Actualizare 30 iunie, ora 11.15. Ministrul Apelor, Pădurilor şi Mediului, Mircea Fechet, afirmă că la Praid acolo s-a întâmplat „o adevărată tragedie” şi că speră să se găsească soluţiile tehnice pentru a putea salva salina.
„Acolo salvăm nu doar salina, ci o întreagă comunitate, mii de oameni care depind aproape sută la sută de salină”, a declarat ministrul la Digi24, potrivit News.ro.
De cealaltă parte, prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, a declarat că debitul pârâului nu a scăzut aşa încât să permită intrarea în salină.
„Încă ar fi pericol să intervenim cu utilaje acolo, mâine (n. red. sâmbătă), la ora 11.00, avem o întâlnire la faţa locului cu autorităţile implicate pentru a vedea ce putem face”, a declarat prefectul.
În urmă cu două zile, prefectul judeţului Harghita, spunea că că debitul pârâului Corund, care curge în apropierea salinei Praid, din judeţul Harghita, a crescut de peste o sută de ori față de debitul normal,.
Premierul ungar Viktor Orban a anunţat, pe Facebook, că Guvernul maghiar va ajuta la reconstrucţia salinei afectate.
Societatea Naţională a Sării (Salrom) a anunțat că joi că din cauza creşterii semnificative a debitului pârâului Corund, digul construit în subteranul Salinei Praid de Salrom a cedat, la presiunea apei care a pătruns pe dedesubt.
Sectorul minier Telegdy, unde se desfăşoară activitatea de producţie şi unde se aflau instalaţia de preparare şi combina minieră, nu mai poate fi salvat de pătrunderea apei. Stocurile de sare aflate în subteran au fost compromise, iar echipamentele şi utilajele nu mai pot fi recuperate, a mai transmis Salrom.
Joi seara, zeci de oameni s-au adunat în fața Salinei Praid după ce au aflat că s-a inundat și zona turistică și că, în scurt timp, mina va fi inundată total, transmite Agerpres.
Oamenii, proprietari de pensiuni, de restaurante sau simpli localnici, sunt revoltați că s-a ajuns în această situație și susțin că se știa de ani de zile că există infiltrații în salină, dar nu s-au luat măsuri pentru rezolvarea problemei,
Directorul Salinei Praid, Sebestyén József, a încercat să le explice situația, dar oamenii nu l-au lăsat să vorbească și i-au cerut demisia.
Cetățenii de la Praid sunt neliniștiți
„Suntem neliniștiți. Din punct de vedere economic, 80-90% din localitate depinde de salină. Vorbim de pensiuni, construcțiile pentru noi spații sau reamenajări, magazine alimentare și de suveniruri, localuri, turismul din jurul salinei crea condiții cam pentru toate domeniile”, spune un bărbat care lucrează în turism, la o pensiune din Praid, pentru Europa Liberă.
A dorit să își păstreze anonimatul, dar povestește că este deja direct afectat – la fel ca mulți alții – de închiderea salinei. Îl îngrijorează foarte mult că nu știe cât timp va fi închisă salina – motorul turistic al zonei.
Pensiunea unde lucrează și-a suspendat activitatea de aproximativ două săptămâni, din lipsă de clienți.
După inundarea salinei, localnicii din Praid au ieșit în stradă.
Ei sunt nemulțumiți că, deși au existat probleme cu infiltrațiile în subteran și în trecut – cel mai recent chiar în 2024 – nici compania de stat care administrează salina, nici alte autorități, nu au reușit să le rezolve.
Salina Praid este administrată de Salrom, companie în care statul este acționar majoritar.
„Opinia generală este că s-a neglijat gravitatea problemei, deși semnale au tot fost, infiltrații au mai existat”, mai spune localnicul din Praid.
Se ferește să indice vinovați, dar e greu să evite numele Salrom – care administrează și exploatează salina, respectiv Apele Române – care răspunde de albia râului.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere de la Salrom cu privire la acuzațiile localnicilor, însă nu am primit un răspuns.
Salina Praid a fost închisă pe 5 mai atât pentru exploatare, cât și pentru vizitatori, în urma unor infiltrații în subteran, din cauza creșterii debitului pârâului Corund.
Acesta trece pe deasupra unei porțiuni din muntele de sare.
Dacă atunci au apărut doar niște infiltrații, ploile puternice din ultimele zile au inundat pur și simplu salina și aluviunile (reziduurile strânse de ape) au trecut de digurile interioare ridicate între timp pentru protecție.
Marți dimineață, 27 mai, debitul pârâului Corund a ajuns la 60 metri cubi/ secundă, potrivit Apelor Române, adică de peste o sută de ori cât e în mod normal.
Fenomenul e unul cu probabilitate de cel mult o dată la zece ani, spun hidrologii.
Apele au distrus stocurile de sare din subteran, la fel și echipamentele și utilajele ale Salrom. Nu e clar cât de afectată a fost și baza de tratament a salinei – punctul de atracție principal pentru turiști.
„Este un sentiment de sfârșitul lumii, forțele de ordine încearcă să păstreze situația sub control, să nu escaladeze”, spune pentru Europa Liberă prefectul de Harghita, Petres Sándor.
Momentan, echipele de intervenție din Harghita nu pot intra în salină și nici în zona de deasupra, pe unde s-au produs infiltrațiile, pentru că le-ar fi pusă în pericol viața.
După ce se vor putea intra, autoritățile ar urma să amenajeze un canal care să preia debitele crescute ale râurilor și în perspectivă un lac de acumulare, nepermanent, în amonte. Vor începe și lucrări de consolidare în subteran.
Deocamdată, pagubele nu au putut fi evaluate exact, însă Salrom spune că „impactul este considerabil.”
„Din ce ne-au spus specialiștii, riscul prăbușirii nu este unul iminent, ci se poate pune problema doar dacă apa persistă cu anii, în interior”, susține prefectul Harghitei.
Măsurile au fost transmise Comitetului Național de Urgență, pentru aprobare, iar șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, spune că guvernul ar urma să aprobe inclusiv fonduri pentru realizarea lucrărilor necesare, de remediere și prevenție pe termen lung.
Digurile care ar fi trebuit să protejeze subteranul au cedat
Prefectul Petres a spus joi dimineață, pentru Europa Liberă, că veștile de la Praid nu erau deloc bune.
„În primul rând, lucrările de îndiguire efectuate în interior, pentru oprirea apei, nu au avut succes. Presiunea apei nu a putut fi stopată, iar debitul râului nu a scăzut suficient încât să se poată interveni în zona critică”, a declarat el.
Salrom a făcut, la rândul ei, un anunț îngrijorător, în care a confirmat gravitatea situației.
„Joi, 29 mai, în jurul orei 10:52, digul construit în subteran de către angajații Salrom, cu eforturi deosebite, a cedat, la presiunea apei care a pătruns pe sub acest dig. Sectorul minier Telegdy (sectorul exploatat pentru sare) nu mai poate fi salvat de pătrunderea apei. Stocurile de sare aflate în subteran au fost compromise, inclusiv echipamentele și utilajele care nu mai pot fi recuperate”, a transmis compania, într-un comunicat de presă.
Aceasta a explicat că marți și miercuri, angajații au lucrat în subteran pentru ridicarea a două diguri (baraje de izolare din beton), pe care le-au finalizat miercuri seară. Unul a fost amenjat în interiorul minei Telegdy, și unul pe galeria de acces în mina de turistică.
„Digurile aveau rolul de a opri pătrunderea apei, de a proteja atât mina Telegdy (unde se desfășoară activitatea de producție și unde se afla instalația de preparare și combina minieră), cât și baza de agrement (mina turistică), inclusiv stocurile de sare existente”, a transmis Salrom.
Deși Salrom speră că mina va putea fi redeschisă curând, localnicii se tem că salina va rămâne mult timp închisă, ceea ce le va afecta traiul.
Publicația Punctul.ro, din Târgu-Mureș, scrie că Salrom nu a avut un plan amplu de intervenții pentru prevenirea inundării salinei, deși în mai mulți ani au existat semnale de alarmă.
Acum există riscul, mai notează publicația, ca salina să se umple cu apă, ipoteză avansată și de o altă sursă, apropiată operațiunilor care au loc la Praid, pentru Europa Liberă.
Abia pe 22 mai 2025, Salrom a comunicat că a semnat un contract de lucrări pentru „eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia râului Corund în subteranul Salinei Praid”, în valoare de aproape două milioane de euro.
Europa Liberă a întrebat compania ce a făcut în decursul timpului pentru a preveni inundarea salinei, însă nu am primit încă un răspuns.
La rândul lor, reprezentanții Apelor Române au transmis, inclusiv în mai multe comunicări publice, că au luat măsuri, atât începând cu 5 mai, dar și în trecut, pentru a limita impactul creșterii nivelului râului Corund.
Lucrările de urgență realizate după infiltrațiile din 5 mai nu au făcut față puterii apei, la fel ca motopompele de la suprafață, care au fost neputincioase în fața viiturii.
Investițiile mai mari, de consolidare și chiar deviere a Corundului în zona unde traversează una din galeriile minei, trebuie însă derulate de Salrom, potrivit Apelor Române Mureș.
Raed Arafat: Trebuie să se oprească ploile!
Între timp, autoritățile județene din Harghita au cerut implicarea autorităților centrale pentru a le oferi alternative oamenilor a căror viață este afectată de închidere, cel puțin temporară a salinei.
Președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond, a declarat, miercuri, într-un comunicat de presă al instituției, că închiderea minei de sare de la Praid reprezintă o consecință gravă a unei situații imprevizibile și este esențial ca statul să sprijine comunitatea afectată, scrie Agerpres.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus joi, 29 mai, într-o declarație făcută la sediul Guvernului, că măsurile propuse de Comitetul județean urmează să fie aprobate și la nivel național.
Vor fi „trasate sarcinile pentru stabilirea responsabilităților, care ministere se vor ocupa” și ar urma „să se emită inclusiv hotărâre de guvern pentru finanțarea lucrărilor”, a adăugat el. Mai spune că Guvernul ar urma să aloce fonduri pentru lucrările necesare.
Autoritățile județene și cele centrale sunt în contact permanent, potrivit lui Arafat. „Suntem în curs de a rezolva această problemă. Dar și acolo va trebui să fie o perioadă în care să se oprească ploile măcar, și să se poată lucra”, a declarat Raed Arafat.
Între timp, unii din locuitori se gândesc deja la ce alternative pot găsi dacă turismul din jurul Salinei se va prăbuși.
În anii din urmă, în lunile de vară, pensiunile erau pline cu turiști.
„Ne dorim în continuare turiști, dar s-a creat o teamă în jur, cel puțin câteva luni nu cred că vor veni oameni încoace”, spune localnicul contactat de Europa Liberă, lucrător în industria locală a ospitalității.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
