adecvat pentru majoritatea proiectelor în construcții.

Distrugerea molozului emite doar o mică parte din dioxidul de carbon care rezultă din producția primară de ciment, care este responsabilă pentru un procent uimitor de 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră produse de oameni la nivel mondial.

Obiectivul final al proiectului S3RoU este o flotă de stații „complet mobile, montate pe camioane, pentru separarea betonului”, care pot fi transportate de la un șantier la altul în toată Ucraina pentru a măcina molozul și a-l transforma în ciment ambalat în saci.

O astfel de instalație de procesare a ajuns în Ucraina în această vară pentru probă și este acum în curs de testare în apropierea capitalei Kiev. În prezent, se planifică produse demonstrative, inclusiv pavele din beton fabricate din moloz procesat și imprimate cu coduri QR pentru a promova proiectul de reciclare.

Dacă reciclarea molozului la scară largă va deveni o realitate în Ucraina, unul dintre principalele pericole va fi azbestul distrus de bombe. Mineralul cancerigen a fost interzis în construcții în UE din 2005, dar a fost interzis în Ucraina abia în 2022 și este des întâlnit în toată țara.

Black spune că se dezvolta un detector portabil de azbest care părea promițător, dar compania din spatele acestuia a anulat în cele din urmă produsul.

„Așa că ne-am întors la planșeta de proiectare, la punctul de plecare în ceea ce privește modul în care abordăm această problemă”, spune el.

Oleksii Hunyak este unul dintre academicienii ucraineni care lucrează la proiectul finanțat de Marea Britanie. Propria sa casă din Liov a fost aproape distrusă când o rachetă rusă a lovit cartierul său, spărgându-i ferestrele.

El spune că proiectul de reciclare „va contribui direct la recuperarea rapidă și sigură a Ucrainei, ajutându-ne să transformăm resturile demolării într-o resursă pentru reconstrucția rezilientă”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.