Luna trecută, președintele SUA, Donald Trump, a folosit cuvinte dure la adresa lui Vladimir Putin, sugerând că liderul rus trage de timp sau îl „trage pe sfoară”, în contextul eforturilor Casei Albe de a opri invazia Moscovei în Ucraina, care e deja în al patrulea an.
„Diplomația navetei” era în plină desfășurare; Kievul a fost de acord cu o încetare a focului imediată, necondiționată, de 30 de zile; Moscova nu a fost de acord; Ucraina și Rusia au continuat să se lovească reciproc cu drone și rachete.
„Vladimir, STOP”, a scris Trump, pe 24 aprilie, pe social media, după un atac rusesc extrem de puternic asupra Kievului. Două zile mai târziu, după întâlnirea de la Vatican cu Volodimir Zelenski, Trump a scris despre Putin: „mă face să cred că poate nu vrea să oprească războiul”.
Iar pe 8 mai, Trump a amenințat Moscova cu sancțiuni dacă nu vrea să semneze propunerea de încetare a focului.
Și totuși, pe 19 mai, Trump și Putin au vorbit la telefon – e a treia lor conversație de când Trump și-a preluat mandatul, acum cinci luni.
Pentru Trump, convorbirea de peste două ore a fost o schimbare care a produs rumoare, atât în ceea ce privește substanța, cât și în ceea ce privește tonul: nu i s-a cerut lui Putin să semneze o încetare imediată a focului. Iar Casa Albă s-a retras din eforturile sale de a opri luptele.
„Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile pentru o încetare a focului și, mai important, pentru un SFÂRȘIT al războiului”, a scris Trump pe rețelele sociale.
„Condițiile pentru aceasta vor fi negociate între cele două părți, așa cum e firesc, pentru că ele cunosc detalii ale unei negocieri pe care nimeni altcineva nu le-ar cunoaște”.
Cei doi lideri chiar s-au adresat unul altuia pe nume, a declarat reporterilor un consilier de top al Kremlinului.
A fost, în cele din urmă, ceea ce și-a dorit Putin.
Tactici de tragere de timp
„Trump și-a dat practic binecuvântarea pentru propunerea lui Putin de a purta aceste discuții pe baza unui document-cadru care să ghideze negocierile de pace”, spune John Hardie, director adjunct al Programului Rusia din cadrul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor.
„Dacă vrem să folosim cuvintele lui Trump, Putin continuă încă să-l poarte cu vorba, iar Trump, din păcate, a cedat astăzi”, declară Hardie pentru RFE/RL.
„Vladimir Putin are un obiectiv clar: să continue operațiunile militare. E gata să negocieze cu Trump orice, mai puțin Ucraina”, spune pentru Current Time comentatorul politic rus Ivan Preobrajenski.
Chiar înainte de a-și prelua funcția în ianuarie, Trump a făcut din încheierea războiului din Ucraina o prioritate majoră a politicii externe. Trimisul său principal, Steve Witkoff, a mers la Moscova de trei ori pentru a încerca să încheie un acord.
Lipsa progreselor – în ciuda numeroaselor reuniuni și negocieri – i-a frustrat public pe Trump și pe principalii săi consilieri, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance.
Au fost lansate avertismente că răbdarea SUA este pe sfârșite.
Kremlinul a arătat puțină disponibilitate în a-și modifica pozițiile. Negociatorii ruși și ucraineni s-au întâlnit la Istanbul săptămâna trecută pentru primele discuții față în față de la primele săptămâni ale războiului.
A existat chiar speranța că Zelenski și Putin s-ar putea întâlni, lucru la care liderul ucrainean era deschis. Dar Putin nu a apărut. Negociatorii săi – o delegație de nivel doi – au repetat cererile maximaliste ale Moscovei care au fost puse pe masă în 2022, până când aceste discuții au eșuat.
Cauzele profunde
În comentariile pentru reporteri de după convorbirea telefonică, făcute înainte ca Trump să comenteze public, Putin a revenit la mantra sa cu privire la „cauzele profunde” ale războiului – un termen care, în esență, echivalează cu punerea la îndoială a dreptului Ucrainei de a exista, ca să nu mai vorbim de ordinea internațională mai largă de după Războiul Rece.
„Poziția Rusiei e clară. Ce contează pentru noi cel mai mult este eliminarea clauzelor profunde ale acestei crize”, a spus el.
„Nu există niciun indiciu al vreunei schimbări în poziția Rusiei”, crede Stephan Kieninger, membru nerezident al Institutului Americano-German.
„Declarația lui Trump nu include niciun indiciu de presiune asupra Rusiei. Este clar că Trump nu este dispus să se confrunte cu Putin”, spune el pentru RFE/RL.
Dacă se va întâmpla cu adevărat, retragerea din eforturile de pace ar fi o promisiune îndeplinită pentru Trump – chiar dacă se va face pe seama Ucrainei.
De asemenea, s-ar potrivi cu propria politică externă tranzacțională a lui Trump, reflectând abordarea unui om de afaceri față de încheierea de afaceri. În postarea sa pe rețelele de socializare de după apelul telefonic, Trump a inclus această ofertă pentru Moscova:
„Există o oportunitate extraordinară pentru Rusia de a crea cantități masive de locuri de muncă și bogăție”.
„Donald Trump ar dori foarte mult să facă afaceri. El vede cu adevărat afacerile ca pe un mijloc de rezolvare a oricărei crize - absolut. Fie că este vorba despre prevenirea sau încheierea războaielor”, declară pentru Current Time Alexandra Filippenko, un expert stabilit în Lituania.
Această gândire de afaceri l-a motivat parțial și pe Zelenski să încheie luna trecută un acord care oferă companiilor americane acces privilegiat la resursele minerale valoroase ale Ucrainei.
Anterior, Casa Albă condiționase continuarea livrărilor de arme americane către Kiev de încheierea unui astfel de acord.
În ciuda schimbării Casei Albe, Zelenski, care a vorbit separat cu Trump înainte de convorbirea acestuia cu Putin, a părut să sprijine propunerea președintelui american.
„Acesta este un moment definitoriu”, a scris el pe Telegram.
„Lumea poate vedea acum dacă liderii săi sunt cu adevărat capabili să asigure o încetare a focului și să obțină o pace reală și durabilă”.
Zelenski a respins retragerea propusă de Trump din negocierile de pace, cerând Washingtonului să rămână implicat, deoarece „singurul care este interesat de acest lucru este Putin”.
Țările europene care susțin Kievul s-au pregătit pentru acest moment: posibilitatea ca Washingtonul să încerce să ajungă la o înțelegere direct cu Kremlinul – eliminând din proces fie Europa, fie Ucraina.
În ajunul convorbirii cu Putin, Trump a discutat despre război cu liderii din Marea Britanie, Germania, Franța și Italia. Europenii au reiterat sprijinul pentru o încetare a focului și au avertizat cu privire la mai multe sancțiuni dacă Rusia nu își oprește agresiunea.
„Europenii trebuie să reacționeze”, spune Kieninger. „Nu este clar în ce măsură sunt pregătiți, fără Statele Unite, să îl confrunte pe Putin cu noi sancțiuni”.
La acest articol au contribuit corespondentul RFE/RL din America de Nord, Todd Prince, și corespondentul internațional Mike Eckel.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
