Curtea de Apel Cluj a admis recursul Declic și Bankwatch România – filiala Cluj, și rejudecând cauza, a decis suspendarea acordului de mediu pentru continuarea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița, inclusiv defrișarea a 39 de hectare de pădure.
Procesul a fost inițiat de cele două asociații pe motiv că, la Răstolița, întregul ecosistem „este în pericol de a fi ireversibil devastat”.
Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis suspendarea acordului de mediu pentru amenajarea hidroenergetică Răstolița, un proiect finalizat în proporție de 90%, care urma să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta, a anunțat miercuri ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Ar fi fost, astfel, prima hidrocentrală finalizată după trei decenii, investiție începută înainte de 1990”, a adăugat ministrul.
„Deși am câștigat pe fond anterior, astăzi am luat act cu regret de decizia instanței de apel. Este o decizie «temporară», pentru că urmează judecarea privitoare la anularea acordului de mediu pentru hidrocentrala Răstolița, cu termen fixat pentru 24 iunie. Rămânem încrezători că putem câștiga, ceea ce ar debloca - din nou - acest proiect strategic”, a mai spus Burduja.
În perioada 2019–2024, din cauza blocajelor generate prin litigii de mai multe asociații de mediu, printre care Declic și Bankwatch, compania de stat Hidroelectrica ar fi pierdut anual 317.140 MWh/an energie neprodusă, susține Burduja.
Valoarea totală a acestei pierderi se ridică la aproximativ 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român, având în vedere că statul a trebuit să compenseze prin importuri scumpe de energie, explică ministrul.
În total, pierderea totalizează 443 milioane euro, arată Sebastian Burduja.
Valoarea investiției în hidrocentrala Răstolița este de aproape 12 miliarde de lei (11.771.666.000 lei), o sumă care „riscă să devină prejudiciu din buzunarele fiecărui român dacă proiectul nu este finalizat”.
Fondul cauzei se va judeca pe 24 iunie 2025, iar ministerul își propune să demonstreze atunci că acordul de mediu a fost emis legal.
„Mesajul meu este clar: NU vom ceda în fața acestor obstacole. E doar o chestiune de timp pierdut pentru toți românii, din păcate. Lupta continuă — până la capăt. România are dreptul să-și valorifice resursele pentru a asigura independența energetică și prosperitatea cetățenilor săi, fără să depindă de șantajul energetic din Est. Suntem pe baricade până la capăt, pentru fiecare român care merită un viitor mai sigur și cu facturi mai mici. Înainte, împreună.”
Declic si Bankwatch au deschis proces la Tribunalul Cluj, în decembrie 2024, pentru anularea acordului de mediu. Pe 7 februarie 2025 Tribunalul a respins cererea, iar cele două ONG-uri au făcut recurs la recurs la decizia tribunalului.
În paralel, cu câteva zile înainte de pronunțarea Tribunalului, cele două ONG-uri au deschis încă o acțiune care are ca obiect tot suspendarea acordului de mediu, cu mai mulți pârâți, tot la Tribunalul Cluj și care se va judeca pe fond tot pe 24 iunie.
„Felicităm decizia de astăzi a instanței, care vine ca o gură de aer proaspăt pentru natura de la Răstolița. Este un nou pas important în atenuarea unui fenomen anormal în România, prin care autoritățile responsabile cu protecția mediului își confundă rolul cu interesele beneficiarilor unor astfel de proiecte”, a declarat Vlad Popescu, directorul Bankwatch România.
El a atras atenția că decizia de miercuri a Curții de Apel este definitivă și executorie și pe 24 iunie nu urmează judecarea fondului ei, așa cum spune ministrul Burduja, ci judecata pe fond pentru celălalt proces deschis de cele două asociații.
Ce prevede acordul de mediu
Acordul de mediu, absolut necesar în astfel de situații, se referă la scoaterea în afara fondului forestier a 171 de hectare de pădure şi teren din care aproape 40 de hectare ar urma să fie efectiv defrişate.
O parte din suprafaţa defrişată - aproximativ 0,6 hectare - este situată în Parcul Naţional Călimani, areal cu regim strict de protecţie.
ONG-urile care luptă pentru protecţia mediului spun că amenajarea hidroenergetică de la Răstoliţa, din judeţul Mureş, încalcă legislaţia existentă, întrucât presupune defrişări în Parcul Naţional Călimani. Afectează, potrivit lor, conservarea unor rezervaţii, respectiv situri Natura 2000 și arii de protecţie din zonă.
Unii dintre activiştii de mediu spun că vor sesiza Comisia Europeană (CE) cu privire la efectele nocive ale investiţiei asupra biodiversităţii ariilor protejate respective.
Forul de la Bruxelles a trimis României „o opinie argumentată”, în care îi reproşează că nu a transpus în legislaţie măsuri suplimentare de protecţie ale habitatelor şi speciilor.
Legislația românească nu ia în calcul impactul unor investiții din afara unor arii de protecție, dar care afectează acea arie, mai subliniază forul de la Bruxelles. Exact asta ar urma să se întâmple la Răstolița, susțin activiștii intervievați de Europa Liberă.
Chiar dacă producţia de energie - regenerabilă - plănuită la Răstoliţa reprezintă doar o mică parte din producţia de energie naţională, miniştrii Mediului şi Energiei au transmis pe tot parcursul anului 2024 că investiţia este prioritară pentru România, la fel ca altele trei din ţară, inițiate și ele tot în timpul comunismului: Surduc-Siriu (județul Buzău), Cornetu-Avrig (județele Sibiu-Vâlcea) şi Pașcani (Iași).
Pentru ca barajul hidroenergetic de la Răstoliţa să devină funcţional este nevoie mai întâi de un acord de mediu pentru defrişarea câtorva zeci de hectare de pădure, necesare amenajării şi umplerii lacului de acumulare aferent barajului.
Construcția barajului a început în ultimii ani ai comunismului, adică la finele anilor '80 și a fost urmată de investiții, blocate în ultimii zece ani, ale companiei de stat Hidroelectrica.
Organizaţiile de mediu au cerut public oprirea proiectului încă din iulie 2024.
„În România, legea permite defrișări în parcuri naționale doar dacă în acele parcuri există zone de dezvoltare durabilă. Or, în cazul de față nu există o asemenea zonă unde intervențiile umane sunt supuse unor reguli mai permisive”, a declarat pentru Europa Liberă Antoniu Bumb, reprezentant al comunităţii Declic.
În septembrie 2024, comunitatea Declic a realizat o proiecţie video gigant pe barajul de la Răstoliţa şi a lansat o petiţie pentru oprirea proiectului, semnată de zeci de mii de persoane.
Iniţiatorii i-au cerut ministrului Mediului să nu aprobe „scoaterea din fondul silvic a terenului necesar pentru finalizarea hidrocentralei de la Răstolița.”
Proiectul Răstolița, scurt istoric
Lucrările de la amenajarea hidroenergetică Răstolița - hidrocentrală, baraj și lac de acumulare - au început după emiterea, în 1989, ultimul an al regimului comunist, a unui Decret. Acesta a fost urmat de un acord de mediu și autorizație de construire, emise la finalul anului 1990. Informația este menționată în Raportul de Impact asupra Mediului (RIM) realizat de o firmă contractată de Hidroelectrica.
Proiectul a fost gândit în jurul unor afluenți de dreapta ai râului Mureș, pe sectorul Ilva Mare - Răstolița-Bistra, pe teritoriul a trei comune din județul Mureș: Răstolița, Lunca Bradului și Vătava.
Lacul de acumulare este prevăzut pe valea râului Răstoliţa, la aproximativ 4,5 km în amonte de localitatea cu același nume, hidrocentrala fiind amplasată pe malul râului Mureș, în dreptul localităţii Borzia.
În anii 1990, proiectul a înaintat greoi, iar în 1996 au fost făcute actualizarea lui și o „optimizare” a debitului instalat, de la 25 metri cubi/secundă (mc/s), la 17 mc/s, la pachet cu o modificare a traseului aducțiunilor secundare și un acord de mediu mai restrictiv, conform RIM.
În 1997, investiția a intrat în portofoliul Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului, dar „nici în această perioadă nu au putut fi asigurate resursele financiare pentru o desfășurare normală și eficientă a lucrărilor.”
Investiția a fost preluată în 2002, de Hidroelectrica, care a făcut mai multe lucrări, ajunse la aproximativ 90% din proiect raportat la nivelul minim energetic - cu baraj la cota 720 mdM. În ultimii zece ani lucrările au fost puse în stand-by, conform relatărilor din presă de-a lungul vremii.
Hidroelectrica a depus solicitări pentru a putea face defrișările necesare finalizării proiectului încă din anii 2017 și 2019, dar abia în 2022 a revenit cu documentele necesare pentru evaluarea inițială, după cum ne-a precizat în octombrie 2024 directoarea APM Mureș, Cristina Pui.
De altfel, în 2022 proiectul a fost inclus în rândul proiectelor hidroenergetice de interes major cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului 175.
De la preluarea mandatelor, atât ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cât și cel al Mediului, Mircea Fechet, au promovat intens proiectele respective, în ciuda opoziției ferme a ONG-urilor de mediu, care subliniază că sunt de sorginte comunistă și în dezacord cu practicile și prevederile actuale de mediu la nivel european.
În cazul Răstolița, după mai multe runde ale Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) a APM Mureș, solicitări de clarificări beneficiarului și memorii, pe fondul criticilor din partea activiștilor, instituția a emis în 28 octombrie acordul de mediu necesar defrișărilor pentru realizarea proiectului, în variantă minimă energetică, la cota de umplere a lacului de 720 mdM.
Lacul va avea o lungime de 5,6 km, pe valea principală, a râului Răstolița, cât și a celor trei afluenți principali, Tihu, Mijlocu și Secu.
Față de varianta inițială a proiectului, varianta aprobată prin acordul de mediu stabilește renunțarea la captările de pe ramura estică (Ilva Mare și Bradul) dar și a râului Bistra, de pe ramura de vest.
Pe 3 aprilie, Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern pentru realizarea defrișărilor, necesare în special pentru umplerea lacului de acumulare la cota menționată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
