Linkuri accesibilitate

Fotoreporterul Andrei Pungovschi a fost percheziționat după ce a documentat comemorarea liderului legionar Zelea Codreanu


Imagine de la evenimentul fotografiat de jurnalistul Andrei PungovschiPicture from the commemoration of the legionary leader Corneliul Zelea Codrea that took place on November 30 in Tancabesti
Imagine de la evenimentul fotografiat de jurnalistul Andrei PungovschiPicture from the commemoration of the legionary leader Corneliul Zelea Codrea that took place on November 30 in Tancabesti

Jurnalistul Andrei Pungovschi a fost percheziționat miercuri dimineață de trei polițiști care anchetează cazul comemorării legionarului Corneliu Zelea Codreanu, din 30 noiembrie 2024, de la Tâncăbești, eveniment pe care jurnalistul l-a fotografiat pentru publicația Scena9.

În decembrie, la câteva zile după publicarea fotografiilor, unul dintre polițiștii care l-au percheziționat miercuri îl sunase pe jurnalist ca să-i ceară fotografiile pe care le-a făcut la eveniment pentru identificarea participanților pentru că, în România, legea interzice afișarea în public a simbolurilor legionare și salutul nazist.

„I-am refuzat, din două motive. În primul rând, treaba jurnaliștilor nu este să facă munca autorităților, ci să documenteze subiectele pe care le consideră importante. A doua la mână, este o ipocrizie din partea statului român să ceară imagini de la jurnaliști, în condițiile în care pe toata durata evenimentului au fost de față câteva echipaje de poliție și jandarmerie. Inclusiv când unii dintre participanți au făcut în mod repetat salutul nazist. Mai mult, astfel de comemorări, lansări și evenimente cu tematică legionară se întâmplă de mulți ani sub ochii instituțiilor”, spune jurnalistul pe pagina sa de Facebook.

Polițiștii au cerut, prin procurorul de caz, un mandat de percheziție aprobat de Judecătoria Buftea.

„I-am invitat în casă, am sunat un prieten care cunoaște legea și care mi-a explicat că în baza mandatului sunt obligat să le predau fotografiile. Ceea ce am făcut, nu înainte de a le pune niște întrebări”, spune jurnalistul.

  • „Dacă era ilegal, de ce nu i-au oprit pe cei care au executat salutul nazist sub ochii polițiștilor?”
  • „Manifestarea de la Tâncăbești are loc în fiecare an de multă vreme. Mi s-a spus că nu e treaba departamentului lor ce au făcut colegii din alt departament.”
  • „Dacă era legal, de ce se anchetează și de ce s-au autosesizat acum? Mi s-a spus spus că informația a apărut în presă și opinia publică o cere.”
  • „Au mai fost oameni care au filmat, cu telefoane și aparate foto, la eveniment, de ce au venit doar la mine la ușă? Aici mi-au răspuns cu o întrebare. Cine a mai fost? Le-am zis, din nou, că asta nu e treaba mea. Treaba jurnaliștilor este să informeze corect publicul. E nevoie, probabil, de încă un mandat.”

Pe 30 noiembrie 2024 s-au împlinit 86 de ani de la moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din România interbelică, cunoscută pentru viziunea politică fascistă și pentru numeroase episoade de violență extremă împotriva evreilor, romilor, precum și asasinate politice.

Aproximativ 70 de persoane s-au adunat la Tâncăbești să-l comemoreze cu slujbă religioasă, cântece legionare și salutul nazist, interzis prin lege, scria Scena9 în articolul documentat de fotoreporterul percheziționat miercuri.

Codreanu, alături de mareșalul Ion Antonescu, au fost numiți de candidatul ultranaționalist Călin Georgescu „martiri” ai poporului român, care „au făcut și fapte bune”.

Comemorarea liderului legionar are loc în fiecare an, încă din anii '90, când participa chiar nepotul lui Codreanu.

În prezent, este organizată de liderii Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, numită după un fost membru al Frăției de Cruce, organizația de tineret a legionarilor, deținut politic sub regimul lui Antonescu.

Val de critici împotriva acțiunii Parchetului

Active Watch şi alte zeci de organizaţii și redacții au condamnat miercuri percheziţia la domiciliul fotoreporterului Andrei Pungovschi.

Organizaţiile atrag atenţia că percheziţiile jurnaliştilor care documentează subiecte de interes public reprezintă o limitare abuzivă a libertăţii presei.

Încălcarea protecţiei surselor şi a muncii jurnaliştilor poate afecta dreptul fiecărui cetăţean de a fi informat, deoarece poate duce atât la intimidarea jurnaliştilor, cât şi la intimidarea şi la refuzul cetăţenilor de a vorbi cu jurnaliştii.

Protecţia surselor este una dintre garanţiile fundamentale pe care fiecare dintre noi le are atunci când decide să discute cu un jurnalist, se mai spune în protest.

CEDO a subliniat în mod repetat că Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului protejează şi sursele jurnaliştilor. Fără o asemenea protecţie, sursele pot fi împiedicate să sprijine jurnaliştii în informarea publicului despre chestiuni de interes public. Şi astfel, rolul de câine de pază al presei poate fi subminat, iar abilitatea presei de a oferi informaţii corecte şi de încredere să fie grav afectată, spun autorii protestului.

Protecţia surselor jurnaliştilor nu este doar răspunderea jurnaliştilor, ci şi a autorităţilor, iar percheziţiile trebuie să aibă loc doar dacă sunt singurul mod în care pot fi aflate informaţii şi, în acest caz, ele trebuie să se realizeze în condiţii de protejare a confidenţialităţii surselor.

În ultimii ani, presa liberă s-a confruntat în mod repetat cu încălcări ale dreptului la protecţia surselor jurnalistice şi a libertăţii presei de care se fac responsabili procurori şi judecători de drepturi şi libertăţi, se mai spune în protest care face și un inventar al ultimelor abuzuri ale autorităților împotriva jurnaliștilor:

  • cazul Alin Cristea de la publicaţia De Brăila, care a fost supus unor percheziţii de către procurori DIICOT, s-au confiscat echipamentele şi a fost pus sub acuzare în mod nejustificat, după cum a stabilit ulterior o instanţă de judecată,
  • cazul jurnaliştilor Cătălin Tolontan şi Mihai Toma (Libertatea)
  • cazulpublicaţiei Newsweek, ai cărei jurnaliști au fost chemaţi la audieri tot de procurorii DIICOT,
  • cazul recent al jurnaliştilor Victor Ilie, Luiza Vasiliu,
  • cazul lui Rareş Neamţu, şi Tudor Leahu şi Andrei Viliche de la 7 Iaşi, toţi vizaţi de măsuri abuzive de supraveghere la cererea DNA Iaşi,
  • cereri abuzive de dezvăluire a surselor jurnalistice, cum sunt cele care au vizat Rise Project.

Protestul este semnat de: Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch, Hotnews, PressOne, Inquam Photos, Scena9, RISE Project, Captura, Casa Jurnalistului, Drepturi şi Strâmbe, Buletin de Bucureşti, Misreport, Public Record, Snoop, Recorder, Presshub, Centrul de Investigaţii Media, Ethical Media Alliance, Median Research Centre, Asociaţia Ziariştilor Independenţi AZIR - Secţia română a Asociaţiei Europene a Jurnaliştilor
Fundaţia Friends for Friends, Fundaţia Freedom House România, Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, Mediawise Society, Mindcraft Stories, Context .ro, Dela0.ro, Special Arad, Expert Forum, Info Sud-Est, Starea Naţiei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG