Linkuri accesibilitate

Șefa Comisiei Europene, în Parlamentul European, după eșecul moțiunii AUR împotriva sa: luptă între democrație și iliberalism


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs în fața Parlamentului European înainte de votul la moțiunea de cenzură inițiată de Gheorghe Piperea (AUR) - 9 iulie 2025.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține un discurs în fața Parlamentului European înainte de votul la moțiunea de cenzură inițiată de Gheorghe Piperea (AUR) - 9 iulie 2025.

Președinta Comisiei Europene a supraviețuit unui vot de neîncredere în ceea ce privește conducerea Comisiei Europene după ce moțiunea de cenzură inițiată de Gheorghe Piperea (AUR) a fost respinsă.

360 de europarlamentari au votat împotriva moțiunii, 175 în favoarea ei și 18 s-au abținut.

Din 720 de europarlamentari, doar 553 s-au prezentat la vot.

Moțiunea ar fi avut nevoie de 360 de voturi pentru a fi adoptată.

Moțiunea de cenzură, un instrument rar folosit, a dezvăluit nemulțumirea mai multor grupuri politice față de stilul de conducere al Ursulei von der Leyen și față de politicile sale.

Von der Leyen a supraviețuit moțiunii, dar familii politice din tot spectrul politic european au folosit procedura pentru a-și exprima nemulțumirile împotriva Comisiei, fie că este vorba de transparență și centralizarea excesivă a puterii, de retragerea din Pactul Verde American sau de acuzații de încălcare a procedurilor instituționale ale UE.

Deși a beneficiat de sprijinul propriului Partid Popular European, precum și al socialiștilor, liberalilor din Renew și Verzilor, mulți europarlamentari din aceste grupuri nu s-au prezentat la vot.

Majoritatea membrilor Parlamentului European a votat împotriva moțiunii depuse de extrema dreaptă și a susținut-o pe președinta Comisiei. Dacă aceasta ar fi pierdut votul, von der Leyen și restul Comisiei sale ar fi trebuit să se retragă, aruncând UE în haos.

Deși supraviețuirea ei la vot a fost considerată o certitudine, dezbaterea a scos la iveală nemulțumirea latentă din rândul europarlamentarilor de centru, centru-stânga și ecologiști care au votat-o în urmă cu mai puțin de un an, după alegeri care le-au oferit naționaliștilor de dreapta cele mai bune rezultate din istorie.

Cu toate acestea, vicepreședinta Parlamentului, Katarina Barley, din partea Socialiștilor și Democraților, a declarat că mulți eurodeputați sunt hotărâți ca aceasta să fie „ultima șansă absolută” pe care i-o acordă lui von der Leyen.

Moțiunea de cenzură – depusă de europarlamentarul român de extremă dreaptă, antivaccinistul Gheorghe Piperea – se referă aparent la refuzul lui von der Leyen de a publica mesajele schimbate cu directorul executiv al Pfizer în plin proces de pandemie de Covid.

Obstrucționarea acesteia privind mesajele SMS a fost condamnată de cea mai înaltă instanță a UE și descrisă drept „administrare defectuoasă” de un organism de supraveghere independent.

Moțiunea include, de asemenea, critici la adresa fondurilor de redresare Covid ale UE și a temeiului juridic al unui fond de apărare de 150 de miliarde de euro, precum și acuzații nefondate de interferență în alegerile recente din Germania și România.

Textul lui Piperea a câștigat sprijinul a 76 de naționaliști și extremiști cu aceleași idei, depășind pragul de 10% necesar pentru a fi inclus pe ordinea de zi.

Într-o replică susținută luni în Parlamentul European, von der Leyen a ridiculizat „afirmațiile false despre amestecul în alegeri” și încercările de „rescrie istoria” despre „cum a depășit Europa cu succes împreună o pandemie globală”.

În discursul său, ea a prezentat moțiunea ca făcând parte dintr-o „epocă a luptei dintre democrație și iliberalism”.

Referindu-se la partidele extremiste „alimentate de conspirații, de la anti-vaccinare la apologeții lui Putin”, ea a spus: „Și trebuie doar să vă uitați la unii dintre semnatarii acestei moțiuni pentru a înțelege ce vreau să spun”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG