Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Secţia 1 Penală a Curţii de Apel Bucureşti, a luat cuvântul la începutul conferinței de presă de la Curtea de Apel București și a reclamat atmosfera „toxică şi încordată” din instituție.
„Am venit aici să îl susţin pe colegul Laurenţiu Beşu și să spun că tot ce a spus el acolo e adevărat. Dacă va fi contrazis, este o minciună. Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel”, a declarat Raluca Moroşanu.
Ce a declarat judecătorul Laurențiu Beșu, de la Secția I Penală a Tribunalului București, în documentarul Recorder:
„La Curtea de Apel București ne-am lovit în ultimii ani de tot felul de artificii menite să direcționeze dosarele cu miză către anumiți judecători pentru a se pronunța soluția dorită sau pentru a fi tergiversate până la prescriere. Știu că sună greu de crezut, dar, din păcate, asta e realitatea.”
„O parte a acestei realități a fost vizibilă pentru oricine prin știrile care au curs în ultimii ani pe bandă rulantă, decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți care au favorizat inculpații cu dosare de corupție, apoi valuri de achitări și prescrieri în dosare celebre.”
Documentarul mai notează că „Laurențiu Beșu a fost scos din complet printr-o delegare, chiar înainte de a pronunța o soluție”.
„Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă”, a adăugat judecătoarea.
„O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu ce va face cealaltă parte, iată sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea”, a adăugat judecătorul.
Raluca Moroşanu a spus are o experiență de 26 de ani de magistratură și că „nu am fost nici ofițer acoperit, nici la «doi şi-un sfert», nicăieri. Am fost toată viața magistrat”.
Ea a făcut referire la o acuzație anterioară a Curții de Apel București la adresa judecătorului Laurențiu Beșu, potrivit căreia acesta ar fi fost 5 ani „ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI”.
„Colegii din ţară mă cunosc pentru că am fost şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii şi la Şcoala Naţională de Grefieri aproape 15 ani şi ei vor şti că nu mint. Dacă nu îl cred pe colegul Laurenţiu măcar să mă creadă pe mine”, a adăugat ea.
Cine e judecătoarea Raluca Moroșanu
– Judecător la Curtea de Apel București, Secția I penală;
– fost formator la Institutul Național al Magistraturii și la Școala Națională de Grefieri;
– membru în Comisia de elaborare a proiectului noului Cod de procedură penală;
– absolventă a Universității București, Facultatea de Drept, 1999;
– judecător din 1999;
– a fost judecător la Judecătoria Sector 3;
– specialistă în cauze cu minori;
- a sesizat Curtea de Justiție a UE, care a decis, în septembrie 2025, că fugarii condamnați în România nu pot executa pedeapsa în alt stat fără acordul autorităților române. Decizia a fost luată după o sesizare a judecătoarei Mureșanu într-un caz mai puțin cunoscut, deși există cazuri celebre ale unor persoane publice condamnate în țară și care au fugit în străinătate.
Publicații:
Codul de procedură penală comentat (coautor), Ed. Hamangiu, patru ediții, ed. a 4-a, 2024; Noul Cod penal – Ghid de aplicare pentru practicieni (coautor), Ed. Hamangiu, 2014; Codul de procedură penală comentat. Executarea hotărârilor penale (coautor), Ed. Hamangiu, 2007; Aspecte controversate în materia grațierii, Ed. Hamangiu, 2007.
sursa: CV Raluca Moroșanu
Ulterior, președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a început să citească punctul de vedere al instituției cu privire la documentarul Recorder.
Evenimentele din ultimele două săptămâni „par coordonate pentru acapararea puterii judecătorești”, a spus șefa CAB.
„Cerem în mod public tuturor organismelor abilitate din ordinea juridică constituțională a statului român să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate în această perioadă și să prezinte public rezultatul acestor verificări”, a afirmat Liana Arsenie.
Liana Arsenie a mai spus că „justiția se realizează prin Înalta Curte și prin celelalte instanțe organizate conform legii, așadar, nicio altă autoritate nu se poate erija în deținător al adevărului absolut”.
Făcând referire la protestul de miercuri seară din fața Consiliului Superior al Magistraturii, șefa Curții de Apel București a afirmăt că „legea nu se schimbă în stradă prin minciuni, denaturări și manipulare”.
„Legea vine din cunoaștere juridică și respect pentru cetățean, nu din nevoia de capitalizare politică și nici nevoia de preluare ostilă a unei puteri în stat, care mai târziu să fie folosită în interes politic.”
Șefa CAB a mai afirmat că în documentarul Recorder ar fi apărut „mesaje care depăşesc limitele atribuţiilor constituţionale” și că „justiţia a trecut de la câmp tactic la o arenă în care arbitrariul şi dilentantismul au valoare de lege, singura preocupare fiind aceea a destructurării puterii judecătoreşti şi înlocuirii ei cu veritabile instanţe morale”.
„Asistăm la o campanie de linşare mediatică a sistemului judiciar, o demonizare a magistraturii prin contestarea discreţionară a oricărei forme de organizare judiciară, prin ridiculizarea şi anatemizarea conducerii sistemului judiciar, prin manipulare şi minciună, folosind ca voci aşa-zis reprezentative ale sistemului judiciar oameni care acţionează din impulsul eşecului profesional personal”, a mai declarat Liana Arsenie.
Cazul Vanghelie – explicațiile Curții de Apel București
Conferința de presă de la Curtea de Apel București (CAB) a fost organizată joi pentru a contracara informațiile prezentate în documentarul Recorder, în care voci din justiție au acuzat, printre altele, direcționarea dosarelor prin schimbarea arbitrară a compunerii completurilor.
Liana Arsenie a negat că acest lucru se întâmplă și a numit-o „cea mai gravă mistificare din această serie”.
Ea a vorbit despre dosarul în care Marian Vanghelie, fost primar al sectorului 5 și unul dintre cei mai influenți lideri PSD, a fost achitat. Jurnaliștii Recorder au explicat istoria acestui caz în documentar.
Astfel, în privința schimbării de cinci ori a completului de judecată, judecătoarea Arsenie a spus că în unele cazuri „au fost schimbări obiective” ca urmare a promovării de către judecători a concursurilor și, prin urmare, „factorul de decizie a fost exterior puterii decizionale a conducerii Curții” de Apel București.
În alte cazuri, completul de judecată a fost schimbat deoarece o judecătoare a fost „mutată pe cealaltă secție penală din rațiuni de echilibrare a volumului de activitate” din interiorul CAB.
„Decizia a fost luată având în vedere faptul că nu se administraseră probe [în dosar]. Așadar, nu puteam să vorbim de vreo afectare a principiului continuității”, a declarat șefa Curții de Apel București.
Șefa Curții de Apel București a negat că anumite dosare sunt direcționate către judecători care să dea soluții favorabile celor trimiși în judecată.
„În principiu, judecătorul ştie care va fi soluţia abia după soluţionarea dosarului, finalizarea cercetării judecătoriei şi a procesului deliberativ. Aşa încât, în cauză, dacă direcţionăm dosarele să scape infractorul înseamnă că de la început ştim care este soluţia”, a spus ea.
Moment în timpul conferinței: „Mă sună Lia”
În timpul conferinței de presă, vicepreședinta Curții de Apel București, Ionela Tudor, i-a șoptit Lianei Arsenie că ar fi fost sunată de Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiției, cea despre care mulți vorbitori din documentarul Recorder au spus că ar controla sistemul de justiție.
Potrivit imaginilor publicate joi de Recorder, momentul în care Lia Savonea și-ar exercita puterea din umbră asupra conducerii Curții de Apel București a fost surprins în direct.
Ionela Tudor, vicepreședinta instanței, i-a șoptit președintei Liana Arsenie: „M-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, după care a ieșit din sală.
Ea s-a întors la scurt timp și i-a șoptit Lianei Arsenie ce să răspundă la una dintre întrebări. Cele două nu și-au dat seama că dialogul lor este surprins de microfoanele presei.
Lia Savonea, șefa curții supreme, a declarat pentru HotNews că a luat legătura în timpul conferinței cu judecătoarea Ionela Tudor, dar că a făcut-o pentru a-i redirecționa o întrebare pe care ea o primise din partea presei, deoarece are și rolul de purtătoare de cuvânt a Curții de Apel București. Șefa ÎCCJ a adăugat că nu a urmărit conferința de presă.
Președinta Curții de Apel București: Vedem acţiuni cu ţintă de a crea haos controlat
Liana Arsenie a mai spus că observă o sincronizare a atacurilor asupra Justiţiei și că nu are cum să fie accidentală.
Ea a oferit ca argument în favoarea celor spuse inclusiv faptul că documentarul a fost preluat și difuzat miercuri seară la TVR.
„Atacul politicului instituţionalizat rezultă chiar din prezentarea la televiziunea publică naţională a unui film foarte artistic cu pretenţii de documentar, fiind evidentă instigarea publică împotriva ordinii constituţionale”, a mai afirmat Liana Arsenie.
„Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA şi a Curţii de Apel Bucureşti?”, a întrebat ea jurnaliștii prezenți la conferința de presă.
„Vedem acţiuni cu ţintă de a crea haos controlat. Sincronizarea nu este accidentală. Atacurile lansate prin declaraţiile judecătorului Beşu, declaraţiile sub anonimat ale unui procuror, apar la momentul în care DNA finalizează şi trimite în judecată dosare grele”, a susținut ea.
Arsenie a mai spus că instanța care va trebui să judece aceste dosare trimise în judecată de DNA este chiar Curtea de Apel Bucureşti, care este „ţintită în mod direct în discurs”.
„Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluţii în astfel de dosare. Aceasta este reţeta clasică. Distrugi încrederea în instituţii înainte ca ele să se pronunţe, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim, indiferent care este”, a afirmat judecătoarea.
Șefa Curții de Apel București a admis că „sunt probleme în sistemul de justiţie”, fără să le enumere, dar că „respingem categoric orice încercare de denigrare a corpului profesional, de polarizare, de antagonizare şi slăbire a independenţei puterii judecătoreşti”.
„Şi nu în ultimul rând, vreau să vă asigur că noi, conducerea Curţii de Apel Bucureşti, care suntem astăzi în faţa dumneavoastră, şi întreg corpul de judecători ai Curţii de Apel Bucureşti nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept pe care am jurat să le respectăm la intrarea în profesie”, a mai spus ea.
Conferința de presă s-a încheiat după circa 45 de minute, atunci când jurnaliștii au început să insiste cu privire la unele aspecte nelămurite în timpul conferinței.
De exemplu, jurnaliștii au încercat să afle criteriile de schimbare a unui complet de judecată și au repetat întrebarea, însă judecătoarea Liana Arsenie a dat același răspuns de fiecare dată: „Înlocuirea în compunerea completurilor de judecată se face strict în condițiile regulamentului de ordine interioară”.
Șeful DNA: Problemele din justiție nu vor fi rezolvate prin demonizarea fără argumente
Unul dintre cei vizați de mărturiile din documentarul Recorder este Marius Voineag, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție. Magistrații din documentar spun că el ar fi verificat activitatea procurorilor din subordinea sa pentru a opri sau întârzia anumite anchete.
În replică, șeful DNA spune: „Resping folosirea DNA în demersuri care au de-a face fie cu plătirea unor polițe, fie cu discreditarea sistemului de justiție în ansamblul său, fără a ne uita aplicat la diferite probleme și a diferenția felul în care funcționează diferite instituții”.
„Există probleme suficiente în sistemul de justiție, scoase în evidență de către media, societatea civilă sau cei din sistemul de justiție, dar aceste probleme nu vor fi rezolvate prin demonizarea fără argumente a șefului DNA”, a mai spus el pentru Observator News.
El a completat că „unele aspecte prezentate în ancheta mass-media s-au și verificat deja” și arată că în acest fel „există pârghii legale de apărare a independenței procurorilor care nu sunt doar ipotetice”.
„Justiția se face cu conștiința împăcată și cu profesionalism, nu la presiune publică sau privată. Respect presa și îmi respect meseria și codul profesional”, a mai spus Marius Voineag.
În documentarul Recorder, o procuroare din subordinea lui Marius Voineag a acuzat că în unele anchete «nu se vrea» ca unele anchete să avanseze.
Jurnaliștii au oferit ca exemplu cazul lui Neculai Cârlescu, fost procuror la DNA, care a sesizat CSM și Inspecția Judiciară, la începutul anului 2025, și l-a acuzat pe Marius Voineag că l-a înlăturat abuziv din dosarele penale pe care le avea în lucru.
Una dintre anchete îl viza pe fostul șef al Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), Nicu Marcu. Procurorul Cârlescu a acuzat o relație de prietenie între Marcu și Voineag, arătând că sora șefului DNA fusese angajată de ASF sub conducerea lui Nicu Marcu.
După plecarea procurorului Cârlescu de la DNA, dosarul în care era vizat Nicu Marcu a fost clasat, relatează Recorder.
Secția pentru procurori a CSM: Legătura dintre problemele arătate și pensiile de serviciu, strict conjucturală
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a reacționat, la rândul său, cu privire la acuzațiile din documentar, difuzat inclusiv de Televiziunea Română, miercuri seară.
„Aspectele prezentate în conținutul materialului de presă relevă fapte care, dacă ar fi adevărate, ar putea conduce la concluzia că sistemul judiciar, integral sau sectorial, a abdicat de la scopul său legal și constituțional. Luând în considerare că legea a prevăzut instrumente interne de control și reglare, Secția de procurori a CSM va face demersuri pentru a verifica, în acord cu rolul său instituțional, realitatea concluziilor materialului de presă privind activitatea procurorilor”, se arată în comunicatul de presă.
Procurorii din rândul CSM mai spun că, de-a lungul timpului, le-au transmis miniștrilor justiției și decidenților politici că „este necesară revizuirea unor dispoziții din legile justiției, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conținutul materialului”.
„Modificările succesive ale legilor justiției în perioada 2017-2022 au bulversat activitatea parchetelor, atât în zona de urmărire penală și de reprezentare în fața instanțelor, cât și în zonele de management și administrație”, spune secția pentru procurori.
Aceștia mai spun că legătura dintre probleme din sistem și modificările recente cu privire la statutul magistraților, fiind menționate în mod expres pensiile, este „doar una conjuncturală și nu poate duce decât la manipularea opiniei publice și la deraierea scopului materialului Recorder”.
„În ceea ce privește eventualele poziționări politice ale unor organizații sau partide, învederăm faptul că, indiferent de rotația politică a ultimilor opt ani, nu s-a dorit ca deficiențele legislative semnalate să fie înlăturate în sensul celor semnalate de către membrii sistemului judiciar în acord cu recomadările Comisiei de la Veneția, ale Mecanismului de Cooperare și Verificare și a mecanismului european rule-of-law”, se mai arată în comunicat.
„În acest sens, orice intervenție corectă asupra problemelor semnalate va trebui să conțină, în mod obligatoriu, modificările legislative solicitate, pentru reglarea problemelor de sistem.”
Secția pentru judecători a CSM: Campania de destabilizare a puterii judecătoreşti ia amploare
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii afirmă, joi dimineață, că „ia act de amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”.
Comunicatul mai spune că aceste persoane „au avut poziţii publice constante în favoarea independenţei judecătorilor, condiţie esenţială pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor”.
În ceea ce privește așa-zisa campanie împotriva puterii judecătorești, secția pentru judecători CSM afirmă că „nu poate ignora succesiunea temporală a faptelor”, care ar fi început cu:
- „trivializarea discuţiilor despre pensiile de serviciu şi salariile judecătorilor”;
- „organizarea de proteste împotriva modului de aplicare a legii de către judecători”;
- „îndemnuri publice la revoltă din partea preşedintelui ţării”;
- „activarea unor foşti magistraţi pensionaţi care îndeamnă la acelaşi lucru”;
- și „culminând cu reportajul jurnalistic apărut în preziua soluţiei Curţii Constituţionale”.
În privința documentarului Recorder, judecătorii din CSM spun că „alegaţiile din reportaj sunt contrare evaluărilor din ultimii ani efectuate faţă de sistemul de justiţie prin ridicarea MCV de către Comisia Europeană, apoi ulterior prin rapoartele Rule of law (2023, 2024 şi 2025), intrarea în spaţiul Schengen şi procedura de aderare la OCDE”.
„Toate acestea presupun existenţa unui stat de drept funcţional”, subliniază aceștia.
CSM critică și luările de poziții din documentar ale judecătorilor – care au vorbit fie on the record, fie cu identitatea protejată – cu privire la detașări. Magistrații au spus pentru Recorder că aceasta ar fi o metodă prin care anumite sentințe ar fi fost amânate, deoarece, în acest caz, procesul este reluat de la zero.
„Consiliul subliniază că mecanismul detaşărilor / delegărilor nu poate fi pus în aplicare fără acordul expres al judecătorilor, ca expresie a principiului inamovibilităţii, astfel încât apare ca paradoxală criticarea acestei măsuri tocmai de către cei care, la momentul respectiv, şi-au dat acordul”, adaugă comunicatul CSM.
În plus, constituirea completurilor de judecată „nu se face prin simpla voinţă a preşedintelui de judecată, ci prin parcurgerea unei proceduri ce implică propunerea preşedintelui de secție, colegiul de conducere şi ulterior decizia preşedintelui, iar actul final poate fi atacat de orice persoană, inclusiv de judecătorul care s-ar considera prejudiciat prin modificarea completului de judecată din care face parte”.
„Acelaşi lucru este valabil în ceea ce priveşte respingerea cererilor de transfer, hotărârile în această materie fiind supuse căilor de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei jurisprudenţă poate fi consultată pe site-ul acesteia”, menționează secția pentru judecători a CSM.
Astfel, spun aceștia, actuala reglementare oferă „suficiente pârghii de control jurisdicțional în legătură cu aşa-zisele dezvăluiri făcute în reportaj”.
Recorder a difuzat marți seară documentarul „Justiție Capturată”, în care a adunat mărturii de la actuali și foști magistrați, care au acuzat că marile dosare corupție sunt „îngropate în mod sistematic” prin metode puse la punct de-a lungul ultimilor ani, inclusiv cu modificarea legilor.
Jurnaliștii au analizat traseul câtorva mari dosare de corupție, cu prejudicii de zeci sau sute de milioane de euro, și în care cei judecați – și care au fost găsiți vinovați în primă instanță – au fost achitați definitiv după ce procesele s-au întins pe parcursul mai multor ani.
Aceste anchete „sunt îngropate în mod sistematic”, arată publicația Recorder, pe baza mărturiilor strânse de la oameni care încă activează în Justiție – precum Claudiu Sandu, procuror și vicepreședinte al CSM, judecătorul Laurențiu Beșu de la Curtea de Apel București ori procurorul militar Liviu Lascu – sau care au ieșit din sistem – precum fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa.
Principalele idei din documentarul Recorder
- Documentarul publicat de Recorder chiar de Ziua Internațională Anticorupție prezintă metodele prin care instituțiile din domeniu, și chiar Justiția însăși, ar fi controlate în interes propriu și al politicului de „o grupare” din conducerea sistemului.
- Jurnaliștii Recorder menționează mai multe cazuri de corupție care s-au încheiat fără găsirea vinovaților, ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în privința prescripției.
- Iar aceasta nu ar fi fost singura metodă pentru ca dosare de corupție – aproximativ 10.000 în ultimii ani, conform unui raport al Departamentului de Stat al SUA – să fie prescrise.
- Astfel, în cazul judecătorilor, o metodă de tergiversare pentru ca infracțiunile să ajungă la prescriere este schimbarea componenței unui complet de judecată. Uneori chiar înainte de a pronunța sentința.
- În unele cazuri, magistrații ar fi fost mutați fără o explicație, de la o judecătorie la alta, în timpul proceselor. Efectul: dosarul a fost rejudecat de la zero.
- Această metodă ar fi aplicată atunci când judecătorul nu a vrut să accepte sentința care ar fi fost dictată de superiori în dosarul pe care îl judeca, spun cei din sistem care au vorbit cu ziariștii de la Recorder.
- Conform documentarului, magistrații spun un singur nume atunci când vine vorba de cei din conducerea grupării care controlează Justiția: Lia Savonea, șefa Curții Supreme. Aceasta neagă acuzațiile și spune, la rândul său, că e vorba despre o „campanie de delegitimizare a unor lideri ai justiției”.
- La nivelul procurorilor de la Direcția Națională Anticorupție, în cazurile prezentate de Recorder, controlul ar fi fost realizat printr-o implicare directă a șefului DNA, Marius Voineag, și o „chestionare” repetată asupra activității din anumite dosare.
- Totodată, documentarul menționează controlul asupra magistraților prin Inspecția Judiciară, care este văzută de vorbitori ca „un factor de constrângere”.
- În documentarul Recorder, cei intervievați au ridicat și problema corupției din rândul magistraților. Astfel, datele citate arată că, în urma modificărilor legislative, a fost trimis în judecată un singur magistrat în ultimii șase ani.
În același comunicat de joi, CSM susține că „anatema aruncată asupra întregului corp al judecătorilor pe baza unor alegaţii, în baza unor dosare selectiv alese din materie penală, deşi cauzele penale reprezintă 10% din totalul dosarelor, este de natură a conduce la destabilizarea puterii judecătoreşti, cu consecințe grave, în final, asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor”.
Instituția spune că urmează să verifice și să analizeze ce măsuri pot fi dispuse ca urmare a mărturiilor din documentar și că va continua să garanteze independenţei justiţiei „indiferent de presiunile la care este sau va fi supus”.
De asemenea, CSM cere societății „să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor care îşi respectă cu bună-credinţă rolul constituţional”.
Reacții politice la documentarul Recorder
În urma publicării documentarului, pe 9 decembrie, președintele și prim-ministrul au reacționat public cu privire la problemele ridicate de magistrații care au vorbit cu jurnaliștii.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că a văzut „cap-coadă” documentarul Recorder despre justiţie şi că a început să lucreze la un raport cu date despre problemele din sistem.
De asemenea, președintele a afirmat că trebuie investigate cazurile prezentate în documentar.
El i-a invitat pe magistraţi să îi scrie direct despre problemele pe care le întâmpină şi le-a cerut, totodată, o asumare mai mare.
„Cel mai simplu este să ne revoltăm, încă o dată, şi să aruncăm vina generic, dar mai greu este să rezolvăm problemele din justiţie”, a mai spus Nicuşor Dan.
Premierul Ilie Bolojan a spus că miercuri după-amiază că va studia problemele ridicate de jurnaliștii Recorder, neavând încă timp să urmează documentarul care are două ore.
Însă, prim-ministrul a spus că va face o analiză cu echipa de consilieri specializaţi pe juridic, cu cei din Ministerul Justiţiei şi va încerca un dialog cu asociaţiile de magistraţi.
Bolojan a adăugat că, dacă magistrații au fost foarte uniţi şi foarte vocali în ceea ce priveşte drepturile salariale și pensionarea, atunci ar fi cel puţin necesar ca aceleași persoane să fie măcar la fel de determinate să atace problemele din sistemul judiciar.
Pe de altă parte, Uniunea Salvați România (USR) i-a cerut ministrului Justiţiei, Radu Marinescu (Partidul Social Democrat - PSD), să-l demită pe şeful Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, și să declanșeze „urgent” un audit „independent” cu privire la repartizarea aleatorie a dosarelor de judecată.
„Revolta născută de documentarul Recorder trebuie să ajungă în Parlament şi să dărâme sistemul piramidal de control al magistraţilor şi al dosarelor. Toate promovările în justiţie trebuie făcute prin concurs, nu prin pilăreală ca acum”, a spus Dominic Fritz, președintele USR.
În privința cererii ca șeful DNA să fie demis, ministrul Justiției a spus joi dimineață că el „nu poate acționa disciplinar” și că responsabilitatea unor anchete revine Inspecției Judiciare și Consiliului Superior al Magistraturii.
În plus, el le-a cerut partenerilor din coaliția de guvernare de la USR să aducă dovezi cu privire la „managementul defectuos al DNA”, dacă le au.
„Ministrul Justiției nu poate exercita o acțiune disciplinară cu privire la un procuror sau judecător”, a spus Radu Marinescu, la Digi24. El a admis că nu a avut timp să parcurgă integral materialul difuzat de Recorder.
Miercuri seară, câteva sute de persoane au protestat în faţa Consiliului Superior al Magistraturii cerând independenţa justiţiei şi demisia preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea.
Manifestanţii i-au scandat numele preşedintelui Nicușor Dan, căruia i-au cerut să intervină pentru rezolvarea situaţiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
