Actualizare ora 16:00
Înalta Curte de Casație și Justiție a României a anunțat joi că va sesiza Curtea Constituțională pentru a analiza legea privind plata pensiilor private.
Reprezentanții ÎCCJ spun că, în opinia lor, legea adoptată de Parlament ar încălca dreptul la proprietate privată al cetățenilor.
„Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active.”
Articol inițial
Există însă și excepții ale legii adoptate miercuri de Parlament. Pacienții diagnosticați cu afecțiuni oncologice pot solicita întreaga sumă printr-o singură plată. De asemenea, persoanele ale căror economii sunt sub valoarea a 12 indemnizații sociale lunare vor putea primi banii integral, tot sub formă de plată unică.
Legea reglementează întregul sistem de funcționare a pensiilor private: de la autorizarea și supravegherea furnizorilor și a fondurilor de plată, până la controlul instituțiilor de credit care se ocupă de depozitarea banilor.
Legea introduce în premieră conceptul de „fonduri de plată a pensiilor private”, special create pentru efectuarea plăților către beneficiari. Aceste fonduri nu erau până acum reglementate de lege, deși pilonul II funcționează din 2008 în România.
Fondurile de plată vor fi administrate de societăți autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și vor fi de două tipuri:
- Fonduri de retragere programată, bazate pe conturi individuale, care oferă plăți lunare pentru o perioadă limitată;
- Fonduri de pensii viagere, care asigură o pensie pe toată durata vieții beneficiarului sau, după caz, a urmașului acestuia.
Modul de plată și obligațiile fiscale
Conform legii, plata pensiilor private va fi realizată lunar de furnizorul autorizat, prin bancă sau prin poștă, la alegerea beneficiarului.
Cheltuielile aferente acestor plăți vor fi suportate de către beneficiar. Tot furnizorul are responsabilitatea de a calcula și vira impozitele datorate statului, conform Codului Fiscal, reținând sumele corespunzătoare direct din plata lunară a pensiei.
Românii care se mută în străinătate vor continua să primească pensia privată, pe baza contractului semnat cu furnizorul din România. Plățile se vor putea face în moneda locală sau într-o altă valută agreată. Comisioanele de transfer și cele bancare vor fi suportate de beneficiar.
Parlamentarii AUR au votat împotriva legii.
Partidul AUR a transmis joi că va depune sesizare la Curtea Constituțional pentru că adevărații beneficiari ai legii nu ar fi cetățenii.
Principalii beneficiari, consideră formațiunea politică, ar fi administratorii fondurilor, care vor încasa comisioane între 0,21% și 0,27%, precum și statul, care „își asigură un colac de salvare pentru un sistem public aflat în dificultate financiară”.
Potrivit AUR, actul normativ „subminează încrederea contribuabililor și creează un precedent periculos, permițând statului să schimbe regulile chiar înainte de plata drepturilor pentru care oamenii au contribuit o viață întreagă”.
Și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) analizează dacă să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la această lege. Judecătorii instanței supreme sunt convocați joi, 16 octombrie 2025, pentru a decide dacă vor sesiza CCR înainte de promulgare.
Potrivit ordinii de zi, ședința în care se va lua o decizie începe la ora 14:00.
La finalul reuniunii, ÎCCJ urmează să comunice public hotărârea luată în privința sesizării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
