Actualizarea ora 12:00 - Curtea Constituțională a amânat pentru 12 noiembrie discutarea obiecțiilor de neconstituționalitate împotriva legii care reglementează pensiile private.
ÎCCJ susține că fondurile acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietate privată și că impunerea unor limite de plată și transferarea banilor către entități noi echivalează cu o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate.
Judecătorii avertizează că noua lege poate duce la „expropriere indirectă”, afectând echilibrul dintre drepturile cetățenilor și interesele publice.
De asemenea, ÎCCJ consideră nejustificată soluția prin care plata pensiilor ar urma să fie realizată de „fonduri de plată” distincte, ceea ce ar spori costurile și riscurile pentru beneficiari.
La rândul său, AUR acuză Guvernul că „naționalizează” economiile din Pilonul II și III și susține că modificările ar avantaja administratorii și statul, nu participanții.
Formațiunea politică afirmă că statul „își caută o sursă de finanțare pentru un sistem bugetar aflat sub presiune”, în timp ce românii pierd controlul asupra banilor strânși de-a lungul anilor.
Ce prevede noua lege
Legea contestată schimbă fundamental modul în care românii își pot primi pensiile private. Dacă până acum banii puteau fi retrași integral sau eșalonat pe maximum cinci ani, noul sistem limitează retragerea unică la 25% din suma acumulată.
Restul ar urma să fie plătit sub formă de pensie lunară – fie pe o perioadă de zece ani („retragere programată”), fie pe viață („pensia viageră”).
Excepții se aplică doar pentru conturile cu sume foarte mici sau pentru persoanele cu probleme serioase de sănătate.
În același timp, legea prevede înființarea unor fonduri specializate care vor face efectiv plățile, în locul administratorilor actuali ai Pilonului II. Aceste entități vor avea propriile comisioane, reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Guvernul argumentează că legea era necesară pentru a completa cadrul juridic al fazei de plată a pensiilor private, neacoperită până acum.
ASF afirmă că măsura aliniază România la practica europeană, unde plățile integrale nu sunt permise în mod standard, iar retragerile parțiale se situează în jurul mediei de 25%.
Criticii – inclusiv organizații de consumatori precum Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) – susțin că legea ignoră interesele participanților și favorizează companiile de asigurări, prelungind durata plăților peste speranța medie de viață.
Aceștia au propus, fără succes, amendamente pentru majorarea avansului la 30%, reducerea comisioanelor și creșterea flexibilității de retragere.
Legea afectează peste 9 milioane de români care contribuie la Pilonul II, sistem ce administrează sume echivalente cu peste 10% din PIB-ul țării.
Sistemul de pensii private din România, aplicat din 2005, este structurat pe trei piloni:
- Pilonul I (pensiile de stat)
- Pilonul II (pensii administrate privat),
- Pilonul III (pensii facultative) și pensiile ocupaționale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
