Pierderea statutului juridic ar însemna că parohiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu ar mai putea fi coordonate de la nivel central, scrie The Associated Press. Cu aproximativ 10.000 de parohii, Biserica Ortodoxă Ucraineană este cea mai mare comunitate religioasă din Ucraina.
Legea adoptată de parlamentul ucrainean în 2024 a autorizat și interzicerea oricărei organizații care are legături cu biserica rusă. A urmat apoi o anchetă guvernamentală asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU).
Biserica Ortodoxă Ucraineană a denunțat invazia rusă încă de la începutul anului 2022 și și-a declarat independența față de biserica din Moscova în același an. Conducerea bisericii și-a întărit poziția prin declarații similare în 2025.
Cu toate acestea, guvernul ucrainean susține că Biserica Ortodoxă Ucraineană a refuzat să ia măsurile complete de desprindere de Moscova, cum ar fi revizuirea documentelor sale de funcționare.
Acțiunea în justiție guvernului a fost inițiată în 27 august. Demersul juridic poate dura câteva luni.
Dacă pierde procesul în primă instanță, BOU poate face apel la o instanță superioară înainte ca dosarul să fie finalizat definitiv.
Constatarea că Biserica Ortodoxă Ucraineană are legături cu Moscova a fost publicată de Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Etnopolitică și Libertatea de Conștiință (DESS).
Conform legii, dacă Biserica Ortodoxă Ucraineană este interzisă, aceasta nu ar mai putea folosi proprietăți pe care le folosește dar nu le deține. Aceasta este o problemă semnificativă pentru că în Ucraina statul deține și închiriază multe biserici istorice.
Acuzații de legături cu Moscova
Guvernul vizează în mod specific „Mitropolia Kievului” a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care este centrul administrativ și al bisericii.
Mitropolia este condusă de mitropolitul Onufrie, episcop a cărui cetățenie ucraineană a fost deja revocată. Conform legii, entitățile legate de Biserica Ortodoxă Ucraineană, cum ar fi mănăstirile și eparhiile regionale, s-ar putea confrunta cu sancțiuni similare.
Biserica Ortodoxă Ucraineană a declarat în 2022 că este independentă de Moscova și a început să ia măsuri ritualice puternice pentru a sublinia această diviziune, cum ar fi refuzul de a-l comemora pe Patriarhul Moscovei, Kiril, în liturghiile sale. Kiril este un susținător puternic al invaziei rusești. El a prezidat un consiliu din 2024 când războiul a fost numit „sfânt”.
La începutul acestui an, guvernul ucrainean a cerut Bisericii Ortodoxe Ucrainene să ia măsuri suplimentare pentru a-și arăta separarea completă de Moscova. Aceasta a inclus orice document nu recunoștea că biserica rusă a preluat controlul asupra bisericilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene din teritoriile ocupate de Rusia.
Mitropolitul Onufrie a refuzat solicitarea pe motiv că declarațiile anterioare de independență ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene ar fi fost suficiente. Guvernul a respins această poziție.
„Aceasta nu este o organizație religioasă, ci o ramură a unui stat agresor”, se arată pe pagina de internet a DESS.
Avocatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene Robert Amsterdam a transmis într-o declarație că constatarea guvernului „a ignorat în mod intenționat” separarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene de Moscova și „măsurile practice pentru a dovedi această separare, inclusiv înființarea de parohii în străinătate pentru a servi nevoilor ucrainenilor refugiați, ceva care este un semn clar de independență”.
El a acuzat guvernul că guvernul vrea să scape de „instituțiile independente din țară”.
Separat, guvernul a inițiat proceduri penale împotriva numeroși clerici ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, acuzându-i de colaborare cu Rusia sau de acuzații similare.
Aproximativ 70% dintre ucraineni sunt ortodocși, potrivit unui sondaj din 2024 realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.
Doar un număr mic dintre ei s-au identificat cu Biserica Ortodoxă Ucraineană, deși sondajul a descris-o ca făcând parte din Patriarhia Moscovei. Biserica Ortodoxă Ucraineană încă funcționează în multe parohii și mănăstiri în Ucraina.
Majoritatea ortodocșilor intervievați au spus că se identifică cu o jurisdicție rivală, Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Aceasta a primit recunoașterea ca biserică independentă în 2019 de la Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului.
Deși Bartolomeu este lider printre patriarhii ortodocși, el nu are o autoritate similară cu acea a Papei în Biserica Catolică.
Moscova a contestat furios dreptul său de a recunoaște o biserică pe ceea ce consideră teritoriul său. Liderii ruși au spus că inclusiv această schismă și sprijinul SUA pentru noua biserică a contribuit la izbucnirea actualului război.
Șeful DESS, Viktor Ielenski, a declarat într-o conferință de presă că parohiile individuale ar putea lua propriile decizii cu privire la afiliere. El a spus că acțiunea nu este despre doctrina religioasă, ci despre afilierea la un stat agresor.
„Nimeni nu le-a cerut să-și nege convingerile religioase”, a spus el.
Disputa asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene a jucat un rol în dezbaterile privind ajutorul SUA pentru Ucraina, în special cu noua administrație a președintelui Donald Trump.
Comisia SUA pentru libertatea religioasă internațională din 2024 s-a arătat îngrijorată de legea ucraineană care interzice grupurile religioase afiliate Moscovei, dar a subliniat că „Rusia rămâne cea mai profundă amenințare la adresa libertății religioase în Ucraina”, și că Moscova promovează represiunea în zonele ocupate ale Ucrainei.
Și un raport din 2024 al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a criticat legea ucraineană de interzicere a organizațiilor religioase afiliate Moscovei. În același timp, documentul critica restricțiile din Rusia asupra libertății religioase în zonele ocupate, care vizează catolicii, musulmanii și sau Martorii lui Iehova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
