Șapte dintre cele 27 de state membre ale UE și-ar fi majorat valoarea importurilor față de anul precedent, inclusiv cinci țări care sprijină Ucraina în război, printre care și România, scrie Reuters care analizează datele oferite de Centrul pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), o organizație de cercetare independentă cu sediul la Helsinki.
În cazul României, ar fi vorba de creştere de 57 la sută, arată sursa citată.
Ungaria s-a numărat printre cele șapte țări care au înregistrat o creștere a valorii importurilor de energie rusească în acest an, cu 11%, în timp ce Franța și Olanda sunt alături de alte patru țări ale căror guverne sprijină Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creștere de 3%, Croația (55%), România (57%) și Portugalia (167%), scrie Reuters.
Importurile totale de energie rusească ale Uniunii Europene din 2022, când Rusia a invadat Ucraina, s-au ridicat la peste 213 miliarde de euro, arată datele CREA.
Suma o depășește cu mult pe cea cheltuită de UE pentru ajutor acordat Ucrainei în aceeași perioadă, chiar dacă a fost cel mai mare sponsor al Kievului. Blocul comunitar a alocat Ucrainei până acum 167 de miliarde de euro sub formă de asistență financiară, militară și umanitară.
Ministerul Energiei: România nu importă cărbune, țiței, produse petroliere sau gaze din Rusia
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, dezminte informațiile lansate de Reuters și spune că aceste informații trebuie dovedite și fundamentate.
România nu importă cărbune, ţiţei, produse petroliere sau gaze din Rusia, a declarat ministrul român al Energiei Bogdan Ivan, la solicitarea Europei Libere, după publicarea analizei Reuters.
România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și produse petroliere din 5 februarie 2023. România nu a avut niciodată un contract direct cu Gazprom. Mai mult, România nu va importa produse petroliere sau țiței din Federația Rusă. România respectă toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene, spune ministrul Bogdan Ivan.
El avertizează că orice încălcare a legislației în vigoare privind regimul sancțiunilor împotriva Federației Ruse „va fi sancționată fără ezitare” și a spus că „România nu face niciun compromis când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de asigurarea securității sale energetice”.
În ceea ce priveşte importurile de cărbune, ministerul aminteşte că importurile din Federaţia Rusă au fost interzise încă din august 2022, odată cu intrarea în vigoare a celui de al cincilea pachet de sancţiuni economice al UE.
Ministerul Energiei amintește că, în baza cadrului de sancțiuni stabilit de Uniunea Europeană, prin Regulamentul Consiliului (UE) nr. 833/2014, începând cu 5 decembrie 2022, operatorii economici din România sunt supuși restricțiilor și la importul de țiței din Federația Rusă.
De asemenea, începând cu 5 februarie 2023 au fost oprite şi importurile de produse petroliere din Federaţia Rusă.
În cazul importurilor de gaze naturale, Ministerul Energiei precizează că România nu importă gaze naturale din Federaţia Rusă.
Pentru a-și asigura necesarul de consum intern, România importă gaze naturale din Europa Occidentală prin interconectorul Szeged–Arad şi din Europa de Sud prin punctele de interconectare cu Bulgaria — Kardam1–Negru Vodă1 (Coridorul Trans-Balcanic) şi Giurgiu–Ruse, arată sursa citată.
În schimb, nuanțează ministerul, într-un punct de vedere remis Europei Libere, statele care nu sunt membre UE – precum Turcia, India, Arabia Saudită, Egipt – și care nu au avut nicio obligație să respecte prevederile cadrului sancționatoriu aplicat de Uniunea Europeană împotriva Federației Ruse, pot importa țiței din mai multe surse.
Iar țițeiul care intră în procesul de rafinare este amestecat în terminalele de intrare/depozitare, iar produsele petroliere obținute au, astfel, certificat de origine al statului în care au fost produse.
Importul de produse petroliere/motorină din aceste state este încă permis conform cadrului legal UE și al regimului de sancțiuni impus de Comisia Europeană.
Numai că, în data de 18 iulie 2025 a fost adoptat pachetul 18 de măsuri restrictive împotriva Federației Ruse, care includ introducerea unei interdicții la importul de produse petroliere rafinate fabricate din țiței rusesc și provenind din țări terțe.
Astfel, că, începând cu 21 ianuarie 2026, vor fi interzise achiziționarea, importul sau transferul în Uniune, în mod direct sau indirect, de produse petroliere obținute într-o țară terță din țiței originar din Rusia.
Iar la nivelul Comisiei se află în proces de negociere o propunere de regulament privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale rusești, care include o serie de obligații clare și etapizate, menite să elimine în mod ordonat importurile de gaze și petrol din Rusia și să consolideze securitatea energetică a UE.
Sancțiunile împotriva importurilor rusești de energie, pe agenda întâlnirii șefei diplomației române cu secretarul de stat Marco Rubio
Șefa diplomației române, Oana Țoiu, a discutat cu secretarul de stat Marco Rubio, cu care s-a întâlnit în urmă cu două zile la Washington, despre „disponibilitatea noastră de a susține, în primul rând politic, cerința președintelui Donald Trump ca țările membre ale Uniunii Europene să renunțe la banii pe care îi transferă practic Federației Ruse odată ce achiziționează surse de energie de acolo, versus celelalte alternative care n-ar finanța indirect războiul din Ucraina”.
Într-un interviu acordat Europei Libere după discuția cu secretarul de stat Marco Rubio, Oana Țoiu, a declarat că i-a prezentat omologului american„planurile noastre, în România, de a înăspri pedepsele pentru cei care eludează aceste sancțiuni”.
O referire directă la sancțiunile economice occidentale impuse Rusiei ca urmare a invadării Ucrainei, în 2022.
Pe 2 octombrie, după aproape trei ani de amânări și 18 pachete de sancțiuni impuse Rusiei de Uniunea Europeană Rusiei, guvernul de la București a actualizat legislația privind eludarea pedepselor impuse inclusiv celor care susțin războiul împotriva țării vecine.
Principale prevederi arată că încălcarea sancțiunilor Uniunii Europene devine infracțiune și poate fi sancționată cu până la cinci ani de închisoare.
Ordonanța adoptată săptămâna trecută de Guvernul României modifică un act similar în vigoare din 2008, așadar de dinainte ca Rusia să anexeze ilegal peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, și să înceapă invazia țării vecine.
Proiectul de lege adoptat în 2025 de Guvern a fost trimis Parlamentului, însă el poate fi aplicat deja.
Potrivit unei anchete publicate recent, de site-ul de investigații Context.ro, administrația română nu ar aplica corect și la timp sancțiunile impuse de Bruxelles.
Oana Țoiu a declarat, la momentul adoptării ordonanței, că „dacă până în acest moment, tentativele sau acțiunile de eludare a sancțiunilor erau prevăzute mai degrabă ca un act de neglijență, din acest moment devin fapte grave, cu pedeapsă de închisoare de la unu la cinci ani”.
„În cazuri agravante se poate ajunge până la pedepse de până la 12 ani. Competența este transferată la DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, n.red.)”, a explicat șefa diplomației române.
Ea a adăugat că legea penală română se va aplica cetățenilor și firmelor care încalcă sancțiunile Uniunii Europene inclusiv în afara României, indiferent dacă presupusa infracțiune este sau nu pedepsită de legea din țara respectivă.
Pe de altă parte, Comisia Europeană are în lucru un pachet de sancțiuni, al 19-lea de la invadarea totală a Ucrainei de către Federația Rusă, care privesc importul de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești în UE și un plafon al prețului petrolului de 47,60 de dolari.
Lor li se adaugă înghețarea activelor unor companii, precum și noi sancțiuni împotriva așa-numitei flote din umbră de nave care transportă petrol rusesc, încălcând restricțiile G7.
Analiza Reuters: GNL, cel mai mare import de energie rusească din UE
În ciuda retoricii de susținere a Ucrainei în războiul de invazie dus de Rusia pe teritoriul său, mai multe țări europene și-ar fi intensificat importurile de energie rusească, care aduc miliarde de euro pentru mașina de război a Moscovei, scrie Reuters.
În felul aceasta, ajutorul militar și umanitar masiv către Kiev ar fi contracarat de plăți comerciale către Moscova pentru petrol și gaze.
Reuters recunoaște că blocul comunitar și-a redus dependența de Rusia, furnizorul odinioară dominant, cu aproximativ 90% din 2022, dar spune că numai în ultimele opt luni ale acestui an a importat peste 11 miliarde de euro din energie rusească.
În sprijinul afirmației sale, Reuters invocă analiza lunară despre importurile de combustibili fosili din Rusia făcută de Centrul pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA).
UE, care a interzis deja majoritatea achizițiilor de țiței și combustibil rusesc, a anunțat planuri de a accelera interdicția privind gazul natural lichefiat (GNL) rusesc până în 2027, începând cu 2028. Numai că GNL reprezintă acum cel mai mare import de energie rusească din UE, reprezentând aproape jumătate din valoarea totală a achizițiilor, arată datele CREA.
Șapte dintre cele 27 de țări membre ale UE și-au majorat valoarea importurilor față de anul precedent, inclusiv cinci țări care sprijină Ucraina în război. Franța, de exemplu, a înregistrat o creștere a achizițiilor de energie rusească cu 40%, până la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Olanda a crescut cu 72%, până la 498 de milioane de euro, arată analiza.
Deși porturile GNL din țări precum Franța și Spania servesc drept puncte de intrare pentru livrările rusești în Europa, gazul nu este adesea consumat în aceste țări, ci trimis mai departe către cumpărători din întregul bloc comunitar, susține sursa citată.
Vaibhav Raghunandan, specialist UE-Rusia la CREA, a descris creșterea fluxurilor ca „o formă de autosabotaj” din partea unor țări, având în vedere că vânzările de energie reprezintă cea mai mare sursă de venit pentru Rusia, în contextul în care aceasta poartă război împotriva unei Ucraine susținute de Europa.
„Kremlinul primește, la propriu, finanțare pentru a-și continua desfășurarea forțelor armate în Ucraina”, a spus el.
Ministerul francez al Energiei a declarat pentru Reuters că valoarea importurilor de energie rusești ale Franței a crescut în acest an, deoarece aceasta a deservit clienți din alte țări, fără a numi țări sau companii.
Datele de pe piața gazelor sugerează că o parte din importurile franceze din Rusia sunt trimise mai departe către Germania, potrivit analiștilor Kpler.
Guvernul olandez a declarat că, deși susține planurile UE de eliminare treptată a energiei rusești, până când aceste propuneri nu sunt incluse în legislația UE, nu are puterea să blocheze contractele existente dintre companiile energetice europene și furnizorii ruși.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze datele privind importurile din 2025. Șeful departamentului de energie al blocului comunitar a declarat luna trecută că retragerea treptată a combustibililor fosili rusești a fost concepută pentru a se asigura că țările membre nu se confruntă cu creșteri bruște ale prețurilor la energie sau cu deficit de aprovizionare.
Propunerile, care prevăd o interdicție totală a întregului petrol și gaze rusești începând cu 2028, înseamnă că fondurile europene ar putea sprijini efortul de război al Kremlinului timp de un an sau mai mult, interpretează Reuters.
Trump spune că petrolul și gazele americane ar putea înlocui pierderile de resurse rusești, iar mulți analiști spun că o astfel de schimbare este posibilă, deși ar crește dependența Europei de energia americană într-o epocă în care Washingtonul folosește tarifele vamale ca instrument politic.
Anne-Sophie Corbeau, cercetător la Centrul pentru Politică Energetică Globală al Universității Columbia, spune că ar fi „o iluzie să credem că GNL-ul american ar înlocui GNL-ul rusesc pe o bază unu la unu. GNL-ul american este în mâinile unor companii private, care nu respectă ordinele Casei Albe și ale Comisiei Europene, ci își optimizează portofoliile.”
Ungaria și Slovacia - care mențin legături strânse cu Kremlinul și resping orice idee de renunțare la gazul rusesc - rămân importatori majori, reprezentând împreună 5 miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancțiunile UE planificate asupra GNL-ului, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028.
Ministerul belgian al Energiei a declarat că creșterea emisiilor de GNL din Belgia se datorează sancțiunilor separate impuse de UE, care au intrat în vigoare în martie și au interzis „transbordările” sau reexportul GNL-ului rusesc în afara blocului comunitar, ceea ce înseamnă că GNL-ul care sosește trebuie descărcat în Belgia - un centru global - în loc să fie transferat de la o navă la alta pentru a fi transportat mai departe către o destinație finală.
Ministerul Energiei din Portugalia a declarat că țara sa a importat doar cantități modeste de gaze rusești și că fluxurile pe parcursul anului vor fi mai mici decât în 2024. Guvernele croat și român nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la date.
Trump a criticat importurile UE de energie din Rusia
Plățile UE către Moscova pentru energie au fost din nou supuse unor analize după ce președintele american Donald Trump i-a criticat pe liderii europeni în discursul său adresat Adunării Generale a ONU de luna trecută, cerându-le să înceteze imediat toate aceste achiziții.
SUA sunt pregătite să impună „o rundă foarte puternică de tarife vamale” Rusiei dacă nu este gata să încheie un acord pentru a pune capăt războiului, a declarat președintele american Donald Trump, în discursul său ținut marți de la tribuna ONU.
„În cazul în care Rusia nu este pregătită să încheie un acord pentru a pune capăt războiului, atunci Statele Unite sunt pe deplin pregătite să impună o serie foarte puternică de tarife vamale, care cred că ar opri vărsarea de sânge foarte repede”, a declarat el în timpul unui discurs combativ în care a criticat aspru mulți lideri mondiali.
Însă, pentru ca acest lucru să fie eficient, națiunile europene „vor trebui să se alăture” Statelor Unite prin „adoptarea exact a acelorași măsuri”, a adăugat el. „Europa trebuie să-și intensifice eforturile”, a adăugat Trump.
„Europa finanțează războiul împotriva lor. Este jenant pentru Europa. Ar trebui să înceteze imediat să mai cumpere petrol și gaze rusești. (...) Sancțiunile pe care le-aș putea impune Rusiei ar pune capăt acestui război destul de repede, dar Europa nu mai poate face ceea ce face”, a spus Trump.
Firmele care au contracte pe termen lung pentru importurile de GNL din Rusia
TotalEnergies din Franța se numără printre cei mai mari importatori de GNL rusesc în Europa, alături de alți jucători majori, inclusiv Shell, Naturgy din Spania, SEFE din Germania și casa de tranzacționare Gunvor. Toate acestea operează contracte pe termen lung care durează până în anii 2030 sau 2040.
TotalEnergies a declarat pentru Reuters că continuă livrările de la uzina Yamal din Rusia în baza unor contracte care nu puteau fi suspendate fără sancțiuni oficiale ale UE. Compania va menține livrările atât timp cât guvernele europene consideră gazul rusesc necesar pentru securitatea energetică, a adăugat aceasta.
Shell, Naturgy și Gunvor au refuzat să comenteze importurile din Rusia.
Ronald Pinto, analist principal în cercetarea gazelor la Kpler, spune că studiile privind dinamica fluxului sugerează că importurile franceze de GNL rusesc se desfășoară adesea prin conducte către Belgia, ajungând apoi în Germania, unde există o cerere puternică din partea utilizatorilor industriali. El a avertizat că este „imposibil să se urmărească exact mișcarea moleculelor de gaz în cadrul rețelei europene de gaze”.
Un purtător de cuvânt al SEFE, care operează 10% din rețeaua de transport al gazelor din Germania, a confirmat că firma importă gaze rusești prin Franța și Belgia.
Ministerul german al economiei a declarat pentru Reuters că salută eforturile UE de a elimina treptat importurile de combustibili fosili rusești, dar că SEFE este obligată printr-un contract încheiat pe termen lung de a cumpăra GNL de la uzina rusească Yamal, fără opțiunea de a rezilia acordul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
