La one2one, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, susține că Rusia recurge la atacuri hibride în estul Europei, inclusiv în România.
„Dar asta nu înseamnă că trebuie să depunem armele”, crede președintele interimar.
Ilie Bolojan spune că astfel de acțiuni prind acolo unde „există un teren fertil pentru așa ceva, ceea ce înseamnă că e o neîncredere mare în societate, în autorități – și în instituții și în oamenii politici”.
Președintele interimar recunoaște că de vină pentru această neîncredere este clasa politică, pentru că liderii partidelor nu și-au respectat promisiunile de-a lungul timpului.
Ilie Bolojan a vorbit în interviul one2one de la Europa Liberă și despre legea pentru rezerviștii pensionari.
În toamna lui 2024, parlamentarii Puterii au votat o lege care ar fi permis actualizarea pensiilor militare de stat la fiecare majorare a soldelor sau salariilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.
Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională, ceea ce i-a nemulțumit pe rezerviști.
Pe de altă parte, președintele interimar susține că România e într-o situație economică grea și nu exclude aplicarea unui program de reducere a cheltuielilor publice și de creștere a unor taxe și impozite după turul doi ale alegerilor prezidențiale de duminică, 18 mai.
Ilie Bolojan spune în interviul acordat Europei Libere că România are nevoie de un guvern stabil după scrutinul prezidențial, executiv care să fie capabil să reducă deficitul bugetar masiv, de 9,3 % din produsul intern brut (PIB) la finalul lui 2024.
Întrebat dacă ar accepta să devină premier al unei coaliții de guvernare proeuropene, Ilie Bolojan a spus că este dispus „să purtăm o discuție serioasă pentru a ajunge la un guvern stabil pentru a face ceea ce trebuie pentru România”.
Președintele interimar al României a anunțat că în turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică (18 mai) îl va vota pe candidatul independent Nicușor Dan.
Cele mai importante declarații
- Despre negocierile privind încetarea focului în Ucraina
„Trebuie mers la orice fel de discuție.(…) Pe de altă parte, a fost discuția (n.r. la summitul de sâmbătă, al Coalition of the Willing) de a se conjuga eforturile cu Statele Unite ale Americii în așa fel încât, dacă nu se ajunge la o soluție, cu toată deschiderea Ucrainei, să se pună presiuni suplimentare asupra Rusiei, în așa fel încât să se încerce o aducere la masa negocierilor pentru o încetare a focului. Discuțiile concrete legate de măsurile privitoare la sancțiuni suplimentare (n.r. împotriva Rusiei) urmează să fie stabilite pe baza dialogului dintre țările europene și Statele Unite.”
- Despre interesul României referitor la conflictul din Ucraina
„Noi nu avem interesul, sub nicio formă, ca armata rusă să avanseze înspre România. Pentru acest lucru, e nevoie ca apărarea ucraineană să stea în picioare și e nevoie ca pe termen lung, să avem un stat, Ucraina, care are un teritoriu securizat, care are capacitatea de se apăra, pentru că, apărându-se pe ei, sunt primul avanpost de apărare al Europei.”
- Despre războiul hibrid
„În Europa de Est și în țările din prima linie, avem acest război hibrid pe care Rusia îl poartă practic cu țările care susțin Ucraina pentru că, cu cât aceste țări sunt mai slabe în interior, cu atâta energiile pe care le au, atâta cât ele au, în loc să le folosească pentru a se apăra, le folosesc pentru a ține cât de cât lucrurile sub control. Și asta este o realitate de care nu putem fugi. Dar asta nu înseamnă că, știți, trebuie să depunem armele.”
- Despre întârzierea adoptării Legilor Apărării
„Amânarea lor (n.r. a adoptării legilor Apărării) nu cred că a fost un lucru bun, dar în general, trebuie să recunoaștem că subiectele serioase, dacă ajung pe agenda opiniei publice și, să spunem, într-un circuit parlamentar, într-o perioadă preelectorală, riscă să fie pur și simplu desființate. Orice amânare de legi care sunt necesare în orice domeniu înseamnă pierderi.”
- Despre situația economică a României și măsurile de redresare
„Sper să nu fim în situația – dar este posibil – să avem și creșteri de taxe și impozite. Ar fi bine să putem crește încasările fără să creștem taxele.”
- Despre posibilitatea de accepta funcția de prim ministru al României
„Partidul din care fac eu parte are o parte din responsabilitatea ajungerii în această situație. Varianta dezertării este cea mai comodă, dar nu cred că ne putem permite acest lucru pentru țara noastră. (…) Personal sunt dispus să purtăm o discuție serioasă pentru a ajunge la un guvern stabil pentru a face ceea ce trebuie pentru România”.
- Despre votul în turul II al alegerilor prezidențiale
„Oricând au fost campanii electorale, din respect pentru oamenii care au încredere în mine, mi s-a părut corect să spun cu cine votez. Eu, analizând candidații din turul doi, îl voi vota pe Nicușor Dan președinte al României. Fiecare român are libertatea să voteze așa cum consideră și votul românilor trebuie respectat. Cel mai mare pericol este să ne batem cap în cap, să facem falii.”
Președintele Ilie Bolojan explică ajutorul pentru Ucraina: „Noi nu avem interesul, sub nicio formă, ca armata rusă să avanseze înspre România”
După ce sâmbătă, 10 mai, a participat pentru ultima oară în calitate de președinte al României la summitul Coalition of the Willing, Ilie Bolojan a explicat la one2one că negocierile de joi, 15 mai, dintre Ucraina și Rusia, de la Istanbul, au ca prim scop încetarea focului în țara vecină.
Liderii Coalition of the Willing, între care premierul Marii Britanii, Keir Starmer, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și președintele Franței, Emmanuel Macron, au convenit sămâbătă, că dacă Rusia nu va face pași în direcția opririi atacurilor din Ucraina, atunci statele occidentale vor adopta un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei.
„Discuția a fost pe două planuri. Pe de o parte, că trebuie mers la orice fel de discuție, există o deschidere totală din partea Ucrainei de a accepta orice fel de încetare a focului, necondiționată, și discuții directe, dacă este cazul, cu partea rusă. Pe de altă parte, a fost discuția de a se conjuga eforturile (n.r. ale statelor europene) cu Statele Unite ale Americii în așa fel încât, dacă nu se ajunge la o soluție, cu toată deschiderea Ucrainei, să se pună presiuni suplimentare asupra Rusiei, în așa fel încât să se încerce o aducere la masa negocierilor pentru o încetare a focului și găsirea unei soluții”, a spus Ilie Bolojan.
El a adăugat că amănuntele unor eventuale noi sancțiuni împotriva Rusiei „urmează să fie stabilite pe baza dialogului dintre țările europene și Statele Unite.”
Șeful statului a declarat că, în cele aproape trei luni de mandat de președinte interimar al țării, a urmărit să țină războiul cât mai departe de România.
„Cu cât un posibil pericol este mai îndepărtat de granițele României, cu atât este mai bine pentru România. Aceasta a fost rațiunea, și nu de a încuraja războiul, nu de a trimite trupe în Ucraina, nu de a susține un conflict, ci pur și simplu nu doar din compasiune pentru o țară agresată, pentru că, gândiți-vă că ar putea să fie alții, am putea să fim noi. Și noi ne-am fi dorit ca, atunci când am fost agresați, să fim susținuți”, a explicat Ilie Bolojan.
Întrebat dacă a reușit să discute să explice interesele de securitate ale României liderilor de la Washington, Ilie Bolojan a răspuns:
„Președintelui Donald Trump direct, nu. Dar cu administrația americană, în această perioadă, am dialogat și le-am explicat poziția României și, din acest punct de vedere, nu sunt niciun fel de probleme”, a spus liderul de la Cotroceni.
Președintele Ilie Bolojan: Cheltuielile trebuie reduse și „este posibil să avem și creșteri de taxe și impozite”
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că după alegeri, când viitorul șef al statului va desemna un nou prim ministru, viitorul Guvern vă trebui să adopte măsuri de reducere a deficitului bugetar.
România are cel mai mare deficit bugetar din Uniune (9,3% din produsul intern brut în 2024), se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană (8 %), iar Guvernul și-a asumat în fața Comisiei Europene, pricipalul finanțator al țării, că în 2025, va reduce deficitul până la 7% din PIB.
La finalul primelor trei luni din 2025, deficitul bugetar al României a fost – potrivit Ministerului de Finanțe – de 2,28% din PIB, adică peste 43 de miliarde de lei.
Șeful statului a explicat despre ce măsuri de reducere a deficitului ar putea fi vorba, din luna iunie: „Sper să nu fim în situația – dar este posibil – să avem și creșteri de taxe și impozite. Ar fi bine să putem crește încasările fără să creștem taxele.”
Întrebat dacă își va asuma funcția de premier al României, care să impună și să aplice alături de miniștri reforma fiscal, Ilie Bolojan a răspuns:
„Personal sunt dispus să purtăm o discuție serioasă pentru a ajunge la un guvern stabil pentru a face ceea ce trebuie pentru România”.
Președintele interimar al României, aflat la final de mandat, a mai spus că, după alegerile prezidențiale de duminică, 18 mai, ar fi bine ca noul șef al statului să lucreze cu un guvern stabil, astfel încât măsurile economice să poată să fie adoptate.
E nevoie de „un guvern stabil care are o majoritate parlamentară și care e de preferat să nu fie într-o relație antagonică cu președintele României”, a explicat Ilie Bolojan.
Întrebat dacă reducerile de cheltuieli bugetare vor implica și disponibilizări, Ilie Bolojan a declarat:
„Este greu să faci reduceri de cheltuieli ale statutului fără să faci disponibilizări acolo unde, pe analize, se constată că sunt oameni pentru care nu se justifică menținerea posturilor.”
Întrebat ce crede despre ideea lui George Simion potrivit căruia 500.000 de bugetari ar trebui să plece din sistemul public, președintele interimar al României a spus: „Nu știu pe ce se bazează când dă această cifră, orice cifră trebuie să se bazeze pe o analiză, pentru că altfel este doar o cifră care poate să inducă ideea de marketing politic”.
Șeful statului a mai spus în interviul acordat Europei Libere că bugetul Armatei va crește în anii următori, însă treptat și nu spectaculos.
Întrebat dacă îi este teamă pentru România, președintele interimar Ilie Bolojan a spus: „Sunt îngrijorat, pentru că va fi o perioadă dificilă și sunt niște combinații de factori care ne pot crea probleme: deficitul mare, riscul de a-l finanța, riscul de retrogradare, asta este o problemă foarte importantă care nu vine din prezent, ci vine din trecut, din ani de zile.
Asta este o chestiune periculoasă. Instabilitatea politică este al doilea risc pentru că, vedeți acum suntem cu interimari peste tot și nu e bine să fim cu interimari peste tot. Dar asta este situația.
Cu cât se rezolvă mai repede aceste probleme, cu atât este mai bine”, a încheiat președintele Ilie Bolojan interviul acordat Europei Libere.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
