Ultimul pachet pentru care miniștrii de Externe ai Uniunii Europene și-au dat aprobarea finală, pe 20 mai, țintește mai ales în „flota fantomă” a Rusiei.
Sute de tancuri petroliere fără un proprietar declarat, care ajută Moscova să continue exporturile de petrol sau să exporte grâne ucrainene furate, ocolind alte restricții care i-au fost impuse Rusiei în urma invadării Ucrainei în 2022.
Vasele sancționate nu vor avea acces în porturile europene și nu vor putea beneficia de multe alte servicii. De asemenea, UE a pus pe lista sa de sancțiuni alte zeci de entități și indivizi, inclusiv doi cetățeni moldoveni, acuzați că participă la războiul hibrid al Moscovei pentru a destabiliza Europa.
Acest pachet este elaborat de mai multă vreme. În paralel însă, liderii europeni au amenințat luna aceasta Rusia cu noi sancțiuni „masive”, dacă nu acceptă un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, propus de Statele Unite.
Dar pentru ca sancțiunile să fie cu adevărat usturătoare și să cauzeze daune semnificative efortului de război al Rusiei, la ele trebuie să ia parte și Statele Unite, crede analistul Benjamin Hilgenstock, economist la Institutul KSE din Kiev.
„Este vorba, în special, de eliminarea petrolului și gazului rusesc de pe piețele globale, în volume semnificative”, a spus Hilgenstock pentru Europa Liberă, adăugând că țări precum India, China și Turcia nu vor opri achizițiile de combustibil din Rusia, dacă Statele Unite nu sunt dispuse să le impună și lor sancțiuni secundare.
Cât de hotărâți sunt liderii europeni
Anunțând pregătirea noului pachet de sancțiuni, liderii europeni au spus că cererea a fost formulată în coordonare cu președintele american Donald Trump. Dar Trump s-a ferit să amenințe cu sancțiuni.
După o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, pe 19 mai, la care a cerut negocieri de pace directe între Ucraina și Rusia, Trump a spus că noi sancțiuni americane acum ar putea periclita negocierile și „ar agrava mult situația”.
Astfel că liderii europeni trebuie să găsească o cale de a lovi Rusia acolo unde o doare. În caz contrar, riscă să pară neserioși și neputincioși.
Vor putea reuși oare de unii singuri? Ministrul de externe al Lituaniei, Kestutis Budrys, crede că da.
„Ar trebui să oprim principala sursă de venit la bugetul Rusiei și principala sursă de finanțare a mașinăriei de război - exporturile de gaz, petrol, LNG. Trebuie să le oprim”, a spus ministrul lituanian într-un interviu pentru Europa Liberă.
Dar, în realitate, țări precum Spania, Olanda și Belgia importă acum mai mult gaz natural lichefiat (LNG) decât în urmă cu un an.
Budrys spune că pe piața globală există suficiente alternative, aducând exemplul propriei țări: „Sunt voci care spun că e prea scump, ne va costa prea mult, că nu ne permitem. Dar uitați-vă la Lituania. Noi facem deja asta”.
Totuși, dezbaterea despre prețuri arată limpede că UE a dat dovadă de reținere până acum din cauza impactului potențial negativ al sancțiunilor asupra propriei economii.
Sancțiunile pot fi cu adevărat „masive” doar dacă suntem dispuși să mergem mai departe decât ne-am dori, spune și Tom Keatinge de la Royal United Services Institute de la Londra.
„Adică - doar când suntem dispuși să impunem sancțiuni care vor avea efecte adverse și asupra propriilor noastre economii”, a spus Keatinge pentru Europa Liberă.
În ce direcție a sancțiunilor gândește UE?
Benjamin Hilgenstock, economistul Institutului KSE de la Kiev, face o distincție între țările care folosesc LNG rusesc din motive economice și cele precum Ungaria și Slovacia, care s-ar opune din motive politice unui embargo energetic contra Rusiei, având relații apropiate cu Moscova.
Chiar dacă obiecțiile economice pot fi depășite, considerațiile politice pot întârzia sau complica o înăsprire semnificativă a sancțiunilor în acest domeniu.
Liderii europeni au sugerat că următorul pachet de sancțiuni va include sectorul energetic, dar termenul e vag.
Pe 16 mai, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că, pe lângă sancțiunile între timp aprobate contra „flotei-fantomă” a Rusiei, UE ar mai vrea să coboare un plafon al prețului la care poate fi achiziționat petrol rusesc, o măsură punitivă introdusă după invazia rusească din 2022, dar care necesită și ea participarea SUA pentru a fi pusă în aplicare la nivel global.
Unii au sugerat și măsuri financiare. Dar „este destul de neclar la ce se referă, de fapt”, comentează economistul Hilgenstock, care este și cercetător la Consiliul German pentru Relații Externe.
„Își supraevaluează europenii capacitatea de a livra rezultate?”, se întreabă el și răspunde: „Eu cred că da”.
Trei ani de sancțiuni nu au oprit agresiunea Moscovei contra Ucrainei, dar au avut un impact major asupra economiei rusești. Iar politicienii din UE, alături de care se află mereu și cei britanici, sunt acum mai categorici ca niciodată.
Tom Keatinge de la Royal United Services Institute avertizează că lipsa unor măsuri reale și eficiente riscă să submineze credibilitatea Europei și să „ofere muniție” lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, dar și altora care spun că europenii sunt câinele care latră, dar nu mușcă.
Hilgenstock îi împărtășește îngrijorarea: „Vedem deja reacția lui Vladimir Putin sau mai bine zis lipsa unei reacții la acest ultimatum și este clar ce cred rușii despre el”.
Articol apărut prima dată pe pagina rferl.org, tradus de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
