„Afacerea Mogherini” - anchetarea fostei șefe a diplomației UE de către Parchetul European pentru fraudă cu fonduri europene la înființarea academiei diplomatice a Colegiului Europei - agită apele la Bruxelles. Reprezentanții AUR din Parlamentul European nu ratează ocazia și se gândesc să introducă o nouă moțiune de cenzură împotriva actualei șefe a Comisiei Europene, devenită țap ispășitor pentru toate cazurile îndoielnice, grație unei nefericite vizibilități, după cum spun colegii săi.
Parchetul European investighează Academia Diplomatică a Uniunii Europene, un program de formare de nouă luni pentru tinerii diplomați din statele membre, atribuit de SEAE Colegiului Europei din Belgia, acolo unde Federica Mogherini este director din august 2022.
Parchetul Anticorupție European a declarat că are „suspiciuni puternice” că regulile privind „concurența loială” au fost încălcate atunci când SEAE a atribuit licitația pentru înființarea academiei diplomatice a Colegiului Europei.
Federica Mogherini, politiciană italiană de centru-stânga, fostă vicepreședintă a Comisiei Europene, și celelalte două persoane reținute marți de Parchetul European (EPPO) pentru presupusă fraudă în utilizarea fondurilor UE destinate finanțării unei școli de formare a tinerilor diplomați, au fost eliberate miercuri, considerându-se că nu există riscul să fugă.
Mogherini, care a fost Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe și șef al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) între 2014 și 2019, conduce din 2022 școala postuniversitară Colegiul Europei și Academia Diplomatică a UE - un program pentru tinerii diplomați din statele membre aflat în custodia Colegiului.
Alături de Mogherini a fost reținut și Stefano Sannino, un funcționar public italian care a fost secretarul general al SEAE, serviciul diplomatic al UE, între 2021 și 2024.
Arestările au fost precedate de percheziții făcute marți de Poliția Federală belgiană (FGP West-Vlaanderen) la cererea EPPO și au vizat locuințele suspecților, sediul Colegiului din Bruges și birourile SEAE, cu sediul la Bruxelles. Perchezițiile au beneficiat și de sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Italia, indignată de arestări
Arestarea lui Mogherini și Sannino a provocat un val de indignare în Italia, spune Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.
Sannino, diplomat de carieră din Napoli, cu un CV bogat, care include diverse funcții la Roma și Bruxelles, a ocupat funcțiile de director general al Direcției Generale Extindere, reprezentant permanent al Italiei pe lângă UE, ambasador al Italiei în Spania și Andorra și secretar general al SEAE.
Sannino a susținut drepturile LGBTQ+ și este căsătorit cu consilierul politic catalan Santiago Mondragón.
Și-a început activitatea actuală de director general al Direcției Generale MENA, departamentul UE pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Golf, în februarie. A ținut prelegeri la Colegiul Europei și la academia diplomatică.
Jurnalista Mihaela Gherghișan, bună cunoscătoare a dedesubturilor politice de la Bruxelles, spune că ancheta este un semn bun că „Parchetul European funcționează”. Și nu doar atât: că „Belgia începe să lase din mâne niște afaceri” de care ținea departe până acum EPPO pentru că „erau reglări de conturi politice (...) între oameni politici belgieni”. „De data asta, ce observăm e că se mută cumva vizorul pe Italia”, spune ea.
Cât privește valul de indignare din Italia, atât presa italiană cât și unii politicieni italieni nu contestă faptul că Mogherini și Sannino ar putea fi corupți, cât mai ales metodele folosite, arestarea în sine și utilitatea ei.
Ce spun ei?
„Ok, poți să-i sigilezi computerul, să-i sigilezi biroul, să-i confiști documentele, dar de ce să-l arestezi? Dar de ce să-l bagi peste noapte în celulă?”, se întreabă retoric jurnalista dând glas întrebărilor confraților italieni.
„Metodele acestea belgiene au fost contestate și în timpul [afacerii] Qatarului”, amintește Gherghișan.
În decembrie 2022, poliția federală belgiană a arestat mai multe persoane, un fost membru al Parlamentului European, câțiva asistenți parlamentari și un șef de sindicat, acuzați că ar fi fost implicați în câștigarea dreptului Qatarului de a găzdui Cupa Mondială de Fotbal.
Tot atunci, Eva Kaili, o fostă prezentatoare de știri cu statut de celebritate în Grecia ajunsă vicepreședinte al Parlamentului European și apărător vocal al organizării Cuperi la Doha, a ajuns în arestul poliției belgiene.
Ce investighează EPPO?
Ancheta EPPO încearcă să stabilească dacă colegiul a fost informat cu privire la criteriile de selecție ale procedurii de licitație înainte de publicarea anunțului oficial.
De altfel, încă de la numirea lui Mogherini ca rector al Colegiului Europei s-a vorbit de nepotism. Mai mulți profesori și oficiali UE au susținut încă de atunci că Mogherini nu era calificată pentru post, nu îndeplinea criteriile și că aplicase după termenul limită.
Comisia a refuzat să comenteze evenimentul câtă vreme ancheta procurorilor europeni este în desfășurare. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a confirmat că poliția a percheziționat marți sediul SEAE marți, într-o „anchetă în curs privind activitățile care au avut loc în mandatul precedent”, adică înainte ca președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, să fie renumită în funcție în decembrie 2024.
„Cei cărora nu le place von der Leyen vor folosi asta împotriva ei”
„Credibilitatea instituțiilor noastre este în joc”, a declarat Manon Aubry, copreședinta Stângii din Parlamentul European, citată de Politico.
Dacă vor fi dovedite, acuzațiile ar declanșa cel mai mare scandal care a cuprins Bruxellesul de la demisia în masă a Comisiei Jacques Santer din 1999, din cauza acuzațiilor de proastă gestionare financiară.
Afacerea Mogherini pare să inflameze relațiile deja tensionate dintre von der Leyen și actualul șef al SEAE, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, au declarat patru oficiali UE pentru Politico.
La începutul acestui an, Sannino și-a părăsit funcția de secretar general și a preluat un rol important în Comisia condusă de von der Leyen.
Un oficial UE a apărat-o pe von der Leyen, dând vina în schimb pe SEAE, un serviciu autonom în temeiul tratatelor UE care operează sub conducerea Înaltului Reprezentant al blocului comunitar, Kallas - care este unul din cei 27 de comisari europeni.
„Știu că oamenii cărora nu le place von der Leyen vor folosi asta împotriva ei, dar folosesc totul împotriva ei”, a spus oficialul. „Întrucât președinta von der Leyen este cel mai ușor de identificat lider de la Bruxelles, îi punem totul pe seama ei”, a adăugat oficialul. „Și nu este corect ca ea să se confrunte cu o moțiune de cenzură pentru ceva ce ar fi putut face Serviciul European de Acțiune Externă. Nu este responsabilă pentru toate instituțiile.”
Ancheta vine în contextul în care UE se confruntă deja cu un val de scepticism alimentat de partidele populiste și de extremă dreapta și de o creștere a popularității acestora în rândul alegătorilor din statele membre.
„Încă o zi, încă un scandal «șocant» al UE. Poliția belgiană percheziționează SEAE și Colegiul Europei în zori? Documente confiscate, arestări efectuate, corupție și fraudă în achiziții publice pe masă. Prestigioasa «școală de absolvire» a UE pentru eurocrați este acum investigată pentru acces privilegiat la licitații? Nu poți inventa asta. E amuzant cum Bruxellesul le ține tuturor lecții despre «statul de drept», în timp ce propriile instituții arată mai mult ca o serie de crime decât ca o uniune funcțională”, a scris pe X Zoltán Kovács, purtător de cuvânt al guvernului Ungariei, care s-a confruntat cu critici din partea UE.
De altfel, europarlamentarul Gheorghe Piperea, membru al grupului de dreapta al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, inițiator al moțiunii de cenzură împotriva șefei Comisiei Europene, a spus că ia în considerare o nouă moțiune.
„Două evenimente de azi o «califică pe Ursula von der Leyen pentru o nouă moțiune de cenzură: (i) un ex-comisar european și un fost înalt funcționar al Comisiei Europene în primul mandat al Ursulei von der Leyen au fost arestați pentru fraudă; (ii) Banca Centrală Europeană a refuzat cererea Ursulei de a utiliza activele rusești ca garanție pentru a acorda un împrumut Ucrainei (și, ulterior, de a le confisca), pe motiv că ar fi o măsură ilegală”, scrie Piperea pe Facebook.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
