Marian Enache a fost numit la CCR de Senat şi a depus jurământul ca judecător al Curţii în 13 iulie 2016, pentru un mandat de 9 ani. Astfel, în luna iulie iulie i-ar înceta şi mandatul ca membru CCR.
La preluarea mandatului de preşedinte al Curţii Constituţionale, Enache îşi propunea „impulsionarea activităţii Curţii Constituţionale, având în vedere că sunt peste 8.800 de dosare pe rolul acesteia, aflate în diverse stadii de soluţionare”.
„Aceste dosare sunt din perioada 2018-2022, unele fiind pe rolul său de peste 4 ani”, spunea el.
Un astfel de dosar este şi cel care a dus la decizia CCR de anulare a obligativităţii înscrierii averii soţului în declaraţiile de avere, precum şi a caracterului public al acestuia.
Dosarul a fost înregistrat în 2019 şi soluţionat anul acesta, la sfârşitul lunii mai. Decizia a fost criticată şi de Agenţia Naţională de Integritate, şi de reprezentanţi ai partidelor politice.
Cea mai controversată și importantă decizie a mandatului său de președinte al Curții a fost hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din noiembrie - decembrie 2024.
După validarea inițială a primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, CCR, sub conducerea lui Marian Enache, a decis anularea alegerilor prezidențiale pe 6 decembrie 2024, invocând nereguli majore și vicii grave de procedură, confirmate de documente desecretizate ale CSAT.
De asemenea, în timpul campaniei electorale din 2024, Curtea Constituțională a decis excluderea din cursa prezidențială a Dianei Șoșoacă.
Motivul invocat a fost că opiniile acesteia nu sunt compatibile cu valorile democratice și că, în cazul accederii la funcția de președinte, ar fi pus în pericol apartenența României la UE și NATO.
În 2017, Marian Enache a fost în centrul unei controverse publice în care presa l-a acuzat de plagiat în mai multe lucrări academice. Acuzațiile, publicate de România Liberă, susțin că Enache a copiat fără citare din lucrări ale altor autori, jurnaliști și chiar Wikipedia.
Controversa din spațiul public nu a dus la o investigație oficială.
De asemenea, Enache a fost subiectul unor dezbateri privind un posibil dosar de colaborare cu Securitatea, distrus, conform CNSAS.
În 2009, CNSAS a emis o adeverință prin care a constatat că „nu există date sau documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității” pentru Enache, însă a menționat că „SRI a comunicat că domnul Enache figurează cu dosar Fond rețea (F.R) 7259 Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”.
Enache a negat orice colaborare cu fosta Securitate.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
