După ce președintele american Donald Trump a sfătuit femeile gravide să nu mai folosească paracetamolul deoarece ar provoca autism, organizații din domeniul medical precum Agenția Europeană a Medicamentului și Organizația Mondială a Sănătății au venit cu contraargumente.
De asemenea, medici din întreaga lume au arătat că paracetamolul rămâne cel mai sigur analgezic disponibil pentru femeile însărcinate.
Europa Liberă a stat de vorbă cu medicul de familie Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România, care are o experiență de peste 20 de ani în lucrul cu gravidele și este preocupat de vaccinarea copiilor.
Gindrovel Dumitra spune într-un interviu pentru Europa Liberă că femeiele gravide iau paracetamol numai la recomandarea medicului și numai în caz de febră.
În caz contrar, infecțiile netratate ar fi mult mai plauzibile să ducă la autism.
Medicul mai spune că sunt studii care precizează foarte clar că în acest moment paracetamolul rămâne în continuare ca primă intenție de tratament și trebuie ca medicii și femeile gravide să fie conștienți de faptul că menținerea pentru o perioadă lungă de timp a temperaturii crescute a corpului poate să aibă consecințe mai dramatice asupra fătului.
1. Europa Liberă: Președintele american Donald Trump a făcut în această săptămână o legătură între paracetamol și autism și le-a sfătuit pe gravide să nu mai ia acest medicament. Ce efecte poate avea un mesaj de acest fel venit de la cel mai înalt nivel?
Gindrovel Dumitra: Este un efect cât se poate de important, pentru că vorbim de președintele unei țări și nu vorbim despre orice țară, ci de SUA. Persoanele care sunt vizate, adică femeile gravide, ar putea să urmeze acest sfat și să nu utilizeze paracetamolul în anumite situații în care ar trebui.
Dar, din punctul nostru de vedere, raportul risc-beneficiu în cazul utilizării paracetamolului rămâne în continuare unul destul de favorabil.
Vorbim de persoanele care au febră sau prezintă dureri, vorbim de femei gravide care, în absența scăderii febrei, deci menținerea temperaturii pentru perioadă mai lungă de timp, pot să se producă asupra fătului anumite afecțiuni care vor tulbura dezvoltarea mai departe. Ei bine, despre asta este vorba.
Practic, folosirea paracetamolului în sarcină are un profil de siguranță și vreau să insist asupra acestui aspect, pentru că noi de fiecare dată atunci când utilizăm un medicament trebuie să luăm în calcul atât efectele adverse, cât și beneficiile pentru care este administrat.
Având în vedere că pentru multe dintre toate celelalte antipiretice (medicamente care scad febra) există consecințe mai mari decât în cazul utilizării paracetamolului, paracetamolul a rămas multă vreme și rămâne în continuare prima linie de tratament în ceea ce privește scăderea temperaturii și el trebuie utilizat doar dacă este nevoie. Nu trebuie utilizat pe termen lung.
2. Europa Liberă: Există studii care să arate vreo legătură între paracetamol și autism sau tulburări de dezvoltare neurologică la copii?
Gindrovel Dumitra: Răspunsul corect este că nu există studii care să arate legătura între paracetamol și autism, însă există studii care ridică suspiciunea existenței unei legături de cauzalitate.
Practic, chiar în cursul lunii precedente a fost publicată o recenzie sistematică, care analizează mai multe studii, și care ne spune că în cazul folosirii prelungite a paracetamolului pentru tratamentul durerii la gravide ar putea să existe o legătură de cauzalitate.
Dar, tot studiul precizează foarte clar că, în acest moment, rămâne în continuare paracetamolul ca primă intenție de tratament și trebuie ca medicii și femeile gravide să fie conștiente ca menținerea pentru o perioadă lungă de timp a temperaturii crescute a corpului, în cazul în care persoana respectivă face febră, poate să aibă consecințe mai dramatice. Deci studiul este cât se poate de explicit în acest sens.
Mai mult decât atât, chiar studiul precizează faptul că nu se poate demonstra în acest moment legătura de cauzalitate. Este vorba de un studiu suedez care au fost publicat în 2024.
În paralel față de această recenzie sistematică există multe alte date și am văzut că în 2024 a apărut un alt studiu, în Suedia, făcut pe o perioadă destul de lungă de timp și care ne-a arătat că nu există niciun fel de legătură de cauzalitate între între apariția autismului la copii și administrarea acetaminofenului, pentru că despre asta este vorba.
Este vorba despre o analiză care a fost făcută pe 2.480.709 de copii care s-au născut între 1995-2019 în Suedia. Concluzia este cât se poate declară că nu există niciun fel de legătură aici. Toate studiile, inclusiv studiile de anul acesta, ne spun următorul lucru: că nicăieri nu se poate demonstra legătura de cauzalitate în acest moment între paracetamol și autism.
Ca să fiu cât se poate de explicit, o infecție care apare la femeia însărcinată poate să aibă un risc mai mare de a dezvolta autism decât administrarea medicamentului pentru ca să scazi temperatura.
Spre deosebire de alte antitermice, paracetamolul rămâne în continuare prima opțiune de tratament pentru scăderea temperaturii, administrat doar dacă este nevoie.
3. Europa Liberă: Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a ieșit cu o poziție clară cum că studiile au arătat că nu poate fi stabilită nicio legătură între expunerea la paracetamol în timpul sarcinii și apariția autismului la copii. Sunt suficiente astfel de mesaje?
Gindrovel Dumitra: Părerea mea este că, în momentul în care o personalitate cum este președinte SUA vine cu un astfel de sfat, efectele nu vor putea să fie contracarate cu niciun fel de comunicat pe care îl dau agențiile responsabile, în cazul acesta, Agenția Europeană a Medicamentului sau FDA (Food and Drug Administration).
Și FDA-ul a dat un mesaj în care spune foarte clar că paracetamolul rămâne în continuare ca fiind prima opțiune în cazul tratamentului febrei și a durerii la femeia însărcinată.
Cu siguranță, noi ca medici, trebuie să prezentăm aceste informații cât se poate de echilibrat. Dar această nuanță de echilibru este foarte dificil de perceput. Efectul pe care îl produce o astfel de afirmație, care vine din partea președintelui SUA, este unul care se va stinge probabil în timp, dacă se va stinge vreodată, dar care va avea consecințe cu siguranță.
4. Europa Liberă: Când este recomandat paracetamolul pentru omul obișnuit?
Gindrovel Dumitra: Dacă vorbim de o persoană sănătoasă și care suferă o infecție, mai ales că în această perioadă circulă foarte mult COVID-19 și celelalte infecții virale de sezon, poate să folosească ca primă intenție paracetamolul, urmând ca imediat să alegă o doză de paracetamol adaptată vârstei, adică o persoana adultă poate să ia o pastilă de 500 miligrame.
În cazul copiilor, acolo trebuie luat legătura cu medicul de familie care poate stabili doza în funcție de vârsta și mai ales greutatea copilului respectiv, astfel încât să nu ajungă la supradozaj.
Paracetamolul, pe care noi spunem că îl preferăm, poate să aibă consecințe uneori ca reacții adverse în caz de supradozare - apariția unei hepatite acute fulminante sau alte afecțiuni hepatice care pot fi după aceea destul de dificil de tratat.
Există din fericire și antidot pentru paracetamol, dar aceasta este o altă discuție, rămâne în sarcina medicului în cazul în care se întâmplă acest lucru să poată să evalueze. Eu zic în felul următor: paracetamolul îl luăm doar dacă avem temperatură, care de obicei depășește 38°C, până la prezentarea la medic, care va decide planul terapeutic complet.
5. Europa Liberă: Există teste cu privire la eventualele afecțiuni pe care le poate dezvolta gravida sau fătul de la anumite medicamente luate în timpul sarcinii, inclusiv de la paracetamol?
Gindrovel Dumitra: Eu aș zice că o femeie însărcinată trebuie în primul și în primul rând, înainte de a lua vreun medicament, să vorbească cu medicul, să ia legătura cu medicul de familie.
Pentru că, într-adevăr, medicamentele referitoare la sarcină sunt împărțite în medicamente care prezintă un risc foarte scăzut, medicamente care prezintă un risc mediu – care trebuie evitate și doar în caz de necesitate pot fi folosite – și medicamente interzise.
Medicii știu de obicei această împărțire și știu să evalueze pentru fiecare caz în parte care este medicamentul cel mai potrivit.
6. Europa Liberă: Sunt medici din România care au preluat mesajul de la Washington, precum Flavia Groșan de la Oradea, care a scris pe Facebook că ea nu a prescris niciodată paracetamol. Ce îi sfătuiți pe pacienții români care sunt bombardați cu astfel de mesaje venite chiar de la medici?
Gindrovel Dumitra: Nu vreau să comentez în niciun fel afirmațiile doamnei Groșan, pentru că dânsa este subiectul unei anchete la Colegiul Medicilor.
Însă, dacă un medic ar face această afirmație, că n-a prescris niciodată paracetamol, eu aș spune în felul următor: dar ce ați prescris la o gravidă cu febră? Pentru că este cât se poate de important acest răspuns. În cazul în care a fost folosit ibuprofenul, de exemplu, trebuie să spunem că alegerea a fost greșită, pentru că, în continuare, chiar și în prezența acestor afirmații, paracetamolul rămâne prima opțiune de tratament în cazul unei femei însărcinate.
Restul înseamnă expunere suplimentară la un risc. Nu înseamnă neapărat că se vor întâmpla tragedii, înseamnă că medicul respectiv își asumă un risc mai mare atunci când prescrie. De fapt, riscul este asupra fătului.
Iată de ce, după acea postare, trebuie să vină cu explicații doamna doctor, în care să răspundă la întrebarea ce ați prescris în cazul unui gravide?
Poate că n-a fost cazul. Dacă n-a fost cazul, în această situație afirmația este cât se poate de nepotrivită adusă în spațiul public, pentru că, într-un fel sau altul, validează afirmațiile domnului președinte Trump, în condițiile în care, în continuare, agențiile de reglementare, atât din Europa, cât și din SUA, nu interzic paracetamolul.
7. Europa Liberă: Pe de altă parte, orice pastilă înghițită în cantități mari este periculoasă. Știm de provocări de pe TikTiok precum #paracetamolchallenge, când mai mulți copii au ajuns la urgență în țări precum Franța sau Elveția. Ce rol au părinții în toată această problemă?
Gindrovel Dumitra: Au fost știri la un moment dat despre copiii care se angajează pe anumite rețele sociale în anumite jocuri și unul dintre ele a fost cel cu paracetamol. Cred că s-a tras de atunci un semnal de alarmă foarte serios, pentru că paracetamolul luat în doze mari, deci vorbim de supradoze, poate să determine afecțiuni hepatice.
Multe dintre afecțiuni hepatice respective pot să ajungă într-un stadiu ireversibil. Se poate ajunge inclusiv la deces.
Paracetamolul trebuie să rămână în continuare un instrument care să ne ajute și nu unul care să ne ucidă.
În niciun caz nu trebuie lăsat la îndemâna copiilor ca să-l folosească. Părinții au responsabilitate uriașă.
Întotdeauna am făcut o comparație: de exemplu, dacă fiecare dintre noi mergem și bem un pahar de bere putem să avem cel mult o amețeală, însă dacă vom consuma 3-4-5 halbe putem să intrăm în comă alcoolică.
Practic, orice produs pe care îl administrăm poate să aibă consecințe asupra organismului. Și în acest sens trebuie să înțelegem să administrăm și medicamentele. Sigur că medicamentele nu se administrează ca halba de bere, însă ele sunt niște pastiluțe în care sunt concentrate anumite valori de substanțe, în funcție de obiectivul pe care ni-l dorim, și întotdeauna administrarea acestor pastile trebuie făcută în urma unei discuții cu medicul de familie.
8. Europa Liberă: Autismul a mai fost legat mult timp și de vaccinarea ROR. De fapt cea mai mare campanie de conspirații împotriva unui vaccin a fost în campania creată în jurul vaccinului ROR. De ce apare autismul la copii? Sunt cauzele cunoscute?
Gindrovel Dumitra: În primul rând, trebuie să știm foarte clar că autismul nu este o boală omogenă, nu este o boală cum ar fi de exemplu pneumonia bazală. Vorbim de tulburări în spectrul autist, pentru că putem să asistăm la anumite manifestări care merg de la forme foarte ușoare, chiar insesizabile, până la forme destul de accentuate.
Practic, este o paletă extrem de largă de manifestări a căror consecință încă nu o putem ști cu precizie. Probabil că este o combinație de multipli factori care concură la această etiologie. Au fost incriminate de-a lungul timpului infecțiile din timpul sarcinii.
Poate că discuțiile despre administrarea paracetamolului au și un efect benefic, în sensul că, poate că în felul acesta, reușim să închidem complet discuțiile despre legătura dintre vaccinul ROR și autism.
Pentru că și în cazul ROR a existat un prim studiu care după aceea a fost retractat. Și mai mult decât atât, există mii de studii în acest moment care infirmă legătura de cauzalitate între autism și vaccinul ROR.
Probabil că și în cazul paracetamolului asistăm la același lucru, avem o primă reacție în acest moment, urmând ca datele viitoare să infirme legătura de cauzalitate. Spun, probabil, pentru că nu avem un mecanism patogenic care să fie cât se poate de bine cunoscut și să justifice o astfel de legătură de cauzalitate nici măcar la nivel teoretic.
9. Europa Liberă: Președintele american Donald Trump a vorbit și despre diminuarea dozelor la vaccinurile pentru copii. Ce efecte are acest lucru asupra nivelul de protecție față de diverse boli?
Gindrovel Dumitra: Din câte am înțeles, s-a referit la administrarea vaccinului împotriva hepatitei B la naștere, spunând că este ilogic să administrez un vaccin pentru prevenirea unei boli cu transmitere sexuală unui nou-născut.
Da, este ilogic să administrez un vaccin pentru o boală cu transmitere sexuală la un nou-născut, dar, când vorbim de o boală cu transmitere sexuală, în cazul hepatitei B, nu e doar o boală cu transmitere sexuală. E doar una dintre ipotezele prin care se poate transmite hepatita B.
Este o boală cu transmitere parenterală, adică de la instrumente nesterile care sunt folosite, există transmiterea materno-fetală care duce de obicei la apariția hepatitei acute fulminante, mai ales în situațiile în care mama nu își efectuează screening-ul în timpul sarcinii.
În ceea ce privește prezența antigenului HBs în sâgele matern, acesta este motivul pentru care vaccinăm la naștere. Acesta este un exemplu de misinformation, este corectă afirmația să nu administreze un vaccin pentru o boală cu transmitere sexuală la nou-născut, dar în cazul de față vorbim de cu totul și cu totul altceva.
10. Europa Liberă: Pojarul face ravajii în România din cauza nevaccinării. Suntem primii în Europa și la nevaccinare și la număr de cazuri. Care e pericolul nevaccinării? Ce ar trebui să facă statul și nu face ca să combată aceste boli ale copilăriei?
Gindrovel Dumitra: Părerea mea este că statul ar trebui să înceapă de acum o campanie de informare în cadrul orelor de educație pentru sănătate, care să se refere inclusiv la vaccinuri, pentru că este mult mai ușor ca un părinte să ia decizia de a vaccina copilul în momentul în care are aceste informații din perioada copilăriei.
Și, în cazul în care apar astfel de informații false, ar trebui să existe, din punctul meu de vedere, am spus-o de fiecare dată, o echipă de reacție rapidă care să poată să demonteze aceste afirmații false.
Sigur că demontarea nu înseamnă eliminarea informației false. De aceea aici apare și responsabilitatea părintelui, care înainte de a lua o decizie trebuie să se informeze cât se poate de corect și mai ales să asculte de sfatul unui medic.
Ce este „autismul”
Termenul de „autism” acoperă, în sensul larg, „tulburări din spectrul autismului”.
Din punct de vedere medical, Ministerul Sănătății descrie afecțiunea ca o afectare permanentă a capacităţii de relaţionare socială a unei persoane, „printr-o deviere a comunicării şi patternuri comportamentale restrictive, stereotipe.”
Cei care suferă de tulburări din spectrul autist au probleme în a dezvolta relații sociale, în a dialoga cu cei din jur sau în a-și exprima emoțiile.
Autismul este o tulburare de dezvoltare de origine neurobiologică şi este considerată una dintre cele mai severe tulburări neuropsihiatrice ale copilăriei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
