Memoria războaielor purtate cu Rusia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și teama unui posibil conflict nuclear care a planat în perioada Războiului Rece rămân adânc înrădăcinate în mentalul colectiv al finlandezilor. Aceste experiențe explică de ce Finlanda se numără printre puținele state occidentale care nu au renunțat la serviciul militar obligatoriu.
O țară cu doar cinci milioane de locuitori dispune permanent de aproximativ un milion de oameni instruiți și pregătiți pentru mobilizare.
Echipa „Romania, te iubesc!” a primit acces la antrenamente în baza Karelia, o bază militară uriașă din sud estul țării, aflată la 100 de kilometri de granița cu Rusia, unde cea mai nouă armată din NATO își antrenează noii recruți cum să ducă lupte de apărare ascunși adânc în pădurile finlandeze, transmit stirileprotv.ro.
„ Ne antrenăm de multe, multe decenii — nu am încetat niciodată să facem asta. Serviciul militar este obligatoriu pentru fiecare bărbat finlandez. Apoi este trecut în rezerva armatei pentru o perioadă de 40 de ani. Serviciul militar obligatoriu durează minim 5 luni și jumătate și poate să ajungă la 11 luni și jumătate. Pregătim aproape 20.000 de recruți pe an. Practic, în fiecare familie din Finlanda există un "soldat-cetățean. Cu toții suntem părtași la apărarea și securitatea noastră”, spune gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia.
La brigada de la Karelia, deși nu se vede și nici nu se aude, în pădurile din jur sunt soldați și vehicule militare finlandeze, relatează corespondentul ProTV.
„Nu avem voie să folosim surse de lumină. Sunt recrut, în a 10-a lună de antrenament. Mai am 58 de zile rămase din serviciul obligatoriu”, spune un recrut.
Mai la sud, în Marea Baltică, Marina și Garda de Coastă finlandeze se confruntă zilnic cu flota fantomă a Rusiei.
Finlanda are o istorie de secole de conflicte cu Rusia. N-a uitat niciodată că uriașul de la graniță îi suflă mereu în ceafă. Și se antrenează ca atare.
„Principala noastră sarcină este să împiedicăm Rusia să înceapă o operațiune militară împotriva Finlandei. De aceea suntem aici, de aceea ne antrenăm în fiecare zi a anului, pentru a demonstra că avem o capacitate militară atât de mare, încât nimeni nu poate obține ceva pe cale militară împotriva Finlandei”, spune Gen. Jyri Raitasalo, comandantul Brigăzii Karelia.
El are în responsabilitate toată regiunea de sud est a Finlandei, inclusiv granița cu Rusia.
„Baza noastră de antrenament are 10.000 de hectare. Are dimensiuni suficient de mari pentru a permite utilizarea artileriei, lansatoarelor de rachete, minelor sau sistemelor antitanc. Practic putem folosi tot armamentul din dotare în garnizoană”, spune el.
Reporterul se alătură unei grupe de recruți aflați în a 10-a lună de conscripție, care primesc ordin să se infiltreze adânc în pădure, să ridice drone și să depisteze mai multe tancuri și blindate, la rândul lor bine camuflate la mulți kilometri distanță. Toate exercițiile armatei finlandeze sunt gândite în codiții cât mai apropiate de realitatea unui conflict adevărat, relatează reporterul.
În cealaltă tabără, tanchiștii conștienți că au fost reperați de drone, își schimbă rapid pozițiile.
Are loc un joc de-a șoarecele și pisica. Echipe de piloți de drone ascunse adânc în pădure încearcă să identifice tancurile și blindatele. În timp ce tanchiștii și soldații din blindate încearcă să se ascundă, să se camufleze, să găsească metode pentru a-și ascunde amprentele de căldură.
Urmează o cursă contra cronometru. Din adâncul pădurii, piloții de drone transmit rapid coordonatele inamicilor către artileria autopropulsată camuflată și ea la zeci de kilometri distanță. Pe baza coordonatelor de la droniști, artileriștii deschid focul asupra inamicilor, iar apoi își schimbă rapid pozițiile.
În doctrina militară finlandeză, geografia și obstacolele naturale au un rol esențial. Peste 70% din teritoriul țării este acoperit de păduri dese, iar soldații finlandezi sunt învățați de la bun început că pădurea este prietena lor. În plus ei trebuie să învețe să desfășoare misiuni în pădure utilizând strict hărțile.
Trebuie să cunoști foarte bine hărțile. Pe câmpul de luptă nu mai poți avea încredere în GPS, deci lucrezi doar cu harta”, declară un soldat.
În plus finlandezii își antrenează soldații fix în locurile pe care vor fi chemați să le apere în cazul unui conflict real.
Generalii finlandezi pun accent pe descentralizare. Recruții sunt lăsați să ia singuri decizii la firul ierbii, inclusiv pe baza lecțiilor învățate din Ucraina.
Astfel, armata poate lupta cu multe celule mici care pot opera atât împreună cât și independent, în cazul în centrele de comandă sunt distruse.
Mai multe, pe stirileprotv.ro
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
