„Protejăm securitatea energetică a României și aplicăm ferm sancțiunile internaționale ce vizează Lukoil”, spune ministrul într-o postare făcută marți seară pe pagina sa de Facebook.
El nu spune care va fi formula găsită de România, ci doar că nu va cere prelungirea termenului acordat de SUA pentru aplicarea sancțiunilor.
Ministrul dă asigurări că experții din Ministerul Energiei lucrează cu toate autoritățile din domeniu la crearea legislației care să asigure, pe de o parte, conformarea deplină cu regimul de sancțiuni stabilit de Statele Unite, iar pe de altă parte, continuitatea activităților de rafinare ale Petrotel Ploieşti, precum și de comercializare a produselor petroliere, fără a periclita aprovizionarea pieței naționale de combustibili.
România, Bulgaria și alte țări care includ activele externe ale Lukoil duc o luptă contra cronometru pentru a opri închiderea rafinăriilor înainte ca sancțiunile americane împotriva proprietarilor ruși să intre în vigoare pe 21 noiembrie.
Decizia Washingtonului și a Londrei de a include Lukoil și Rosneft pe lista neagră a sancțiunilor a creat panică în țările UE în care sunt prezente cele două mari companii petroliere din Rusia.
Acestea externe ale Lukoil, a doua cea mai mare companie petrolieră din Rusia, includ rafinării în Europa (două în Bulgaria și România), o participație de 45% într-o unitate de procesare a combustibililor din Olanda, acțiuni în zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak și Mexic, precum și sute de stații de carburanți în întreaga lume.
România - Petrotel Lukoil, în revizie capitală
În ceea ce o privește, România ar fi luat în considerare solicitarea unei „prelungiri a sancțiunilor” în timp ce își elaborează propriul răspuns, a declarat zilele trecute un oficial guvernamental de rang înalt pentru Politico, naționalizarea fiind văzută ca „ultimă opțiune”.
Anunțul făcut marți seară de ministrul Bogdan Ivan pare o replică dată Politico și surselor sale.
„O spun răspicat: nu voi solicita prelungirea termenului de 21 noiembrie fixat de autoritățile americane. Mai mult, voi susține replicarea şi aplicarea unitară a sancțiunilor inițiate de SUA la nivelul întregii Uniuni Europene.”
România, spune ministrul, „trebuie să preia controlul asupra companiei pentru a garanta implementarea completă a măsurilor internaționale, pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați și pentru a asigura stabilitatea și securitatea sistemului energetic național”.
Cota de piață a Lukoil în România este de aproximativ 20% din piața totală de combustibili, fiind unul dintre liderii pieței petroliere românești, cu mult însă sub cota de piață din Bulgaria, unde vecinii României ar putea pierde 50 de milioane de euro ca urmare a sistării exporturilor de motorină și combustibil pentru aviație.
Compania a intrat pe piața din România în 1998 și operează stații de alimentare, având ca activitate principală comerțul cu amănuntul al carburanților.
România a anunțat intrarea rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploieşti în revizie capitală până pe 31 noiembrie „pentru modernizarea echipamentelor şi o operare cât mai sigură şi cu un impact cât mai redus asupra mediului”.
Operațiunea presupune oprirea integrală a rafinăriei, întrucât lucrările vizează atât instalaţiile tehnologice, cât şi unităţile auxiliare.
Rafinăria Petrotel-Lukoil este una dintre cele mai mari unităţi de procesare a ţiţeiului din România, cu o capacitate de rafinare de aproximativ 2,5 milioane tone anual, şi are o contribuţie semnificativă la economia judeţului Prahova şi la asigurarea pieţei interne de produse petroliere.
Republica Moldova - derogare temporară și preluarea de către guvern
Vineri, 7 noiembrie, guvernul de la Chișinău a prezentat propria propunere de cumpărare a activelor Lukoil din ţară, inclusiv un depozit de combustibil pentru avioane, şi a declarat că a solicitat Washingtonului amânarea sancţiunilor.
Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, o structură a Guvernului de la Chișinău, a avansat o ofertă de achiziționare a depozitului Lukoil-Moldova de la Aeroportul Chișinău.
Statul moldovean vrea să preia, până la 17 noiembrie, infrastructura și resursele companiei.
Autoritățile de la Chișinău nu au explicat care sunt condițiile ofertei, dar au indicat termenul de 17 noiembrie, având în vedere că Lukoil va fi în incapacitate de funcționare după 21 noiembrie, zi în care intră în vigoare sancțiunile americane.
Ministrul Energiei din Rep.Moldova, Dorin Junghietu, a anunțat că R. Moldova se aliniază sancțiunilor americane, fiind cerută „o derogare temporară de la SUA” pentru a nu perturba aprovizionarea cu resurse petroliere a țării și a precizat că autoritățile poartă discuții cu Bulgaria și România, pentru asigurarea necesarului de benzină, motorină și kerosen.
Bulgaria - administrator de stat
Vineri, parlamentarii bulgari au aprobat un proiect de lege care ar permite guvernului să numească un director al giganticei rafinării din Burgas, deținută de Lukoil, acordându-i acestuia puteri extinse pentru a prelua controlul operațional al instalației, pentru a aproba vânzarea acesteia și a o naționaliza, dacă este necesar.
Între timp, Bulgaria cere o scutire de la sancțiuni, iar un oficial bulgar a declarat că țara mai are provizii între o lună - pentru benzină și 50 de zile - pentru motorină.
Bulgaria dispune de mai multe stocuri de țiței și produse petroliere în afara țarii, dar trebuie să le importe înainte ca rețeaua de conducte a Lukoil să intre sub incidența sancțiunilor.
În Bulgaria, rafinăria deținută de Rusia asigură până la 80% din necesarul de combustibil, iar încetarea operațiunilor sale ar lăsa Sofia fără aprovizionare până la sfârșitul anului, spun analiștii citați de Politico.
Irak - Condiții de forță majoră
Foarte afectat este și Irakul, care ar fi suspendat toate plățile în numerar și în țiței către Lukoil de la sancțiunile dispuse pe 22 octombrie de SUA și Marea Britanie împotriva Lukoil și Rosneft, cele mai mari două companii petroliere din Rusia.
Lukoil a trimis marțea trecută o scrisoare ministerului petrolului din Irak în care vorbește de „condiții de forță majoră” care o împiedică să continue operațiunile normale la giganticul câmp petrolier West Qurna-2.
Dacă motivele care stau la baza forței majore nu sunt rezolvate în termen de șase luni, Lukoil va opri producția și va ieși complet din proiect.
Gunvor, pus pe fugă de Trezoreria SUA
Eforturile de a asigura un nou proprietar rafinăriilor au fost puse și mai mult sub semnul întrebării după ce casa de tranzacționare Gunvor, cu sediul în Elveția, și-a retras joi oferta de a cumpăra activele internaționale ale Lukoil, după ce Trezoreria SUA a criticat oferta de vânzare și a numit Gunvor „marionetă a Kremlinului”.
„Președintele Trump a fost cât se poate de clar: războiul trebuie să se încheie imediat”, a scris pe X Departamentului Trezoreriei SUA. „Atât timp cât Putin continuă crimele fără sens, marioneta Kremlinului, Gunvor, nu va obține niciodată o licență de operare și profit.”
Comentariile Trezoreriei SUA au fost făcute după ce Lukoil a anunțat că a acceptat oferta casei de tranzacționare.
Aprobarea Trezoreriei SUA pentru tranzacție este esențială, deoarece instituția poate emite licențe sau derogări pentru tranzacții în contextul sancțiunilor impuse de SUA.
Chiar înainte de retragerea ofertei Gunvor, bancheri și surse interne au indicat că achiziția – cea mai mare vizată până acum de Gunvor – ar fi fost dificil de finalizat, depășind cu mult capacitatea de împrumut a companiei, notează Reuters.
Gunvor a fost cofondată în 2000 de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și Gennadi Timcenko, un apropiat al lui Putin.
În 2014, cu câteva zile înainte de impunerea sancțiunilor SUA asupra lui Timcenko după anexarea Crimeei de către Rusia, acesta și-a vândut participația de 43,6% în companie.
De atunci, Gunvor s-a distanțat de Rusia, vânzându-și activele rusești și condamnând public războiul din Ucraina.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
