Linkuri accesibilitate

Scandal pe linie la Praid: vicepremierul cere demisii la Salrom și Apele Române, după modificările făcute la primele soluții date de experți


Imagine de la lucrările la unul din cele două praguri de barare a apei care se scurge din pârâul Corund și ajunge în Târnava Mică.
Imagine de la lucrările la unul din cele două praguri de barare a apei care se scurge din pârâul Corund și ajunge în Târnava Mică.

Salinitatea râului Târnava Mică a crescut alarmant miercuri, pe 11 iunie, lăsând începând de joi aproximativ 40.000 de oameni fără apă potabilă și menajeră. Problema a fost cauzată și de demolarea, cel puțin parțială, de către constructorul contractat de administratorul salinei, Salrom, a unuia din cele două praguri de barare a apei care se scurge din salină în pârâul Corund. Acesta se varsă, la rândul lui, în Târnava Mică.

Soluția instalării pragurilor a fost recomandată de experții internaționali și a fost pusă în aplicare pe 7 și 8 iunie, cu implicarea Apelor Române, care nu ar fi fost informate de dezafectarea barajelor, făcută de constructor, spun surse Europa Liberă.

În acest context, vicepremierul Tanczos Barna a cerut în ședința guvernului de joi, 12 iunie, demiterea atât a directorului Salorm, Dan Dobrea, cât și a celui al Apelor Române, Sorin Lucaci, pentru lipsa de colaborare pentru reducerea și soluționarea problemelor cauzate de inundarea Salinei Praid.

În timp ce autorități centrale și locale, experți internaționali și instituțiile implicate în intervenții de urgență au fost mobilizate la maximum pentru protejarea localnicilor, „cele două companii se ceartă între ele, ignoră deciziile experților, lasă zeci de mii de oameni fără apă și agravează și mai mult daunele provocate mediului”, a scris vicepremierul Tanczos Barna joi, 12 iunie, pe Facebook.

Salinitate crescută, oameni fără apă potabilă, menajeră și pentru animale

Comitetul pentru Situații de Urgență Mureș s-a întrunit miercuri și a transmis că salinitatea râului Târnava Mică, în care se varsă pârâul Corund, a crescut considerabil, problema fiind„generată de infiltrațiile masive din zona Salinei Praid.”

Autoritățile au avertizat că locuitorii deserviți de uzinele de apă din Târnăveni și Fântânele ar putea rămâne fără apă potabilă (lucru care s-a mai întâmplat și la începutul lunii iunie), apa nefiind recomandată nici pentru animale sau udatul recoltelor.

Instalarea pragurilor de liniștire pe pârâul Corund.
Instalarea pragurilor de liniștire pe pârâul Corund.

Oamenii au fost îndemnați să facă stocuri de apă și continuă distribuția de apă îmbuteliată din rezerva de stat și din partea unor companii private. De asemenea, au fost reluate și transporturile cu cisterne pentru apa necesară animalelor.

ISU Mureș a anunțat joi, 12 iunie, că în municipiul Târnăveni și în alte două comune, Băgaciu și Gănești, livrarea apei a fost sistată, potrivit ȘtirileProTv.

Instituția a îndemnat locuitorii acestor localități să facă stocuri de apă menajeră, ISU și operatorul rețelei urmând să distribuie apă potabilă și menajeră. De asemenea, ISU a avertizat oamenii să nu consume pești morți pe care îi găsesc în ape curgătoare.

Primarul din Târnăveni, Sorin Megheșan, a spus că apa este distribuită în 38 de puncte din municipiu, fiind etichetată fie cu mențiunea apă potabilă, fie apă menajeră.

Tot joi, ministrul Mediului, Mircea Fechet, și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, au precizat că aproximativ 40.000 de oameni nu au nici apă potabilă, nici apă menajeră.

„Avem creșteri în concentrațiile de cloruri mari (...) în apropierea minei, 30 de grame de sare la fiecare litru, discutăm despre creșteri în Târnava Mică și tot acest fenomen se va propaga, diminuându-se pe măsura trecerii timpului, dar se va propaga în aval până la ultimul punct de măsurare pe teritoriul României, pe cursul de apă Mureș, la Nădlac (județul Arad)”, a spus ministrul Fechet joi, 13 iunie, la prânz.

Pentru reducerea efectelor creșterii concentrației de cloruri au fost deversate cantități mari de apă dulce din lacurile de acumulare Bezid și Zetea, soluția fiind însă una temporară din cauza volumelor mari deja evacuate, cel puțin din lacul Bezid, a mai spus Mircea Fechet.

Unul dintre cele două praguri de barare pe pârâul Corund a apei scurse din Salina Praid.
Unul dintre cele două praguri de barare pe pârâul Corund a apei scurse din Salina Praid.

Au dezafectat o parte a barajului de liniștire propus de experții internaționali

Cauza sau cel puțin una dintre cauzele creșterii salinității Târnavei Mici ar fi fost distrugerea, cel puțin parțială, a „digurilor” propuse recent de experții internaționali sosiți săptămâna trecută la Praid. Aceștia căutau cele mai bune soluții de a ține sub control efectele indundării salinei și o rezolvare pe termen lung.

Experții au propus instalarea a două astfel de praguri, în aval și în amonte de zona cu cratere de deasupra minelor vechi ale Salinei Praid. Barajele au construite pe 7 și 8 iubie de Administrația Apele Române.

„La recomandarea experților internaționali și români, echipele noastre din cadrul Apele Române #Mureș, împreună cu colegii de la Apele Române #Olt, au intervenit prompt și eficient, realizând două praguri provizorii în albie pentru reducerea turbidității și limitarea fenomenelor de eroziune în aval”, au transmis Apele Române pe 8 iunie.

Concret, cele două praguri au rolul de a acționa ca un dop în fața saramurii care se scurge din salină, evitând amestecului apei extrem de sărate cu cea dulce a pârâului Corund și creșterea salinității în aval.

Miercuri seară, pe 11 iunie, consultantul în turism Răzvan Pascu, ambasador turistic al județului Harghita, a oferit o informație inedită: constructorul contractat de Salrom pentru lucrări de urgență ar fi distrus cele două praguri de liniștire propuse de experți și instalate de Apele Române.

Ulterior, președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond, a avut o declarație similară, miercuri seară, pentru Agerpres.

„Firma angajată de Salrom să repare (...) a dărâmat digurile construite zilele trecute de Apele Române, pe motiv ca nu își pot continua lucrarea”, a scris Pascu pe contul său de Facebook.

Contactat de Europa Liberă, specialistul în turism a mărturisit că a fost uimit și el de intervenția constructorului, câtă vreme soluția experților - una de avarie - și-a dovedit eficiența.

A menționat, la fel ca în postare, că informația este una pe care au obținut-o din surse proprii și a evitat să ofere detalii. Puțin mai târziu, tot miercuri, informația avea să fie confirmată și de președintele CJ Harghita, iar ulterior și de ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Președintele CJ Harghita a spus pentru Agerpres că firma ar fi demolat pragurile pentru a realiza un bypass de deviere a apei, iar rezultatul a fost creșterea salinității.

Barna - Botond a propus trei scenarii pentru situația de la Praid: demiterea directorilor Salrom și al Apelor Române, comisia interinisterială reprezentată la fața locului să fie împuternicită cu soluții clare sau declararea stării de urgență care să permită luarea unor măsuri în regim militar.

„Asta am văzut eu din prima zi: că nu avem responsabilități clare, sarcini clare (...) și nu putem face niciun pas înainte. (...) Nu se pot lua decizii urgente, clare, consecvente, cu responsabilitate clară, pentru că o parte din responsabilitate e la mai multe entități”, a spus el.

Barna-Botond a spus pentru Europa Liberă că nu dorește să intre în alte detalii, dar că își menține declarațiile făcute pentru agenția de presă.

Craterele formate deasupra minelor vechi din Salina Praid - pe aici apa a inundat întreaga salină.
Craterele formate deasupra minelor vechi din Salina Praid - pe aici apa a inundat întreaga salină.

Prefectul de Harghita: A fost dezafectat parțial un prag, e doar unul din factorii creșterii salinității

Prefectul de Harghita, Sandor Petres, a confirmat parțial cele relatate mai sus.

„Constructorul a desfăcut o parte a unuia din pragurile de liniștire, cel din amonte, pentru a putea să desfășoare lucrările pe care le face, avea nevoie de un nivel mai scăzut al apei”, spune pentru Europa Liberă Sandor Petres.

El susține că decizia a fost luată tot în spiritul intervențiilor necesare pentru controlul situației, dar admite că este unul factorii care au influențat salinitatea.

Nu însă principalul.

„A căzut o bucată de tavan din una din minele vechi și volumul de sare rezultat a fost foarte mare”, a spus el. Pe de altă parte, el afirmă că specialiștii bănuiesc și o zonă de comunicare subterană între saramura din salină și pârâul Corund, întrucât există o porțiune în care, deși nu se observă scurgeri, salinitatea este foarte ridicată.

„Ceea ce se vede la Praid azi (deasupra salinei, n.r.) nu mai seamănă nici cu acum câteva zile, nici măcar cu ieri”, adaugă prefectul.

O altă cauză ar fi și devierea pârâului Corund, de către constructor, printr-un bypass realizat de constructor, care nu este impermeabil. Devierea s-a făcut pentru realizarea drumului tehnologic de acces spre zona unde vor fi montate tuburi de mari dimensiuni pentru devierea cursului de apă. „Și de acolo în mod sigur se dislocă sare”, mai spune el.

Craterele de la Praid, fotografiate pe 5 iunie 2025.
Craterele de la Praid, fotografiate pe 5 iunie 2025.

Din informațiile Europei Libere reiese că constructorul ar fi intervenit la ambele praguri, fără știința Administrației Apele Române, care deține expertiza tehnică pentru astfel de lucrări.

Ipoteza intervenției la doar unul din pragurile de liniștire a fost avansată joi, după ședința de Guvern, și de ministrul Mediului, Mircea Fechet.

„Pare, din informațiile preliminare pe care le avem, că a existat o intervenție la unul dintre cele două praguri de fund instalate pe cursul de apă Corund, unul dintre cele două praguri, repet, a fost dezafectat. Asta a condus la o scădere a nivelului cursului de apă Corund, ceea ce a antrenat o scădere a nivelului apei din mină”, a spus Mircea Fechet.

„Impactul de mediu este unul semnificativ, motiv pentru care, repet, tot ce se întâmplă acolo trebuie bine, bine coordonat între toate instituțiile de la fața locului, tocmai pentru a se putea asigura trasabilitatea acelor decizii și pentru a putea stabili vinovații în cazul în care ceva grav se întâmplă.”

Fechet a precizat că, joi seară, Direcția de inspecție din Apele Române va prezenta o cronologie și o detaliere exactă a intervențiilor.

Referitor la cererea de demitere a șefilor Salrom (care aparține de Ministerul Economiei) și Apele Române făcută de vicepremierul Tanczos Barna, Fechet afirmă, pe de o parte, că Apele Române nu au făcut nicio intervenție la acele praguri de liniștire și, pe de altă parte, că concluziile trebuie trase după raportul Corpului de Control al premierului României.

„De îndată ce vom avea raportul Corpului de Control al primului ministru, cu siguranță vor cădea foarte multe capete. Că vor fi de la Salrom, că vor fi de la Apele Române, că vor fi de la Ministerul Mediului și... până la urmă așa e și firesc, dacă se dovedește că acțiunile sau inacțiunile au generat situația pe care o avem astăzi, sunt convins că multe capete vor cădea, nu doar unul sau două”, a transmis el.

Și ministrul Economiei, Bogdan Ivan, așteaptă concluziile Corpului de Control, inclusiv cu privire la intervențiile constructorului de miercuri.

„Tot Corpul de control evaluează și situația de ieri, pentru a clarifica foarte transparent cine de ce se face vinovat, iar în clipa în care avem acel raport în care scrie negru pe alb vinovații, se vor lua măsuri care vă garantez că, în cazul nostru, dar sunt convins că și în cazul Ministerului Mediului, nu vor fi ezitante, vor fi de îndată și vor fi foarte precise și clare”, afirmă Ivan la briefingul de după ședința de guvern de joi.

El a mai spus, cu privire la recomandările experților internaționali, că un raport al acestora, cu soluții pe termen scurt, mediu și lung va fi prezentat în perioada următoare.

O soluție vehiculată deja, pentru care Apele Române au obținut fonduri de realizare a unui studiu de fezabilitate, este de construire a unor acumulări în amonte, cu rol de reținere a surplusului de apă.

În primă fază, pârâul Corund va fi deviat cu ajutorul unor tuburi amplasate într-un versant.
În primă fază, pârâul Corund va fi deviat cu ajutorul unor tuburi amplasate într-un versant.

Prima soluție mai amplă pusă în practică în prezent este cea de deviere a părâului Corund cu ajutorul unor tuburi corugate amplasate într-un versant din zonă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG