Acord de mediu cu controverse pentru hidrocentralele din Defileul Jiului, în mijlocul contrelor între ministrul Energiei și ONG-uri

Ministerul Mediului a anunțat public, pe 3 iunie, că a luat decizia emiterii acordului de mediu pentru proiectul hidroenergetic Livezeni-Bumbești, din Defileul Jiului, zonă cu statut de Parc Național.

„Proiectul a trecut printr-un amplu proces de evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu legislația națională și normele europene”, a transmis ministerul.

Acordul ar urma să fie emis propriu-zis după încheierea perioadei de zece zile de transmitere a observațiilor, care a expirat vineri, pe 13 iunie.

Parcurgerea celor zece zile pentru observații ar putea reprezenta însă mai degrabă o formalitate înainte de emiterea efectivă a acordului de mediu, după cum s-a întâmplat și în cazul altor proiecte asemănătoare, precum hidrocentrala Răstolița.

Biologul Călin Dejeu, activist de mediu, este unul din cei care au trimis astfel de observații, sub forma unei contestații la draftul acordului de mediu. Se teme că observațiile trimise „oricât de pertinente, vor fi ignorate”.

Proiectul „presupune dispariția ultimului râu mare de munte care mai curge liber în România, și prin faptul că distruge de la un capăt la celălalt cel mai spectaculos parc național al României, reprezintă cel mai grav dezastru ecologic din România, din ultimii 35 de ani”, își motivează el contestația.

Investiția hidroenergetică din Defileul Jiului, la fel ca altele dintre cele nouă declarate de interes public major de către guvernul român, printr-o Ordonanță din 2022, au făcut obiectul mai multor atacuri reciproce, în declarații, între ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pe de o parte, și ONG-uri de mediu pe de alta.

Disputele au devenit și mai accentuate, recent, după ce Curtea de Apel Cluj a decis, în recurs, suspendarea acordului de mediu de la Răstolița, pe 4 iunie, iar pe 11 iunie, Tribunalul Cluj a decis că autorizația pe baza căreia au fost făcute lucrări pentru proiectul Surduc-Nehoiașu, de pe râul Bâsca nu a fost legală.

Emiterea acordului de mediu pentru proiectul Livezeni-Bumbești din Defilul Jiului va fi urmată și ea de o acțiune în instanță, de suspendare și a acestui acord, după cum ne-au declarat activiști de mediu.

Activiști: Investiția din Defileul Jiului, „cel mai grav proiect”

Într-un context de mediu (și nu numai) acaparat de inundarea salinei Praid, din Harghita, unde ministrul Mediului, Mircea Fechet, a mers de mai multe ori, anunțul din 3 iunie al instituției, privind decizia de emitere a acordului de mediu pentru hidrocentralele din Defilul Jiului, a trecut mai puțin observat de publicul larg.

Nu însă și de ONG-urile și activiștii de mediu, care au reușit să obțină, încă din 2017, o hotărâre în instanță prin care autorizațiile de construire emise de Consiliile Județene Gorj și Hunedoara pentru proiectul hidroenergetic Livezeni-Bumbești au fost suspendate.

Decizia Ministerului vine după un context tensionat, în care în ședința Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) a proiectului, administrația Parcului național Defileul Jiului - subordonată Romsilva - a emis un aviz cu condiții, spre nemulțumirea Direcției care coordonează procedura de mediu din partea Ministerului.

Autoritatea centrală de mediu a transmis Europei Libere atunci că avizul cu condiții s-ar fi raportat la o formă mai veche a investiției, care ar fi fost modificată între timp.

Ulterior, în luna mai, a avut loc o nouă ședință CAT, iar avizul administrației parcului național a fost unul favorabil, necondiționat, potrivit informațiilor Europei Libere.

Deși Ministerul Mediul subliniază în anunțul din 3 iunie că, prin studiile comandate de titularul proiectului - compania de stat Hidroelectrica - „au fost incluse măsuri concrete de prevenire, reducere și monitorizare a impactului asupra mediului”, mai multe ONG-uri și activiști de mediu consideră că proiectul rămâne unul extrem de nociv pentru peisajul natural al zonei.

Va reduce drastic, spun ei, debitul râului Jiu, pe care îl descriu ca „ultimul mare râu de munte care mai curge liber în Carpații românești”.

Totodată, „va afecta speciile și întreg ambientul, care își va pierde valoarea ecologică, științifică și turistică”, după cum a transmis Urban Lab Valea Jiului, ONG dedicat creșterii calității mediului natural și a celui construit din Valea Jiului.

Este doar una din numeroasele organizații care au anunțat că se opun ferm proiectului, alături de Valea Jiului Society sau ONG-urile de la nivel național Declic, WWF și Bankwatch - care a obținut decizia Curții de Apel din 2017.

Finalizarea proiectului, spun activiștii de mediu, ar duce la reducerea majoră a debitului de apă natural pe o lungime de peste 30 km, la afectarea iremediabilă a unor habitate acvatice și terestre – incluzând pești, amfibieni, mamifere protejate (vidra, ursul, râsul), precum și la pierderea continuității ecologice a râului, afectând migrarea și reproducerea speciilor.

ONG-ul semnalează și un „risc major de modificare permanentă a regimului hidrologic, contrar principiilor de conservare dintr-un parc național”.

„Un peisaj natural unic, cu păduri virgine și Râul Jiu cu afluentii săi limpezi, este deja fragmentat de baraje, captări, galerii și drumuri de exploatare, dar continuarea lucrărilor și punerea în funcțiune a acesteia va avea un impact major semnificativ pentru biodiversitatea zonei”, conchide asociația.

Valea Jiului Society afirmă că, prin anunțul de emitere a acordului de mediu, Ministerul Mediului a ales să ignore „semnalele adresate de specialiști care arată că proiectul distruge ireversibil această zonă”, semnalele transmise de ONG-uri, dar și de „zeci de mii de cetățeni care militează pentru salvarea Jiului.”

Îți mai recomandăm

Investiţia resuscitată în hidrocentralele din Defileul Jiului pune pe jar societatea civilă: „E cel mai grav proiect!”

Impactul negativ pe care îl poate avea proiectul a fost mediatizat și la nivel internațional, de către asociația Leibniz, care reunește aproape 90 de instituții de cercetare, și chiar în prestigioasa revistă Science.

Organizația a fost co-inițiatoarea unei scrisori deschise prin care a cerut, în toamna anului trecut, reluarea dezbaterilor organizate de minister în comunitate referitoare la proiect, acuzând că întâlnirile au avut loc doar de formă.

„Am ținut să mergem la dezbateri tocmai pentru că auzisem de intimidări, amenințări, asupra celor care se opun proiectului. Când și-au dat seama că nu susținem proiectul, nu ne mai lăsau practic să ne expunem punctul de vedere”, a spus atunci fondatoarea organizației Valea Jiului Society, Adina Vințan, pentru Europa Liberă.

Acum, organizația speră că în cele din urmă „Jiul va câștiga, în beneficiul comunității noastre și al oamenilor!.” Referitor la observațiile pe care Ministerul Mediului le-a mai primit până în 13 iunie, organizația a spus că:

„Nu putem să vă spunem că eventualele observații pe care le trimiteți vor fi luate în considerare sau tratate cu respect, însă putem să spunem oricând că am făcut tot ce ține de noi pentru a împiedica această distrugere fără rost”.

Atrage atenția că principala problemă este cea legată de debitul Jiului, care scade constant, iar „dacă legea se respectă, proiectul nu ar prea putea funcționa. Toate aceste informații există, inclusiv înregistrări publice care arată cât de corectă a fost întreaga procedură”.

Potrivit raportului de impact asupra mediului, realizat de specialiști contractați de Hidroelectrica, debitul multianual al râului Jiu pe opt secțiuni relevante ale proiectului a fost (în decursul a 50 de ani) de 21,68 metri cubi pe secundă.

Pentru a putea produce constant energie, debitul necesar trebuie să fie de 35 de metri cubi pe secundă.

„Pot să vă spun doar că Hidroelectrica își calculează întotdeauna rentabilitatea, pe asta se bazează activitatea ei economică, iar dacă continuă un proiect înseamnă că acela este rentabil”, spune pentru Europa Liberă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că Mircea Fechet și ministerul pe acesta îl conduce, cel al Mediului, s-ar fi dovedit foarte riguroși cu procedura de mediu în cazul investiției din Defileul Jiului.

Spune că a fost el însuși la una din treptele amenajării, cea de la Dumitra, care e gata „în proporție de 98%”, cu alte cuvinte impactul de mediu este deja făcut.

Burduja admite că Defileul Jiului este o zonă deosebit de spectaculoasă. „Majoritatea acestor hidrocentrale așa sunt ele, sunt în zone de munte, clar foarte frumoase”, însă crede că aportul proiectelor hidroenergetice declarate de interes major este superior daunelor.

„Am auzit și argumentul că aceste proiecte nu ar avea putere instalată mică. Trebuie știut că oferă o flexibilitate în situațiile când avem nevoie de echilibrare în sistem, în intervalurile de vârf de consum, seara spre exemplu. În loc să importăm surplusul necesar, ceea ce e și foarte scump, asigurăm din resurse proprii”, adaugă el.

Hidrocentralele de pe râurile Răstolița și Bâsca, noi episoade în războiul între ministrul Energiei și ONG-uri

Emiterea acordului de mediu pentru hidrocentralele din Defilul Jiului vine într-un context de „război” între ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și mai multe ONG-uri de mediu.

Acestea l-au criticat constant și pe ministrul Mediului, Mircea Fechet, dar contrele cu cel al Energiei au fost întreținute de luările de poziție vehemente ale lui Burduja față de opoziția constantă a unor organzații față de proiectele hidroenergetice.

Ministrul Burduja a acuzat în repetate rânduri mai multe ONG-uri, precum Greenpeace, Declic sau Bankwatch, că blochează în instanță proiecte extrem de importante pentru securitatea energetică a României, precum cele în hidrocentralele începute cu mulți ani în urmă, majoritatea în comunism, oprite în ultimii cinci-zece ani în urma unor litigii.

Îți mai recomandăm

Au început defrișările pentru hidroecentrala Răstolița. Activiștii reclamă ilegalități. Cum răspunde statul

La rândul lor, ONG-urile au criticat luările de poziție ale ministrului, în special cea prin care a solicitat companiilor naționale de energie să solicite daune maxime în instanță organizațiilor care se opun cu rea-credință proiectelor energetice.

În martie, peste 70 de ONG-uri au cerut demiterea ministrului, iar pe 27 mai Declic a inițiat o petiție prin care cere ca Sebastian Burduja să nu se regăsească în viitorul guvern, din cauza campaniei agresive de intimidare a organizațiilor care se opun proiectelor ce devastează mediul și pentru „un lobby intens pentru proiecte energetice distructive sau chiar ilegale.”

Îți mai recomandăm

În ce stadiu sunt hidrocentralele pornite în comunism, contestate de activiști și promovate de autorități

De asemenea, ONG-urile au reclamat că la o dezbatere cu societatea civilă organizată în luna mai, Ministerul Mediului nu a invitat tocmai organizațiile cele mai active în domeniu, aflate însă în litigii cu Ministerul Energiei.

Răzmerița dintre cele două părți a fost acutizată recent, după ce pe 4 iunie Curtea de Apel Cluj a decis suspendarea acordului de mediu pentru hidrocentrala de la Răstolița, în urma unei acțiuni în recurs a Bankwatch și Declic. Asta, la mai puțin de o lună după ce începuseră defrișările pentru proiect, în baza unei Hotărâri de Guvern.

„O muncă de doi ani de zile a fost blocată de două asociații de mediu, Declic și Bankwatch, prin decizia Curții de Apel Cluj de suspendare a acordului de mediu de la hidrocentrala Răstolița”, a transmis ministrul, arătând cu degetul spre pagubele cauzate, între 2019-2024 de blocaje generate prin litigii în serie de 2-3 asociații de mediu (între care Declic și Bankwatch)”, cu privire la mai multe proiecte derulate de Hidroelectrica.

Compania controlată de Ministerul Energiei a fost privată, potrivit ministrului, de producția unei cantități importante de energie, care s-ar cuantifica în pierdere de 190 milioane de euro pentru Hidroelectrica și 253 de milioane de euro pentru statul român, ca urmare a importurilor pe care a trebuit să le facă.

A mai spus vă valoare celor nouă proiecte hidro care ar fi blocate de 2-3 organizații de mediu ajunge la peste 2,2 miliarde de euro și a acuzat, voalat, interese ascunse în spatele acțiunilor împotriva proiectelor.

În replică, Declic a acuzat acțiuni de manipulare din partea ministrului și a publicat documente din dosarul Răstolița. De precizat că în 24 iunie, pe rolul Tribunalului Cluj figurează un alt dosar, de fond, în care Declic cere anularea, nu doar suspendarea acordului de mediu.

Îți mai recomandăm

Dezbateri aprinse pe tema barajului din Carpați care ar putea seca un râu. Asociație: Nu ne luați apa!

Miercuri, 11 iunie, s-a consumat o nouă dispută între ONG-uri și ministru, după ce Tribunalul Cluj a admis parțial reclamația Declic, declarând nelegală autorizația emisă de Consiliul Județean Covasna, în 2009, pentru proiectul Surduc-Siriu de pe râul Bâsca Mare.

În timp ce Declic a transmis că decizia instanței presupune demolarea barajului ridicat aici, ministrul a afirmat că informația a fost una falsă și că instanța a dat câștig de cauză Hidroelectrica – partea cererii privind demolarea a fost respinsă de instanță. Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare, a transmis ironic ministrul. Asociația a revenit la rândul său cu precizări, în care afirmă că ministrul este cel care a interpretat eronat decizia instanței.

Despre proiectul nefinalizat al Hidroelectrica pe râul Bâsca Mare, Europa Liberă a scris atât pe 2 martie, cât și pe 15 martie, pe fondul dezbaterilor cu privire la proiect organizate în comunitate. Atât ONG-uri, cât și oameni din zonă au reclamat că proiectul ar putea duce la secarea râului, unul cu debit și așa foarte redus, pe suprafața mai multor sate.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI