360 de europarlamentari au votat împotriva moțiunii, 175 în favoarea ei și 18 s-au abținut.
Din 720 de europarlamentari, doar 553 s-au prezentat la vot.
Moțiunea ar fi avut nevoie de 360 de voturi pentru a fi adoptată.
Moțiunea de cenzură, un instrument rar folosit, a dezvăluit nemulțumirea mai multor grupuri politice față de stilul de conducere al Ursulei von der Leyen și față de politicile sale.
Von der Leyen a supraviețuit moțiunii, dar familii politice din tot spectrul politic european au folosit procedura pentru a-și exprima nemulțumirile împotriva Comisiei, fie că este vorba de transparență și centralizarea excesivă a puterii, de retragerea din Pactul Verde American sau de acuzații de încălcare a procedurilor instituționale ale UE.
Deși a beneficiat de sprijinul propriului Partid Popular European, precum și al socialiștilor, liberalilor din Renew și Verzilor, mulți europarlamentari din aceste grupuri nu s-au prezentat la vot.
Majoritatea membrilor Parlamentului European a votat împotriva moțiunii depuse de extrema dreaptă și a susținut-o pe președinta Comisiei. Dacă aceasta ar fi pierdut votul, von der Leyen și restul Comisiei sale ar fi trebuit să se retragă, aruncând UE în haos.
Deși supraviețuirea ei la vot a fost considerată o certitudine, dezbaterea a scos la iveală nemulțumirea latentă din rândul europarlamentarilor de centru, centru-stânga și ecologiști care au votat-o în urmă cu mai puțin de un an, după alegeri care le-au oferit naționaliștilor de dreapta cele mai bune rezultate din istorie.
Cu toate acestea, vicepreședinta Parlamentului, Katarina Barley, din partea Socialiștilor și Democraților, a declarat că mulți eurodeputați sunt hotărâți ca aceasta să fie „ultima șansă absolută” pe care i-o acordă lui von der Leyen.
Moțiunea de cenzură – depusă de europarlamentarul român de extremă dreaptă, antivaccinistul Gheorghe Piperea – se referă aparent la refuzul lui von der Leyen de a publica mesajele schimbate cu directorul executiv al Pfizer în plin proces de pandemie de Covid.
Obstrucționarea acesteia privind mesajele SMS a fost condamnată de cea mai înaltă instanță a UE și descrisă drept „administrare defectuoasă” de un organism de supraveghere independent.
Moțiunea include, de asemenea, critici la adresa fondurilor de redresare Covid ale UE și a temeiului juridic al unui fond de apărare de 150 de miliarde de euro, precum și acuzații nefondate de interferență în alegerile recente din Germania și România.
Textul lui Piperea a câștigat sprijinul a 76 de naționaliști și extremiști cu aceleași idei, depășind pragul de 10% necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi.
Într-o replică susținută luni în Parlamentul European, von der Leyen a ridiculizat „afirmațiile false despre amestecul în alegeri” și încercările de „rescrie istoria” despre „cum a depășit Europa cu succes împreună o pandemie globală”.
În discursul său, ea a prezentat moțiunea ca făcând parte dintr-o „epocă a luptei dintre democrație și iliberalism”.
Referindu-se la partidele extremiste „alimentate de conspirații, de la anti-vaccinare la apologeții lui Putin”, ea a spus: „Și trebuie doar să vă uitați la unii dintre semnatarii acestei moțiuni pentru a înțelege ce vreau să spun”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
