Actualizare 16:30 - Ședința CSAT s-a încheiat după aproximativ patru ore
Comunicatul integral al Administrației Prezidențiale:
„Prima temă dezbătută în ședința de astăzi s-a referit la impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili.
CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală.
În acest sens, membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român.
De asemenea, premisa esențială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați.
În acest sens, Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât și activitatea de facilitare.
În ședința de astăzi, membrii Consiliului au analizat şi aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2026.
Un alt subiect discutat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a vizat evoluțiile privind războiul ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, fiind analizate situația de pe front și stadiul negocierilor, din perspectiva implicațiilor pentru România.
În calitate de stat vecin, precum și ca Aliat NATO și membru al Uniunii Europene, România este interesată direct de securitatea Ucrainei, care are un impact major atât asupra securității regionale, cât și a întregii Europe. Țara noastră susține eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea acestui conflict armat și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat. Alături de celelalte state membre UE și NATO, România va continua să sprijine Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale.
Este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre.
Așadar, dată fiind importanța unui viitor aranjament de pace în Ucraina, în cadrul reuniunii Consiliului s-a discutat și contribuția României la discuțiile privind obținerea unei păci juste, cuprinzătoare şi durabile. În acest sens, membrii CSAT au menționat că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență.
În continuarea ședinței a fost discutat și aprobat Raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică. Anul trecut, nivelul general al ameninţării cibernetice în țara noastră a fost unul ridicat. În contextul unui peisaj digital volatil şi imprevizibil, au fost evaluate activitatea Directoratului şi modul de adaptare la fluctuaţiile şi provocările din surse multiple. Totodată, au fost prezentate date concrete privind nivelul actual al ameninţărilor cibernetice cu trimitere la incidente, vulnerabilităţi critice şi riscuri de securitate cibernetică, stadiul de îndeplinire a obiectivelor Directoratului, precum și riscurile şi ameninţările cibernetice care au reprezentat priorităţi ale DNSC în 2024.
În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost dezbătută și situația gravă de la Salina Praid, o componentă importantă a infrastructurii economice și strategice a României. Au fost analizate informările Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor despre incidentele recente și despre posibilele vulnerabilități în ceea ce privește siguranța cetățenilor, funcționarea instalațiilor și respectarea normelor privind mediul înconjurător și de exploatare.
Salina Praid nu este doar un obiectiv economic, ci și unul cu impact social și turistic semnificativ. Menținerea funcționării sale în condiții de siguranță este esențială pentru protejarea angajaților, a comunității locale și a resurselor naturale. În acest context, membrii CSAT au evaluat și două scenarii pentru viitorul Salinei Praid, unul de recondiționare a minei vechi și altul de înființare a unei noi mine pentru vizitatori și a unei noi mine de producție.
De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.”
Știrea inițială:
„Preşedintele României, Nicuşor Dan, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va avea loc luni, 30 iunie 2025, ora 12:00, la Palatul Cotroceni”, a anunţat recent Administraţia Prezidenţială.
Este prima ședință a CSAT din mandatul noului președinte al României, Nicușor Dan.
Conform instituției prezidențiale, ședința CSAT are următoarea ordine de zi:
- Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România;
- Forțele și mijloacele armate ale României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2026;
- Informare privind fenomenul evaziunii fiscale, ca amenințare și risc la adresa securității naționale;
- Informare privind situația creată ca urmare a inundării Salinei Praid. Implicații pentru comunitate și mediul înconjurător;
- Activitatea desfăşurată de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică în anul 2024 şi principalele obiective pentru anul 2025.
„În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, a mai transmis Administrația Prezidențială, notează News.ro.
„Criminalizarea” evaziunii fiscale, prioritate în programul de guvernare
Pe lângă temele specifice securității naționale, pe ordinea de zi a CSAT este inclusă și tema evaziunii fiscale, privită ca „amenințare și risc la adresa securității naționale.”
Este vorba de o informare (prezentată șefului statului), mai notează News.ro.
De precizat că potrivit Programului de guvernare 2025-2028 al noului Exexeutiv, care și-a început de facto activitatea în 23 iunie, „combaterea evaziunii fiscale va deveni o prioritate.”
„Vom criminaliza evaziunea fiscală și cea în formă organizată, vom revizui legislația privind insolvența și vom interveni ferm în sectoarele cu evaziune structurală – de la importurile de produse agroalimentare și petrol, la cele privind importurile în relația cu Asia prin Vămi și Portul Constanța”, se menționează în document.
Evaziunea fiscală din domeniul serviciilor este un alt sector spre care politicile guvernamentale ar urma să se întrepte.
Criminalizarea evaziunii fiscale ar urma să se concretizeze în înăsprirea legislației în domeniu, inclusiv în ceea ce privește executarea silită, conform guvernanților.
Aceștia vorbesc și de un parteneriat cu cetățenii pentru diminuarea fenomenului. Mai exact, ar urma să fie introduse instrumente tehnologice care să le permită cetățenilor să raporteze cazuri de evaziune prin intermediul unor produse contrafăcute, în timp ce autoritățile să poată urmări întreg traseul unui produs, de la fabricant la consumator.
Ministrul Economiei și ministra Mediului: șanse mici ca lucrările să fie finalizate la termenul anunțat
Subiectul salinei Praid se regăsește de asemenea, tot sub formă de informare, pe agenda CSAT în condițiile inundării complete a subteranului salinei la finalul lunii mai 2025 și al creșterii accentuate a salinității râului Târnava Mică, ceea ce a dus la sistarea alimentării cu apă în mai multte localități din județul Mureș, în aval de Praid.
Noii miniștri ai Mediului și Economiei au transmis duminică, 29 iunie, după o vizită pe șantierul de la Salina Praid, că lucrările de deviere a pârâului Corund (cu ajutorul unor tuburi de mari dimensiuni) nu vor fi cel mai probabil gata la termenul anunțat inițial de constructor, 1 iulie.
„Nu se vor termina nici lucrările urgente până la termenul asumat de 1 iulie. Și nu doar din cauze imprevizibile”, a scris noul ministru al Mediului, Radu Miruță, pe contul său de Facebook.
El a adăugat că situația care i-a fost prezentată anterior „a fost cosmetizată” și a oferit detalii tehnice cu privire la lucrările care mai sunt de făcut.
Amintim, în urma inundării salinei Praid și a formării unor cratere de mari dimensiuni în acoperișul vechilor mine, experții români și internaționali au propuse mai multe soluții pe termen, scurt, mediu și lung.
Pe termen scurt, experții au agreat realizarea unei devieri a pârâului Corund cu ajutorul unor „tuburi corugate” (conduce de mari dimensiuni) amplasate pe un versant din apropiere.
Constructorul contractat de urgență de administratorul Saline, Salrom, a transmis că va realiza lucrările până la 1 iulie.
Miniștrii Radu Miruță și Diana Buzoianu spun însă că lucrările nu sunt încă gata și nu va fi atins termenul de 1 iulie.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a spus că zona șantierului de lângă salină „care ar fi trebuit să fie un furnicar pentru a se termina la timp lucrările, pare aproape părăsită.”
„Mai presus de orice, ne interesează să găsim soluții pentru oamenii din zonă să aibă acces la apă potabilă urgent și să se valorifice resursele de la salină cât mai rapid”, a mai scris ministra, pe pagina sa de facebook.
Diana Buzoianu a precizat că s-a deplasat la Praid tocmai ca să vadă pe teren „ce vom discuta luni în CSAT”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
