Moartea Teodorei Marcu – tânăra ucisă sâmbătă, pe 31 mai, împușcată în cap și în stomac, într-un complex rezidențial de lângă București – redeschide discuția despre violența împotriva femeilor și blamarea lor ulterioară, chiar dacă au cerut ajutor autorităților.
La Centrul de Consiliere pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Domestice al Asociației ANAIS, activ fără întrerupere din 2012, telefoanele sună, de sâmbătă noapte încoace, non stop. La capătul firului sunt femei care cer ajutor.
Unul din cazurile de femei abuzate care au cerut ajutor este cel al Adrianei (n.r. pseudonim pentru a-i proteja identitatea), o tânără care în prezent este în afara oricărui pericol de violență.
Timp de 11 ani, Adriana a îndurat o relație abuzivă, cu bătăi și certuri. Adriana a vrut de multe ori să-și părăsească partenerul, dar a rămas acasă – așa, spune ea, a fost învătață: familia trebuie salvată cu orice preț. La un moment dat, totuși, Adriana a cerut ajutor la centrul Anais și așa a fost îndrumată spre altfel de viață.
Organizațiile neguvernamentale (ONG) spun că astfel de cazuri sunt la ordinea zilei în România. Crima din Cosmopolis, cartierul rezidențial de lângă București, nu este o întâmplare izolată. Multe femei sunt abuzate ani de zile fără ca familiile sau autoritățile să le ia în seamă, arată ONG-urile consultate de Europa Liberă.
„Numărul victimelor care au accesat serviciile disponibile la nivel local este extrem de mic raportat la numărul intervențiilor înregistrate. Iar aceste date privind violența domestică sau sexuală sunt doar cazurile sesizate oficial. În realitate, multe rămân neraportate: din frică, rușine, lipsa informării și a resurselor, din diferența de putere sau vârstă”, spune Cristina Praz de la Centrul FILIA.
Violența domestică în cifre
Datele de la Centrul FILIA, obținute de la Poliția Română, arată că în 2024 au fost peste 130.000 de intervenții ale poliției în cazuri de violență domestică.
La nivel național au beneficiat de servicii 12.985 de victime ale violenței domestice dintre care 2.669 adulți (183 de bărbați și 2.486 de femei) și 10.316 minori (4.772 băieți și 5.544 fete).
În 2024 au fost 1.271 infracțiuni de viol cu victime adulte. Și 3.999 de infracțiuni de viol cu victime minore.
534 de minori și 43 de adulți victime ale violenței sexuale au beneficiat de servicii la nivel național.
Cazul Teodora și dosarul clasat de la DIICOT
Teodora Marcu era minoră, avea 14 ani când l-a cunoscut pe agresorul ei, Robert Lupu, atunci în vârstă de 40 de ani. Amândoi locuiau acum nouă ani în județul Bacău. Teodora era de origine din satul Helegiu, de lângă Bacău, dar locuia în Onești.
Părinții fetei nu erau de acord cu relația dintre fiica lor și un bărbat în vârstă de 40 de ani, după cum a scris presa după moartea tinerei.
Ulterior, Teodora a decis să pună capăt relației Robert Lupu, însă bărbatul a început s-o hărțuiască și s-o amenințe cu moartea, potrivit platformei Gândul.info.
Robert Lupu ar fi exploatat-o pe Teodora și ar fi obligat-o să facă videochat. De altfel, bărbatul a fost anchetat, în trecut, în două dosare de proxenetism, potrivit Gândul.info.
Pentru că hărțuirea continua, în 2021, Judecătoria Bacău a emis un ordin de protecţie pentru Teodora, pe o perioadă de patru luni, în urma unei sesizări directe depusă de ea.
„Acest ordin a fost urmărit de către IPJ Bacău, nu au fost semnalate încălcări ale acestui ordin în această perioadă. Ulterior, tânăra s-a mutat din Bacău și IPJ Bacău nu a mai primit sesizări”, a declarat adjunctul IPJ Ilfov, Remus Mugurel Florea, într-o conferință de presă de sâmbătă, care a avut loc după moartea femeii.
Teodora a plecat din Onești, apoi s-a căsătorit, acum trei ani a născut o fetiță, acum era din nou însărcinată. Agresorul ei a continuat să o hărțuiască și să o amenințe.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Bacău a avut în cercetare un dosar cu privire la furtul unui laptop de către agresor de la Teodora, dosar în care insituția a fost sesizată cu privire la faptul că agresorul a comis infracțiunile amenințare, hărțuire, furt, acces ilegal la sisteme informatice. Dosarul a fost ulterior clasat.
Europa Liberă a solicitat DIICOT un punct de vedere despre cauzele clasării acestui dosar, dar până la publicarea acestui articol nu am primit vreun răspuns.
„Autoritățile nu iau în serios aceste sesizări din partea victimelor”
Carmen Praz, de la Centrul Filia, o organizație non-guvernamentală care luptă pentru drepturile femeilor și împotriva violenței, spune că, de multe ori, cu toate că victimele fac reclamații, autoritățile nu iau în serios aceste reclamații.
„De multe ori auzim această retorică «de ce victima nu a făcut ceva», «de ce nu a ieșit din relația respectivă», «de ce nu a cerut ordin de protecție sau brățară electronică?. Dar vedem că, și în cazul în care victimele au curajul și resursele necesare să facă acest lucru, nici măcar în aceste cazuri autoritățile nu iau în serios aceste sesizări și aceste lucruri”, spune Carmen Praz de la Centrul Filia.
Reprezentanta Filia spune că, de fapt, autoritățile nu sunt interesate sau refuză să să implementeze cu adevărat măsuri pentru a veni în sprijinul femeilor.
„Potrivit datelor Poliției Română, dacă vorbim de femei ucise în familie, vorbim de o victimă moartă la două săptămâni, dacă adaugăm și datele în afara relațiilor de familie, avem o femeie ucisă pe săptămână. E important să menționăm este că de multe ori datele nu sunt colectate corespunzător”, adaugă Carmen Praz.
„Știm din munca de pe teren că de multe ori victimele sunt trimise acasă de către polițiști să se împace cu agresorii lor, pentru că este văzută ca o problemă care de fapt nu există, în care femeile exagerează, în care femeile mint despre relațiile lor”.
În România, serviciile care să ofere protecție femeilor abuzate se află în marile orașe, iar femeile din zone rurale sau în orașe mici nu au astfel de servicii sau organizați care să devină în sprijin.
În primele 11 luni din 2024, polițiștii au emis peste 12.000 de ordine de protecție provizorii, dintre care aproape 5.000 au fost transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.
29% din români spun că victima e responsabilă pentru violență
Carmen Praz spune că, în cazul Teodorei, comentariile de pe internet sunt tot împotriva ei, când, de fapt, ea este victima.
„Am văzut inclusiv discursul acesta despre ucigașul ei, care avea 40 și ceva de ani când s-au cunoscut. Iar discursul a fost despre ce căuta această fată de 14 ani cu un bărbat de 40. În loc să ne întrebăm de ce un bărbat de 40 de ani abuzează și manipulează un copil. Acest lucru ne arată cumva mentalitatea din societatea noastră, că din nou o fată, un copil de 14 ani, este găsită vinovată într-o relație de manipulare și de abuz”, spune Carmen Praz.
În România, din 2024, Codul Penal prevede că actul sexual al unei persoane adulte cu un minor care nu a împlinit 16 ani este considerat viol și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 12 ani. Fapta nu constituie infracţiune dacă diferenţa de vârstă între făptuitor şi victimă nu depăşeşte 5 ani.
„Inclusiv aceste reacții în care lumea a început să se uite la trecutul ei și să-i găsească defecte ne spun din nou cum sunt văzute femeile, inclusiv când sunt agresate, când sunt ucise, de către societate. Tot vina lor este și nu a agresorului”, adaugă Carmen Praz.
„Iar toate aceste atitudini, de blamare a victimelor, nu fac altceva decât să descurajeze alte potențiale victime sau chiar victime să vorbească despre experiențele lor și să ceară ajutorul”.
Ionela Băluță, cercetătoare și profesoară în problematica identității de gen la Facultatea de Științe Politice de la Universitatea din București, spune pentru Europa Liberă că uciderea Teodorei poate fi calificată ca femicid – adică uciderea unei persoane doar pentru că e femeie, fenomen despre care în România se vorbește foarte puțin.
Violența asupra femeilor este perpetuată și prin modul în care cazurile sunt prezentate de mass-media, arată profesoara.
„Întotdeauna este cumva și vina victimei sau a persoanei care a fost agresată. În acest caz, în cazul Teodorei, iată, presa a descoperit că a făcut videochat. Ca și când dacă cineva face videochat ar fi vinovat”, spune Ionela Băluță.
„Este îngrijorător și revoltător faptul că relația ei cu individul care a care a omorât-o este prezentată de mass-media ca o relație sexuală consimțită. Atâta vreme cât relația sexuală a avut loc între o fată de 14 ani și un bărbat de peste 40 de ani. Este foarte grav, pentru că felul în care mass-media și în felul în care se vorbește în spațiu public despre violența împotriva femeilor contribuie în mod profund la normalizare, legitimare și reproducerea acestei violențe”, afirmă Ionela Băluță.
Marți, 3 iunie, de la ora 18, Centrul Filia alături de E-Romnja și alte asociații pentru apărarea drepturilor femeilor organizează un protest în fața Guvernului României prin care cer autorităților să protejeze toate femeile și fetele în fața violenței. „Cerem incriminarea femicidului ca infracțiune distinctă și recunoașterea caracterului de ură bazată pe gen. Cerem ca legile să fie aplicate, indiferent de forma pe care o ia violența”, spun organizatoarele.
Prejudecățile că violența și violul sunt justificate în anumite circumstanțe – în cazul în care, de exemplu, victima a consumat băuturi alcoolice sau droguri sau dacă era îmbrăcată într-un fel considerat de către unii „provocator” ori dacă a acceptat să meargă cu partenerul acasă – persistă în societatea românească, după cum arată Eurobarometrul din 2024 privind violența.
29% dintre români sunt de părere că o victimă care a trecut prin violență sexuală cât timp era sub influența alcoolului sau a drogurilor este cel puțin parțial responsabilă.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat luni că România are mari probleme cu violența domestică și că, de acum, trebuie acordată atenţie acestor cazuri, care sunt la fel de serioase ca orice alt tip de criminalitate.
„Odios, inacceptabil. E limpede că avem probleme în zona de violență domestică, e limpede că legile trebuie întărite pentru a proteja persoanele vulnerabile în fața violenței domestice, în primul rând femeile și copiii. E limpede că trebuie să creăm mecanisme educative ca să lucrăm pe termen lung și să investigăm mai prompt orice fel de derapaj de acest fel care se manifestă mai întâi în limbaj și comportament, felul în care se exprimă un individ sau altul și care poate semnala un pericol”, a declarat Cătălin Predoiu.
Ministrul a precizat că a suplimentat schema de poliţişti din județul Ilfov cu peste 60 de poziţii şi, după ultima recrutare din surse externe şi de la şcolile de poliţie, mai alocă încă 50 de posturi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
