Pe 15 septembrie, la ora 11:00, pe pagina de Facebook Europa Liberă România a postat articolul: „De ce nu (mai) există niciun fel de vaccin anti-COVID în România? Numărul de cazuri grave crește, iar alte țări iau măsuri”.
În mai puțin de 24 de ore, postarea a adunat câteva mii de reacții, a fost redistribuită de 170 de ori și a avut peste 2.100 de comentarii.
Taberele s-au conturat rapid: de o parte, cei care văd vaccinarea drept soluție necesară și responsabilă, de cealaltă, cei care privesc cu suspiciune autoritățile, medicii și chiar întregul sistem de guvernământ și de apărare a sănătății publice.
În lungul șir de postări se regăsesc teme care au marcat anii de pandemie (2020-2023), precum „vaccinul e experimental, ucide oameni, a fost manipulare mondială”, dar și unele mai noi – „vaccinații nu pot dona sânge”, „Putin a oprit pandemia”.
În dezbaterea puternic polarizată de la secțiunea de comentarii au intrat sute de oameni, unii cu o părere într-o postare, alții – cu zeci de replici.
Între ei, antivacciniști convinși precum Iulian Capsali sau Răzvan Constantinescu.
Ceea ce s-a întâmplat în acest micro-univers digital nu este un caz izolat, ci pare oglinda unei societăți profund divizate, în care nu doar pandemia și vaccinul anti-COVID sunt temele care dezbină.
„Umanitatea trece printr-o transformare rapidă, pe care mulți nu o pot gestiona. Nu e doar o problemă românească; la fel se întâmplă și în Statele Unite, în Ungaria, în Franța, în Germania și în multe alte țări dezvoltate. Nu doar legat de vaccin apar anumite subiecte controversate, există și alte teme”, arată sociologul Barbu Mateescu pentru Europa Liberă.
Social media, spune el, este mediul perfect de exprimare, de validare, e tribuna în care părerile personale capătă valoare prin adeziunea altora la aceeași idee.
„Imaginați-vă că în 1971, la Târgu Mureș, un om credea că deasupra casei lui planează un avion al Mossad-ului. Nu prea știa el alți oameni care să gândească același lucru. Ce putea să facă? Eventual să scrie niște scrisori la poșta redacției la publicațiile de atunci și atâta tot.
Acum, un om care are aceeași percepție și este – să zicem – tot la Târgu Mureș, va găsi oameni online care gândesc același lucru și va căpăta mai multă încredere. Va începe să fie foarte vocal apropo de crezul lui. Poate că și acel om din 1971 gândea lucruri neobișnuite, dar nu le spunea de rușine, de frică. Dar acum are curajul”, explică Barbu Mateescu.
Ce teme au fost predilecte în cele peste 2.100 de comentarii postate? Și câte dintre afirmații sunt adevărate?
Teme Anti-Vaccinare
Campania globală de vaccinare a început în toată Europa pe 27 decembrie 2020. Primele vaccinuri folosite pe scară largă au fost Pfizer-BioNTech şi Moderna, urmate rapid de AstraZeneca, Janssen, și vaccinuri inactivate (Sinopharm, Sinovac). Studiile medicale estimează că milioane de vieți au fost salvate datorită vaccinării: ~14–20 milioane în primul an, conform datelor publicate de prestigioasa revistă medicală The Lancet.
Cele mai multe comentarii de la postarea Europei Libere fac referire la presupuse reacții adverse grave provocate de vaccin – miocardită, tromboze, AVC, infarct sau chiar deces.
Sunt prezentate numeroase exemple de rude sau cunoscuți care ar fi suferit sau decedat după vaccinare.
Iată câteva exemple:
💬 Cornelia Enache: De ce le numiți „vaccin anti-COVID”?!! Sunt seruri experimentale... Nici acum nu se cunosc efectele adverse pe termen mediu și lung ale celor care s-au „sierat” în pandemie. Asta înseamnă că vei plăti, fără să știi ce efecte negative pot avea... Un fel de roulette russe... Trebuie să fii tâmpit de tot... Uitați-vă în jur cum mor tinerii... Miocardite, pericardite... Persoane care au rămas cu sechele grave după vaccinare.
💬Mariana Mirela: Vaccinurile COVID au fost experimentale și nu vor mai exista niciodată. Sângele a fost infestat cu substanțe chimice dăunătoare sau viruși proveniți din diferite infecții, astfel organele interne s-au îmbolnăvit! Vaccinurile au fost pentru reducerea populației și intrarea într-o lume bazată pe control și frică!
💬Nico Baiu: Nașul meu, mort după doza trei, a fost întrebat de familie dacă s-a vaccinat și când au auzit, l-au dus ei cu salvarea direct la capelă. Cine a mai auzit de așa ceva??? Deși era moarte suspectă, la un om perfect sănătos, nici nu i-au mai făcut autopsie, direct la capelă. Pare incredibil? E real!
💬Damian Viorica: Au ordin să pună batista pe țambal, să nu facă autopsii anume ca să nu existe probe la ce vor găsi în corpul vaccinaților. Sunt complici la genocid toți din sistemul medical care nu refuză să acopere faptele!
💬Hajnal Micropigmentare Zalau: Au murit destui și vaccinați!! Eu știu exact invers, cazuri plus acum, în prezent, cu cancer, familii întregi. Ei așteaptă acum să apară vaccinul pentru cancer, nu pentru COVID…
Reacțiile adverse ușoare la vaccinurile anti-COVID-19 au fost cele mai frecvente și, de regulă, tranzitorii, conform raportelor oficiale publicate de Center of Diseases Control (CDC) din SUA și a statisticilor Agenției Europene a Medicamentelor. Datele oficiale arată că între 50% și 70% dintre persoanele vaccinate au raportat cel puțin o reacție minoră după administrare, cum ar fi durere sau roșeață la locul injectării, oboseală, cefalee ori febră ușoară. Aceste manifestări au dispărut, de regulă, în 24–48 de ore fără tratament special.
Reacțiile grave au fost mult mai rare, câteva cazuri la un milion de doze. Anafilaxia, reacția alergică severă imediată, a fost estimată la ~5 cazuri la 1.000.000 doze pentru vaccinurile mRNA („CDC, MMWR, 2021”).
Miocardita și pericardita au apărut cu incidență mai mare în rândul bărbaților tineri, cu valori maxime raportate de aproximativ 70–80 cazuri la 1.000.000 de doze după a doua doză, în grupa de vârstă 16–24 ani, dar cu evoluție clinică favorabilă în majoritatea cazurilor, conform unui studiu publicat de National Health Institute din SUA.
Evenimentele trombotice rare (VITT/TTS) asociate vaccinurilor adenovirale (AstraZeneca și J&J) au fost estimate la câteva zeci de cazuri la 1.000.000 de doze.
Aceleași studii medicale citate mai sus evidențiază beneficiile vaccinării anti-COVID-19 depășesc riscurile asociate reacțiilor adverse, chiar și în cazul celor mai rare.
Teme Conspiraționiste Specifice
- Putin a oprit pandemia
O teorie populară în rândul unor comentatori este că pandemia s-a încheiat brusc odată cu începerea războiului din Ucraina, sugerând că președintele Rusiei, Vladimir Putin, ar fi „oprit” pandemia.
Iată câteva exemple:
💬 Iurea Comin: Băăă, ăsta cu rușii, băă… cert e că Putin a oprit nebunia cu plandemonia, că și acum eram cu măști pe bot, tot felul de restricții și cozi la vaccinare!?? Așa voiai să fie!?
💬Alexandru Uta: A plătit destui bani pe vaccinuri România, Putin cu războiul a oprit COVID-ul.
💬 George Valeriu Henciu: Noroc cu Putin, căci altfel erai tot în carantină.
💬 Teodor Mihai: Trimite Putin câteva drone la Bruxelles și nu mai e nevoie, fuge iar COVID-ul.
💬 Sima Sorin: Mâine, dacă Putin intră în Europa, dispare de tot!! Cred că Putin e mai bun doctor decât toți medicii la un loc.
💬 Sorin Basag: Nu mai mințiți, blestemaților, COVID crește că tot de voi e creat, e război biologic și o știți foarte bine… Ia să vedeți dacă se face pace în Ucraina, iar începe plandemia, așa-zisa pandemie, din nou… Când a intrat Putin în Ucraina, a dracu, pandemia a dispărut ca prin farmec… Acum nu știți cum să o creați iar.
Pandemia de COVID-19 a fost declarată oficial încheiată pe 5 mai 2023 de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care a anunțat că SARS-COV-2 nu mai constituie o Urgență de Sănătate Publică de Interes Internațional. Această decizie a fost bazată pe scăderea semnificativă a numărului de decese și spitalizări, precum și pe nivelurile ridicate de imunitate a populației împotriva formei severe a bolii.
Cu toate acestea, OMS a subliniat că, deși urgența a fost încheiată, COVID-19 rămâne o amenințare globală la adresa sănătății. Astfel, organizația a recomandat trecerea la o gestionare pe termen lung a bolii în planul său de răspuns pentru perioada 2023–2025.
- Interdicția donării de sânge pentru vaccinați
O altă temă dezbătută în spațiul virtual al comentariilor la postarea Europa Liberă este cea conform căreia persoanele vaccinate anti-COVID nu ar avea voie să doneze sânge.
Un utilizator menționează chiar că, în Japonia, ascunderea faptului că ești vaccinat la donare ar fi pedepsită cu închisoarea. Această afirmație este contrazisă de alți comentatori care susțin că au donat sânge fără probleme fiind vaccinați.
💬 Daniela Alb: Persoanele vaccinate nu au voie să doneze sânge.
💬 Mihaela Baranai: Eu am donat în ultimii ani, nimeni nu m-a întrebat și nici nu mi-a interzis să donez. Vi s-a spus dvs. asta de către personalul din centrele de transfuzii?
💬 Coca Ionuț: Înseamnă că ești direct răspunzătoare de sănătatea celor ce au folosit sângele tău!!!! Mai ales că știai că te-ai vaccinat și ai auzit, probabil ai citit ce urmări au aceste vaccinuri!!!! Nu trebuia să mai donezi! Trebuia să spui tu personalului că ești vaccinată!!! Și să refuzi să mai donezi!
💬 Andrei Árpád Nagy:În Japonia, dacă ai donat sânge și nu ai specificat că ești injectat, te duci la pușcărie.
Persoanele vaccinate anti-COVID-19 pot dona sânge, transmite Centrul de Transfuzii București, la solicitarea Europa Liberă România. Vaccinurile împotriva COVID-19, bazate pe tehnologii moderne (ARN mesager sau vector viral nereplicativ), intră în categoria celor pentru care donarea se poate face rapid, după o scurtă perioadă de siguranță, cu respectarea următorului protocol:
– dacă donatorul este în stare bună de sănătate și nu are simptome postvaccinale (febră, stare de rău), donarea este permisă după 7 zile de la vaccinare;
– dacă au apărut reacții adverse mai semnificative, donarea se amână până la remiterea (dispariția) completă a simptomelor.
Există o listă de restricții temporare a donării de sânge și care, conform datelor transmise de Centrul de Transfuzii București, se referă la:
– vaccinuri cu virusuri sau bacterii attenuate (BCG, febra galbenă, rubeola, rujeola, poliomielita-p.o., febra tifoidă, holera) → amânare 4 săptămâni;
– vaccinuri cu virusuri sau bacterii inactivate și toxoizi (cum sunt cele pentru gripă, tetanos, difterie, poliomielită injectabilă) → nu este nevoie de amânare dacă starea generală este bună;
– vaccin pentru hepatita A și B→ nu este nevoie de amânare dacă starea generală este bună și nu exista expunere.
– vaccin antirabic → nu este nevoie de amânare dacă starea generală este bună și nu exista expunere, dacă vaccinarea este administrată după expunere: contraindicația este de 1 an.
Informația că Japonia a interzis persoanelor vaccinate anti-COVID să doneze sânge a fost demontată de jurnaliștii de la AFP.
- Conspirația tăcerii
O altă idee vehiculată de comentatorii antivacciniști este cea a efectelor pe timp lung date de vaccinare, despre care cadrele medicale ar ști, dar nu vorbesc.
💬 Iulian Capsali: Nu există caz de AVC sau infarct în care medicul din camera de gardă a spitalului să nu întrebe dacă pacientul a fost vaccinat sau nu. Întrebați-i pe medici de ce nu mai cer acest ser ARN.
💬George Deja: Iulian Capsali, întreabă pe oricine și pentru o entorsă. Caz real, eu! Asta acum vreo doi ani, când am mers să verific dacă nu aveam vreo fractură…
💬 Iulian Capsali: Și ați întrebat motivul? Că în presa asta de sistem nimeni nu are curaj să vorbească cu medicii deschis, cu păstrarea anonimatului, desigur, întrucât ulterior sunt hăituiți de presa securistă sau de Colegiul Medicilor.
💬 George Deja:Am făcut pe prostul și m-am prefăcut că nu înțeleg la ce vaccin se referă. Am întrebat apoi, de ce; era o asistentă, mi-a răspuns că așa e protocolul. Mai mult, se prefăcea că nu știe.
„Medicul, când face anamneza, întreabă tot ce ar putea influența starea pacientului. De exemplu, chiar dacă nu găsește o legătură directă între vaccinare și entorsă sau problemă cardiacă, probabil întreabă printre altele. Este exact ca atunci când întreabă dacă fumați, dacă consumați alcool sau dacă ați fost vaccinat pentru alte boli infecțioase. Probabil că întreabă și acest lucru”, explică medicul Adrian Marinescu, pentru Europa Liberă de ce există într-adevăr situații în care oamenii sunt întrebați dacă sunt sau nu vaccinați.
Iar imunizarea nu se referă strict la cea anti Covid, ci la toate vaccinurile făcute.
„Faptul că s-a vaccinat sau nu nu joacă niciun rol. Atunci când cineva se internează, în foaia de internare se completează istoricul vaccinărilor. Este normal să întrebi ce vaccinuri a făcut. Este o întrebare generală, fără legătură cu COVID-ul”, adaugă doctorul.
Teoriile conspirației, nevoia de validare socială și lipsa de încredere în autorități
De ce tind oamenii să dea crezare mai degrabă teoriilor conspirației decât statisticilor și informațiilor oficiale?
Sociologul Barbu Mateescu spune că răspunsul la această întrebare e complex. Ține de momentul în care se află umanitatea, de revoluția tehnologică care a pus în contact oamenii, precum și de lipsa istorică de încredere în stat a românilor.
„Societatea trece acum printr-o revoluție economică și tehnologică, similară cu cea industrială, doar că mult mai rapidă. Această evoluție produce vertij și dificultăți majore de adaptare.
Există segmente din societate care nu mai pot gestiona prezentul și viitorul. Pur și simplu se află într-o stare de disperare, într-o situație psihologică foarte gravă și tristă.
Aceasta se manifestă printr-o ruptură între oamenii care nu mai țin pasul cu prezentul și viitorul și cei care caută să se întoarcă în trecut”, explică el.
Vorbind strict despre reacțiile oamenilor la vaccinul anti-COVID, sociologul crede că în acest caz e vorba de instinct de supraviețuire.
„Înseamnă că acorzi multă atenție tuturor informațiilor și elementelor cu care intri în contact, pentru că fiecare poate reprezenta un pericol. Teoriile conspirației funcționează ca un mecanism de augmentare a instinctului de supraviețuire. Când te afli într-un mediu care se schimbă rapid, creierul caută să detecteze pericolele. Practic, mesajul pe care oamenii și-l transmit prin teoriile conspirației este: „Fii atent, ai grijă!”.
„Este o reacție logică, având în vedere viteza cu care se schimbă lumea”, spune el.
Iar acești oameni nu mai au încredere în stat, în autoritate, în medici. Este o reacție nu doar la experiențe personale reale, ci și la poveștile care apar în presă sau care circulă prin rețelele sociale, adaugă Mateescu.
„Contează faptul că, atunci când postezi ceva și vezi că zeci de oameni au reacționat, te simți validat”.
Problema e însă că același mecanism psihologic funcționează și în cazul inexactităților, generalizărilor forțate și chiar a inepțiilor:
„E ceva să scrii o tâmpenie și să vezi că 16 oameni sau 64 de oameni ți-au dat like. Asta te face se simți altfel. E ceva de care nu ai parte în viața de zi cu zi.”
Cât despre falia care există între percepția oamenilor față de diverse subiecte, inclusiv cel al vaccinului anti-COVID, sociologul spune că sunt puține șanse ca ea să se închidă în viitorul apropiat sau să se construiască punți.
Cele două părți vor rămâne ferm pe poziții, fără nicio dorință de compromis sau de înțelegere a opiniei celoralți.
„În mod normal, ruptura se va adânci. Nicăieri pe planeta Pământ nu s-a reușit împăcarea completă a acestor grupuri. Poate, teoretic, am vedea o situație în care un dușman comun – de exemplu, dacă Rusia ar ataca Polonia – să determine unirea celor două falii din societatea poloneză. În general, conexiunile între grupuri aflate pe poziții opuse apar doar în fața unei amenințări comune. În rest, polarizarea persistă. Nimeni nu știe încă cum să gestioneze complet această situație, nici în California, nici în Australia”, concluzionează sociologul.
Numărul de cazuri de COVID-19 a crescut în ultimele săptămâni
Pandemia COVID-19 a fost o criză globală fără precedent, care a schimbat profund societățile și economiile lumii.
În România, virusul a fost detectat pentru prima dată pe 26 februarie 2020, în județul Gorj.
La nivel mondial, până în prezent, au fost raportate aproximativ 779 de milioane de cazuri de COVID-19 și peste șapte milioane de decese.
Totuși, studiile recente sugerează că numărul real al deceselor ar putea fi mult mai mare. De exemplu, o cercetare publicată în The Lancet estimează o mortalitate în exces de 18,2 milioane de decese între 2020 și 2021, de trei ori mai mult decât numărul oficial raportat.
Începând cu 2025, au apărut noi variante ale virusului SARS-CoV-2, iar autoritățile de sănătate publică au aprobat vaccinuri adaptate pentru a combate aceste noi tulpini.
În Statele Unite, FDA – instituția care autorizează medicamentele și tratamentele – a aprobat vaccinurile actualizate Comirnaty (Pfizer-BioNTech) și Spikevax (Moderna) pentru sezonul 2025-2026.
În Uniunea Europeană, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a autorizat utilizarea acestor vaccinuri adaptate, urmând aceleași recomandări pentru protejarea populației.
În România, în săptămâna 7-14 septembrie au fost înregistrate 4.846 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (COVID-19), în scădere cu 5,6% față de săptămâna precedentă.
1.155 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare/o altă reinfectare. 16 oameni au murit din cauza COVID-19 în această perioadă.
De la începutul pandemiei și până în prezent, pe teritoriul României au fost înregistrate 3.607.449 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 (unele persoane s-au infectat de mai multe ori).
69.305 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au murit.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
