Linkuri accesibilitate

Imaginile din satelit arată activitate la uzina nucleară Fordo cu câteva zile înainte de atacurile americane


Această imagine prin satelit oferită de Maxar Technologies arată camioane de marfă poziționate lângă o intrare subterană a Uzinei de îmbogățire a combustibilului Fordo (FFEP) din Iran - Fordo, Iran, 20 iunie 2025.
Această imagine prin satelit oferită de Maxar Technologies arată camioane de marfă poziționate lângă o intrare subterană a Uzinei de îmbogățire a combustibilului Fordo (FFEP) din Iran - Fordo, Iran, 20 iunie 2025.

Chiar dacă nu au apărut încă imagini satelitare de înaltă rezoluție ale siturilor vizate de SUA în atacurile de noaptea trecută, firma de sateliți Maxar a distribuit fotografii surprinse în ultimele zile de la una dintre ele: uzina de îmbogățire a uraniului Fordo.

Maxar, citat de BBC, spune că fotografiile, realizate pe 19 și 20 iunie, arată „o activitate neobișnuită a camioanelor și vehiculelor” în apropierea intrării în instalația militară subterană.

20 iunie
20 iunie

Un grup de 16 camioane de marfă este poziționat de-a lungul unui drum de acces care duce la intrarea într-un tunel, iar în imaginea ulterioară, camioane și buldozere sunt vizibile în apropierea instalației principale.

Noi săpături pot fi văzute în apropiere, cu semne de terasamente, inclusiv în interiorul intrărilor în tuneluri, indicând faptul că Iranul ar fi putut încerca să consolideze complexul în anticiparea unor atacuri.

O imagine surprinsă vineri, 19 iunie, arată, de asemenea, sisteme de apărare nou construite pe drumul aflat la puțin peste un kilometru de același loc, potrivit Maxar.

19 iunie
19 iunie

Președintele SUA, Donald Trump, a atacat-o vineri pe directoarea agenției naționale pentru informații, Tulsi Gabbard, spunând că „greșește” când susține că Iranul nu are în plan crearea unei arme nucleare, relatează CNN.

Comentariile președintelui american vin în contextul în care reputația lui Gabbard, o fostă democrată, se prăbușește în interiorul administrației, conform surselor care au dat informații CNN, săptămâna aceasta.

Trump a fost întrebat, vineri, cu privire la evaluările comunității de informații americane care spun că Iranul nu era aproape de construirea unei arme nucleare și că niciun nu făcea eforturi active în acest scop.

„Ei bine, atunci comunitatea mea de informații greșește”, a spus Trump la întrebarea unui jurnalist, după care președintele l-a întrebat pe acesta cine din această comunitate a spus asta.

Jurnalistul i-a spus că Tulsi Gabbard, moment în care Trump i-a replicat – „Greșește”.

În martie, Tulsi Gabbard a declarat în fața unei comisii senatoriale că Iranul nu construiește arme nucleare.

După ce Trump a spus că greșește, Gabbard a dat vina pe mass-media că i-a distorsionat declarațiile.

De ce nu poate Iranul să aibă arme nucleare dacă alte țări pot?

Doar o mână de țări dețin arme nucleare: Regatul Unit , SUA, Rusia, China, Franța, India, Pakistan și Coreea de Nord.

Se crede că și Israelul le deține, dar acest lucru nu este nici confirmat, nici negat.

Deci, de ce unele țări le pot avea și altele nu?

Răspunsul se află într-un pact din 1968 numit Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare (TNP) în care se precizează că țările pot avea programe nucleare civile, dar că nu ar trebui să obțină arme nucleare alte țări decât cele care deja le au.

TNP este obligatoriu din punct de vedere juridic, iar marea majoritate a țărilor l-au semnat - inclusiv Iranul.

Cu toate acestea, Israel, India, Pakistan și Sudanul de Sud nu l-au semnat, iar Coreea de Nord s-a retras ulterior.

India și Pakistanul nu au fost recunoscute ca state deținătoare de arme nucleare la intrarea în vigoare a tratatului și ar fi obligate să se dezarmeze dacă ar adera acum.

Sudanul de Sud este o țară relativ nouă, fără program nuclear.

Israelul nu a semnat deoarece urmărește o politică de ambiguitate nucleară ca tactică împotriva dușmanilor și nu permite inspecții ale instalațiilor sale nucleare, ceea ce ar fi necesar în temeiul TNP.

Iranul, țările arabe și alte state au cerut de mult timp ca Israelul să fie presat să se dezarmeze și să fie transparent în ceea ce privește programul său nuclear, considerând presupusul arsenal al Israelului o sursă de tensiune regională și o amenințare.

Iranul a negat întotdeauna că ar dori să dețină arme nucleare și nu deține niciuna, deși multe țări nu sunt convinse de afirmațiile Iranului privind intențiile pașnice.

În 2002 s-a descoperit că avea un program nuclear secret, nepermis în temeiul TNP, ceea ce a declanșat o criză de ani de zile care, în mare parte, a dus la evenimentele de astăzi.

Sursa: BBC

Președintele Trump a insistat că Iranul a adunat o „cantitate enormă de materiale” și ar putea deține o armă în câteva săptămâni - sau dacă nu săptămâni, atunci luni - iar SUA nu pot permite acest lucru.

Joi, Trump a declarat că va decide în următoarele două săptămâni dacă SUA ar trebui să se alăture atacurilor asupra Iranului.

El a spus că două săptămâni este timpul „maxim” pe care Iranul îl are la dispoziție pentru a ajunge la un acord cu SUA – sugerând că ar putea lua o decizie înainte de expirarea celor 14 zile.

Unde este Fordo și ce este? Ce este „distrugătorul de buncăre” american?

Ascunsă pe un versant muntos, la 200 de km sud de Teheran, se află uzina de îmbogățire a uraniului Fordo, una dintre cele două centrale de îmbogățire a uraniului pe care le are Iranul.

Fordo este vitală pentru ambițiile nucleare ale Iranului și pentru încercările Israelului de a le demonta.

Uzina a fost construită într-o regiune muntoasă din motive de protecție. Se crede că uzina este îngropată mai adânc în subteran decât chiar tunelul Canalului Mânecii.

Până acum, aceasta a rămas inaccesibilă armamentului israelian.

Se crede că doar SUA dețin o bombă suficient de mare pentru a o distruge, ceea ce ar extinde însă dramatic conflictul din Orientul Mijlociu, odată cu implicarea SUA.

Pentru a provoca pagube semnificative, uzina ar trebui să fie vizată de o muniție „distrugătoare de buncăre” capabilă să pătrundă adânc sub suprafață.

Imagine din satelit a centralei nucleare Fordo, din Iran
Imagine din satelit a centralei nucleare Fordo, din Iran

Este una din principalele centrale de îmbogățire a uraniului pe care Iranul le-a folosit pentru a obține uraniu-235.

Fordo a fost deja atacat de Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).

Cu toate acestea, se crede că atacurile aeriene israeliene au vizat rachetele sol-aer și capacitățile de apărare aeriană ale Iranului din jurul său, pentru a-l face mai vulnerabil.

Doar „distrugătorul de buncăre” american poate ajunge la centrala nucleară Fordo

Toate privirile sunt acum ațintite asupra bombardierelor B-2 ale Forțelor Aeriene Americane care se vor întoarce la baza militară Diego Garcia din Oceanul Indian.

Bombardierele au fost acolo la începutul acestui an în sprijinul operațiunilor americane împotriva țintelor houthi din Yeme

Acestea sunt bombardierele stealth, cu baza Forțelor Aeriene Whiteman din Missouri, capabile să lanseze temuta GBU-57 Massive Ordnance Penetrator (MOP), o bombă uriașă ghidată cu precizie despre care se spune că poate distruge ținte aflate la 60 de metri sub pământ. Este cea mai mare „distrugătoare de buncăre” existentă.

Este singurul tip de muniție care poate ajunge cu adevărat la centrala nucleară Fordo din Iran, care până acum pare să nu fi fost afectată de atacurile aeriene israeliene.

GBU-57 cântărește puțin sub 13.000 kg și conține aproximativ 2.300 kg de explozibil. Carcasa exterioară îngroșată și amorsarea întârziată îi permit să detoneze suficient de mult timp după ce se îngroapă adânc în pământ.

Israelul are propriile rachete antibuncăr, dar acestea sunt arme mult mai ușoare, care nu sunt capabile să ajungă în adâncurile de la Fordo. Și, oricum, Israelului îi lipsesc aeronavele de dimensiunile necesare pentru a putea desfășura GBU-57.

Așadar, întrebarea nu este doar dacă Statele Unite se vor alătura acțiunii militare, ci dacă vor folosi și MOP.

Imagine publicată de US Air Force pe 2 mai 2023 cu un GBU-57, sau bomba Massive Ordnance Penetrator, la baza aeriană Whiteman din Missouri, concepută pentru a distruge zonele subterane, când SUA au ajuns la apogeul îngrijorărilor privind programul nuclear al Iranului.
Imagine publicată de US Air Force pe 2 mai 2023 cu un GBU-57, sau bomba Massive Ordnance Penetrator, la baza aeriană Whiteman din Missouri, concepută pentru a distruge zonele subterane, când SUA au ajuns la apogeul îngrijorărilor privind programul nuclear al Iranului.

Sursa BBC

În noaptea de sâmbătă spre duminică, SUA au bombardat trei mari uzine nucleare din Iran, Fordo, Natanz şi Isfahan, antrenând țara direct în conflictul israelo-iranian. Iranul a confirmat „atacurile barbare” și „scandaloase” asupra uzinelor nucleare ale țării și a amenințat cu consecințe „permanente”.

Atacurile aeriene ale SUA au generat un val de reacţii la nivel internaţional. De la aplauze entuziaste venite din Israel, la condamnări dure din partea Iranului şi apeluri la dezescaladare din partea ONU şi a altor guverne, comunitatea globală se arată divizată şi profund îngrijorată de riscul unui conflict major în Orientul Mijlociu.

Atacurile americane vin pe fondul unui conflict declanşat de Israel la mijlocul lunii iunie, care vizează distrugerea completă a programului nuclear iranian.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG