Pe fondul unei revizuiri recente a Acordului de Asociere UE-Israel, prezentată de șefa diplomației europene Kaja Kallas, mai mulți lideri europeni au cerut acțiuni concrete împotriva Israelului, pentru felul în care gestionează situația umanitară din Fâșia Gaza.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a spus că Uniunea Europeană trebuie să suspende „imediat” Acordul de Asociere.
„Nu are sens că am impus 17 runde de sancțiuni Rusiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei, dar Europa, aplicând standarde duble, nu este capabilă să suspende un acord când Israelul încalcă flagrant articolul 2 privind drepturile omului”, a spus Sánchez, care a susținut din nou soluția celor două state.
„Nu există altă alternativă dacă vrem să ajungem la rădăcina conflictului”, a spus premierul spaniol.
Slovenia a avertizat că lipsa de acțiune colectivă va duce la inițiative unilaterale. Premierul Robert Golob a avertizat că UE își pierde credibilitatea de promotor al statului de drept și al drepturilor omului dacă nu răspunde adecvat la ceea ce a numit „atrocitățile din Gaza”.
„Dacă nu se ia nicio măsură tangibilă, atunci fiecare stat membru, inclusiv Slovenia, va acționa pe cont propriu.”
Iar premierul irlandez Micheál Martin a descris situația din Gaza ca pe un „carnagiu” și a spus că „e de neînțeles că Europa nu poate găsi o cale de a pune presiune pe Israel”.
El a cerut Israelului „să înceteze să mai denunțe fiecare raport care apare folosind criterii obiective pentru a descrie situația din Gaza", inclusiv revizuirea Acordului de Asociere UE-Israel pe care serviciul extern al UE l-a discutat săptămâna trecută.
Ucraina: sprijin militar și aderarea la UE
Ucraina a fost subiectul unei sesiuni speciale, inclusiv printr-o videoconferință cu președintele Volodimir Zelenski. Sprijinul pentru Kiev rămâne ridicat din partea majorității liderilor europeni, însă opoziția maghiară a blocat din nou progresele legate de aderare.
Premierul suedez Ulf Kristersson, a cerut întărirea apărării europene. „Dacă suntem serioși în privința amenințării ruse, nu ne putem permite să nu ne întărim apărarea și, în paralel, Ucraina. Mai puțină vorbărie, mai multă acțiune”, a spus oficialul suedez.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a lăudat presiunile exercitate de Donald Trump pentru majorarea cheltuielilor NATO, a propus ca țintă aderarea Ucrainei la UE în 2030 și a criticat lipsa de dorință a Rusiei de a pune capăt războiului: „Pretinde că negociază, dar nu există niciun armistițiu”.
În contrast, premierul ungar Viktor Orbán s-a opus din nou candidaturii Ucrainei la UE invocând interesul național.
„Dacă un stat membru este în război, înseamnă că și UE este în război – și nu ne place”, a spus Orbán, în condițiile în care guvernul său a invocat un sondaj național cu 95% voturi împotriva aderării Ucrainei.
În replică, premierul belgian Bart De Wever a spus că Europa trebuie să arate că este 100% alături de Ucraina. „26 de state membre susțin Ucraina, cu excepția Ungariei”, a spus oficialul belgian.
Apărarea europeană: „trebuie să ne facem temele”
Tema securității a fost prioritară pe fondul noii ținte NATO de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Ursula von der Leyen a avertizat că „inacțiunea este de neconceput; trebuie să ne ridicăm la înălțimea momentului”.
Von der Leyen a îndemnat statele membre să folosească toate instrumentele posibile la nivel european – clauza de derogare fiscală, fondurile SAFE și Banca Europeană de Investiții - pentru a-și crește investițiile în apărare.
Von der Leyen a mai spus că e nevoie de o viziune pe termen lung pentru industria de securitate și apărare, subliniind planurile UE pentru o piață unică a apărării, parteneriate internaționale sporite în materie de securitate și apărare și sprijin militar susținut și în timp util pentru Ucraina.
Premierul Luxemburgului, Luc Frieden, a avertizat însă că aceste cheltuieli majorate pentru apărare nu trebuie să fie în detrimentul politicilor sociale sau infrastructurii, în timp ce ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a spus despre cheltuielile NATO că sunt o chestiune de demnitate.
„Dacă vrem să nu fim supuși americanilor, trebuie să investim în apărare”, a afirmat Tajani.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat că rezultatul summitului NATO care a avut loc miercuri la Haga este „foarte bun” și că acum „trebuie să ne facă ordine în casă. Trebuie să ne facem temele”.
România promite „seriozitate”
Președintele Nicușor Dan a anunțat, la sosirea sa la Bruxelles că va discuta cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen „în primul rând despre situația politică din România și cele două subiecte pe care le avem deschise cu Comisia, deficitul și PNRR-ul”.
„Suntem oameni serioși și, din momentul în care am format Guvernul, ne vom ține de cuvânt”, a declarat președintele României.
„La solicitările României, Consiliul European va reafirma sprijinul UE pentru Republica Moldova [...] În ceea ce privește securitatea și apărarea europeană, România este pregătită să facă parte din inițiativele UE pentru a consolida industria noastră europeană de apărare”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua X.
Migrația: reguli mai stricte
Discuțiile privind migrația s-au purtat în paralel, cu participarea Germaniei și a altor state estice și sudice. Mulți lideri europeni au spus că măsurile de combatere a imigrației ilegale trebuie întărite.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că Uniunea Europeană trebuie să aibă o politică de returnare a imigranților ilegali în țările de origine și a adăugat că țările de unde pleacă emigranții spre Europa trebuie să coopereze. El a menționat cazul Libiei: „Libia trebuie să coopereze pentru ca bărcile cu migranți să nu mai plece de pe țărmurile sale”.
Presiuni pentru un acord comercial cu SUA
Tensiunile comerciale cu administrația Trump au fost un alt punct fierbinte, în contextul unei posibile taxe vamale de 50% ce ar putea intra în vigoare la 9 iulie dacă nu se ajunge la un acord.
Cancelarul german Friedrich Merz a cerut un acord comercial rapid cu SUA și a avertizat că pentru Europa urmează săptămâni și luni cruciale:
„Susțin Comisia Europeană în toate eforturile de a ajunge rapid la un acord comercial cu SUA”, a spus oficialul german.
Articol redactat cu informații oferite de AFP, Reuters, DPA.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
