CSAT a stabilit luni că evaziunea fiscală „rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili”.
Tocmai de aceea, spune CSAT, este necesară „o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală”.
Membrii CSAT - adică președintele, premierul, miniștrii cheie și șefii serviciilor de informați - spun că succesul în lupta cu evaziunea fiscală depinde de „un cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați”, potrivit comunicatului dat publicității la finalul ședinței care a ținut aproximativ patru ore (de două ori mai mult decât de obicei).
Se înțelege astfel că înalții demnitari prezenți vor lucra la crearea acestor „mecanisme concrete de intervenție” și a acestui „cadru de reglementare și control”.
Membrii Consiliului anunță că „direcțiile imediate” de acțiune ale instituțiilor relevante din subordinea Guvernului/Parlamentului vor fi:
- intensificarea controalelor,
- digitalizarea accelerată a sistemului fiscal,
- utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român.
„De asemenea, premisa esențială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați.
În acest sens, Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât și activitatea de facilitare”, spune CSAT.
Tema evaziunii fiscale a fost prima pe ordinea de zi a ședinței CSAT de luni. Problema e considerată cu impact asupra securității economice a țării, în contextul în care România se află în procedură de deficit excesiv și riscă să-i fie blocat accesul la zeci de miliarde din fondurile europene.
România se confruntă cu problema deficitului bugetar excesiv încă din 2019, când a înregistrat un dezechilibru bugetar de 4,6% din PIB. Pragul european admis este de trei procente.
Ca toate statele membre, România a fost scutită de măsuri de corecție în perioada pandemiei de Covid, când regulile fiscale au fost suspendate în UE pentru a permite refacerea economică mai rapidă, inclusiv prin marele Program de Refacere și Reziliență, la care Bucureștiul are întârziere în cheltuirea banilor europeni.
Numai că, în 2024, an electoral, în România, deficitul bugetar a crescut la 9,3%, de la 6,6% în 2023.
Creşterea faţă de estimarea iniţială de 8,7% a contribuit la majorarea datoriei publice generale la 54,8% din PIB anul trecut, de la 48,9% în 2023.
Deficitul bugetar înregistrat în primele patru luni din acest an a fost de 56 de miliarde de lei, adică 2,95% din PIB-ul prognozat pentru 2025, un nivel similar cu cel din aceeaşi perioadă a anului 2024, când s-a situat la 57 miliarde de lei.
Comisia Europeană estimează un deficit de 8,6% din PIB pentru 2025 în scenariul în care nu se adoptă politici noi.
Deşi guvernul anterior a adoptat spre sfârşitul anului trecut câteva măsuri fiscale, inclusiv îngheţarea salariilor şi pensiilor, rezultatul fiscal mai slab decât cel anticipat pentru 2024 impune un efort de ajustare mai mare decât cel planificat prin programul pe termen mediu pentru a atinge ţinta de deficit de 7,5%.
Comisia Europeană nu a impus sancţiuni financiare României în Pachetul de Primăvară, publicat pe 4 iunie, în ciuda deficitului ridicat din 2024, dar pentru a nu pierde accesul la fondurile europene România este obligată să reducă deficitul.
Miniștrii UE ai economiei și finanțelor au luat notă în 20 iunie de recomandarea Comisiei Europene de a-i acorda României un termen extins până în 15 octombrie pentru a prezenta măsurile cerute.
Ei au lansat totuși procedura de deficit excesiv, ceea ce impune corecții necesare pentru reducerea la 3% a deficitului bugetar până în 2030, așa cum prevăd Regulile pactului de stabilitate euro.
Evaziunea fiscală, prioritate în programul de guvernare
Potrivit programului de guvernare al Guvernului Bolojan, „combaterea evaziunii fiscale va deveni o prioritate.”
„Vom criminaliza evaziunea fiscală și cea în formă organizată, vom revizui legislația privind insolvența și vom interveni ferm în sectoarele cu evaziune structurală – de la importurile de produse agroalimentare și petrol, la cele privind importurile în relația cu Asia prin Vămi și Portul Constanța”, se menționează în document.
Evaziunea fiscală din domeniul serviciilor este un alt sector spre care politicile guvernamentale ar urma să se întrepte.
Criminalizarea evaziunii fiscale ar urma să se concretizeze în înăsprirea legislației în domeniu, inclusiv în ceea ce privește executarea silită.
Aceștia vorbesc și de un parteneriat cu cetățenii pentru diminuarea fenomenului. Mai exact, ar urma să fie introduse instrumente tehnologice care să le permită cetățenilor să raporteze cazuri de evaziune prin intermediul unor produse contrafăcute, în timp ce autoritățile să poată urmări întreg traseul unui produs, de la fabricant la consumator.
În prezent, evaziunea fiscală este incriminată penal prin Legea 241/2005, actualizată în 2025 care pedepsește evaziunea fiscală cu închisoare de la 2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi.
Amintim că, în mai 2024, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care dezincriminează evaziunea fiscală sub un milion de euro dacă prejudiciul este plătit integral plus 25% în timpul urmăririi penale, înainte să ajungă la instanță.
De asemenea, dacă prejudiciul e plătit până la primul termen de judecată, adică în timpul urmăririi penale, indiferent de valoarea sa, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate.
Curtea Constituțională a respins în aprilie 2024 sesizarea depusă de USR și Forța Dreptei.
Președintele putea trimite legea la reexaminare în Parlament, dar a promulgat-o la doar două zile de la publicarea deciziei CCR.
Pe de altă parte, circa jumătate din procesele cu acuzații de evaziune fiscală durează atât de mult încât faptele se prescriu, după cum arată o analiză recentă a Europei Libere.
Salina Praid, recondiționare sau înființarea a două noi mine?
Tot la ședința de luni a CSAT a fost dezbătută și situația gravă de la Salina Praid, „o componentă importantă a infrastructurii economice și strategice a României”, ,spune comunicatul CSAT.
Au fost analizate informările Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor despre incidentele recente și despre posibilele vulnerabilități în ceea ce privește siguranța cetățenilor, funcționarea instalațiilor și respectarea normelor privind mediul înconjurător și de exploatare.
„Salina Praid nu este doar un obiectiv economic, ci și unul cu impact social și turistic semnificativ. Menținerea funcționării sale în condiții de siguranță este esențială pentru protejarea angajaților, a comunității locale și a resurselor naturale”, spune CSAT.
Membrii CSAT au evaluat și două scenarii pentru viitorul Salinei Praid: unul de recondiționare a minei vechi și altul de înființare a unei noi mine pentru vizitatori și a unei noi mine de producție”
Subiectul salinei Praid s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței CSAT de luni, după ce subteranul salinei a fost inundat complet la sfârșitul lunii mai, cu consecința creșterii peste nivelurile admise a salinității râului Târnava Mică și sistarea alimentării cu apă în mai multe localități din județul Mureș, în aval de Praid.
Noii miniștri ai Mediului și Economiei au transmis duminică, 29 iunie, după o vizită pe șantierul de la Salina Praid, că lucrările de deviere a pârâului Corund nu vor fi cel mai probabil gata la termenul anunțat inițial de constructor, 1 iulie.
Noul ministru al Mediului, Radu Miruță, a spus că situația care i-a fost prezentată anterior „a fost cosmetizată” și a scris luni pe Facebook despre lucrările care mai sunt de făcut și amploarea lor reală.
***
Luni a avut loc prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare al Țării (CSAT) din mandatul noului președinte al României, Nicușor Dan.
Pe agendă s-au aflat războiul din Ucraina, misiunile externe militare, evaziunea fiscală și situația Salinei Praid, dar și tematici de actualitate din domeniul securității naționale, potrivit anunțului făcut de Administraţia Prezidenţială:
- Stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Federaţiei Ruse. Implicaţii pentru România;
- Forțele și mijloacele armate ale României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2026;
- Informare privind fenomenul evaziunii fiscale, ca amenințare și risc la adresa securității naționale;
- Informare privind situația creată ca urmare a inundării Salinei Praid. Implicații pentru comunitate și mediul înconjurător;
- Activitatea desfăşurată de către Directoratul Național de Securitate Cibernetică în anul 2024 şi principalele obiective pentru anul 2025.
