Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg a emis două decizii istorice care constată că Rusia a încălcat dreptul internațional în Ucraina și e responsabilă pentru doborârea zborului Malaysia Airlines MH17 în 2014.
Este pentru prima dată când o instanță internațională face Kremlinul responsabil pentru abuzuri asupra drepturilor omului de la invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022.
Deciziile, în mare parte simbolice, vin după ce Ucraina și Olanda au depus patru plângeri împotriva Rusiei, înainte ca aceasta să fie exclusă din Consiliul Europei în 2022.
Rusia, responsabilă pentru doborârea cursei Malaysia MH17
Pe 17 iulie 2014, zborul Malaysia Airlines MH17, un Boeing 777 care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur, a fost doborât deasupra estului Ucrainei, în regiunea controlată de separatiști susținuți de Rusia.
Toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului, inclusiv 196 de cetățeni olandezi, au murit.
Investigațiile internaționale au stabilit că avionul a fost lovit de o rachetă Buk de fabricație rusească, lansată din teritoriul controlat de separatiști.
În 2022, o instanță olandeză a condamnat în absență doi ruși și un rebel ucrainean pentru rolurile lor în această tragedie.
Cazul a fost adus în fața CEDO de Olanda și Ucraina, care au susținut că Rusia a încălcat mai multe articole ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul la viață, interzicerea torturii și a tratamentului inuman.
CEDO a constatat că Rusia a folosit nejustificat forța prin lansarea unei rachete Buk a dus la doborârea zborului MH17, care a dus la moartea civililor.
Curtea a considerat că Rusia nu a luat măsuri preventive pentru a reduce riscul pentru civilii care călătoreau în spațiul aerian al estului Ucrainei.
De asemenea, judecătorii au constatat că Rusia nu a efectuat o investigație eficientă asupra incidentului, oferind informații inexacte sau false, și a refuzat să coopereze cu echipa internațională de investigație.
Decizia judecătorilor face referire și la suferința profundă a rudelor victimelor și la lipsa de compensații acordate de Rusia.
Decizia CEDO este mai mult una simbolică, deoarece Rusia, exclusă din Consiliul Europei, nu mai este obligată să respecte hotărârile Curții.
Rusia a negat în mod constant orice responsabilitate pentru doborârea zborului Malaysia Airlines MH17. Kremlinul a calificat drept „părtinitoare” deciziile internaționale care o consideră vinovată și a respins concluziile tuturor anchetelor.
Abuzuri ale Rusiei în Ucraina
Tot Ucraina și Olanda au depus plângeri legate de încălcări ale drepturilor omului comise de Rusia în contextul conflictului din estul Ucrainei, început în 2014, și al invaziei pe scară largă din 2022.
Reclamațiile au vizat o gamă largă de acuzații, de la atacuri militare asupra civililor la tortură, detenție arbitrară și transferul forțat al copiilor ucraineni.
CEDO a constatat că Rusia a fost responsabilă de atacuri militare nejustificate, nediscriminatorii și disproporționate asupra zonelor rezidențiale și infrastructurii civile, care au dus la morți, răniri și suferințe pe scară largă.
De asemenea, decizia judecătorilor constată practici de asasinarea a civililor și a militarilor ucraineni în afara câmpurilor de luptă din teritoriile ocupate.
Curtea menționează și folosirea sistemică de către Rusia a torturii, violenței sexuale și condițiilor de detenție inumane, inclusiv utilizarea violului ca armă de război.
La aceste practici se adaugă obligarea civililor la muncă forțată în teritoriile ocupate și reținerea civililor fără bază legală.
Nu în ultimul rând, judecătorii CEDO au constatat transferuri forțate ale civililor și persecutarea grupurilor religioase, cu excepția Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei.
Potrivit deciziei CEDO, Rusia se face vinovată și de încălcarea libertății de exprimare prin restricții impuse asupra presei și accesului la informații, inclusiv prin blocarea canalelor de difuzare ucrainene.
De asemenea, Rusia a încălcat dreptul la întrunire pașnică prin dispersări violente ale protestelor pașnice în teritoriile ocupate, distrugerea și jefuirea proprietăților, suprimarea limbii ucrainene în educație, transferul forțat al copiilor.
CEDO mai afirmă că Rusia nu a investigat acuzațiile credibile și nu a oferit reparații victimelor acestor abuzuri.
CEDO a cerut Rusiei să elibereze imediat persoanele deținute ilegal și să coopereze la crearea unui mecanism internațional pentru identificarea și reunificarea copiilor transferați.
Impactul practic al deciziei este limitat de neparticiparea Rusiei la proceduri și de statutul său de fost membru al Consiliului Europei.
Deși efectele practice acestor decizii vor fi probabil neînsemnate, ele oferă pentru prima dată de la anexarea Crimeei și, ulterior, invadarea Ucrainei în 2022, o recunoaștere oficială a abuzurilor Rusiei.
Decizia CEDO vine după concluzii asemănătoare la care au ajuns organizații internaționale, inclusiv ONU și Consiliul European. Acestea au constatat că autoritățile ruse sunt responsabilizate pentru dispariții forțate, detenții arbitrare, tortură și execuții sumare în zonele ocupate din Ucraina.
Rusia a fost suspendată din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului în aprilie 2022 din cauza acestor încălcări ale drepturilor omului.
De asemenea, rapoartele ONU și ale altor organizații documentează deportarea forțată a mii de civili ucraineni, inclusiv copii, în Rusia, ceea ce este calificat drept crimă de război.
De altfel, din 2023, pe numele președintelui Rusiei, Vladimir Putin, există un mandat al Curții Penale Internaționale (CPI) pentru crime de război, în special pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
